Diversificarea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului pentru adaptarea la schimbările climatice în Segovia (Spania)

Seceta mai frecventă, temperaturile extreme și degradarea solului cauzează reducerea randamentului culturilor alimentate cu apă de ploaie și pun în pericol viabilitatea fermelor. În cadrul proiectului AgriAdapt, au fost calculați indicatori agroclimatici pentru ferma-pilot situată în Melque de Cercos, pe baza examinării publicațiilor științifice și a încrucișării randamentelor culturilor și a datelor meteorologice pe 15 ani (2002-2016), extrase de pe portalul Agri4Cast al Comisiei Europene. Temperaturile mai mari de 30o C din luna mai au cauzat zbârcirea boabelor la începutul fazei de dezvoltare și reducerea ratelor de creștere a culturilor furajere. Stresul termic între iunie și septembrie (temperaturi de peste 32o C) afectează randamentele de floarea-soarelui și îngrășarea conductelor. Perioadele mai lungi de secetă (secvențe de 15 zile fără ploaie) între martie și august au redus, de asemenea, producția de cereale, țevi și furaje. Acestea sunt unele dintre efectele deja observate asociate schimbărilor climatice în această fermă. Se preconizează că proiecțiile climatice vor exacerba aceste efecte în următoarele decenii. Conform proiecțiilor climatice elaborate de ETH Zürich (Institutul pentru Știința Atmosferei și Climei) pentru scenariul SRES A1B (cel utilizat în activitatea Agri4Cast), în următorii 30 de ani se preconizează că numărul de zile din luna mai cu temperaturi maxime de peste 30 °C va crește drastic cu 150 %, crescând astfel riscul de mărunțire a cerealelor. În aceeași perioadă (următorii 30 de ani), probabilitatea de a avea un bilanț negativ al apei (precipitații minus evapotranspirație potențială, P - ETP) sub -300 mm din martie până în iunie este de așteptat să crească cu 9%, în timp ce apariția evenimentelor de secetă încă în martie-iunie va crește cu 100%. În plus, stresul termic în perioada iunie-septembrie va crește cu 92% în viitorul apropiat.

Principalul obiectiv al măsurilor și practicilor puse în aplicare este de a îmbunătăți reziliența și adaptarea culturilor arabile alimentate cu apă pluvială la schimbările climatice, asigurând, în același timp, beneficii transversale pentru mediu. Măsuri precum aratul redus, aplicarea mai frecventă a materiei organice, îmbunătățirea rotației culturilor, diversificarea culturilor, utilizarea soiurilor tradiționale și mai rezistente la schimbările climatice și punerea în aplicare a marjelor de câmp multifuncționale sunt măsurile de adaptare care sunt puse în aplicare pentru atingerea acestui obiectiv.

În cadrul proiectului LIFE AgriAdapt, a fost efectuată o evaluare a riscurilor climatice la nivel de fermă. În urma acestei evaluări, a fost propus un set de măsuri de adaptare, iar unele dintre acestea sunt puse în aplicare în ferma-pilot situată în Melque de Cercos.

Una dintre primele măsuri adoptate a fost îmbunătățirea rotației culturilor. În prezent, fermierul efectuează rotații cu cinci culturi diferite (grâu dur, roșcovă, orz/ovăz, floarea-soarelui). Rotația culturilor cu leguminoase (de exemplu, roșcove) în comparație cu cultivarea monoculturilor asigură o producție mai mare și o rezistență mai bună la schimbările climatice, prin creșterea conținutului de nutrienți al solului și îmbunătățirea biologiei solului. În plus, rotația culturilor permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitatea agricolă. Cultivarea leguminoaselor și a cerealelor (de exemplu, orz și roșcove sau ovăz și lucernă) ca culturi furajere pentru îmbunătățirea randamentului este o altă măsură pusă în aplicare, care are relevanță în ceea ce privește adaptarea. Aceste specii au cerințe diferite în materie de nutrienți; leguminoasele cresc mai bine urcând de-a lungul tulpinilor cerealelor. În plus, asocierea acestor specii permite îmbunătățirea echilibrului nutrițional și a biologiei solului. Au fost puse în aplicare și alte măsuri, cum ar fi însămânțarea timpurie pentru reducerea stresului hidric și termic la sfârșitul ciclului de creștere, utilizarea soiurilor tradiționale bine adaptate la clima locală și însămânțarea culturilor cu ciclu mai scurt (cum ar fi ovăzul) în ianuarie-februarie, în cazul în care toamna a fost prea uscată și apariția primei culturi însămânțate a fost compromisă.

De asemenea, sunt puse în aplicare măsuri de gestionare a solului: evitarea solului gol prin lăsarea miriștii în picioare, aplicarea îngrășămintelor organice (gunoi de grajd) cel puțin o dată la doi ani și hrănirea animalelor (80 de ovine, rasă autohtonă) pe terenurile lăsate în pârloagă pentru a fertiliza în continuare solurile, sunt aplicate pentru a crește calitatea și reziliența solului. În cele din urmă, au fost create sau recalificate margini de câmp multifuncționale pentru a reduce eroziunea solului și pentru a spori biodiversitatea locală, cu beneficii deosebite pentru polenizatori și alte insecte benefice. vegetația de pe aceste margini include în mare parte specii ruderale locale ( cum ar fi Matricaria chamomila, Papaver rhoeas, Foeniculum vulgare sau Malva sylvestris), arbuști distribuiți neregulat ( cum ar fi Crataegus monogyna, Sambucus nigra, Retama sphaerocarpa sau Rosa canina) și arbori izolați ( cum ar fi Populus alba sau Salix alba) . Marginile multifuncționale includ adesea și grămezi de piatră, care oferă locuri de cuibărit și adăpost pentru reptile și artropode. Fermierii au raportat că, în primii doi ani, stabilirea vegetației ruderale în margine a fost destul de dificilă, în principal din cauza concurenței buruienilor. Cu toate acestea, după perioada inițială de doi ani, vegetația marginilor a evoluat într-un amestec mai stabil de specii de interes mai mare pentru polenizatori și, în general, mai benefic pentru fauna locală.

În cadrul proiectului, va fi efectuată o nouă evaluare a riscurilor climatice pentru a monitoriza performanța și eficiența măsurilor de adaptare puse în aplicare. În plus, randamentele și feedbackul din partea fermierilor sunt verificate periodic pentru a verifica beneficiile preconizate ale acestor măsuri.

Principalii actori implicați în cadrul proiectului LIFE AgriAdapt în evaluarea vulnerabilității și în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare propuse sunt proprietarul fermei, personalul fermei și Fundación Global Nature (partener al proiectului AgriAdapt). În plus, obiectivele și rezultatele proiectului sunt comunicate altor fermieri, cooperative, agronomi și alți tehnicieni (atât la nivel local, cât și național) prin ateliere, seminarii și conferințe.

Proprietarul fermei-pilot din Melque de Cercos era deja foarte conștient de riscurile pe care le implică schimbările climatice și, prin urmare, era dispus să adopte măsuri pentru a face față impactului preconizat al acestora. În plus, prezența animalelor în aceeași fermă a permis punerea în aplicare a unor măsuri specifice de gestionare a solului. Una dintre constrângerile majore care au afectat punerea în aplicare a măsurilor de adaptare a fost lipsa de date și informații locale și, prin urmare, necesitatea de a testa efectele măsurilor propuse înainte de a le aplica întregii exploatații. Într-adevăr, unele măsuri (de exemplu, modificarea datelor de însămânțare și utilizarea soiurilor tradiționale și a noilor culturi de leguminoase ca roșcove) au fost testate mai întâi pe o parcelă mică a fermei, deoarece fermierul a considerat că este prea riscant să le aplice pe scară largă înainte de o testare adecvată.

Evaluarea vulnerabilității și elaborarea planului de acțiune pentru punerea în aplicare a măsurilor de adaptare durabilă au fost finanțate prin proiectul AgriAdapt, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE și cofinanțat de Fundación Biodiversidad din cadrul Ministerului Tranziției Ecologice din Spania. Costul total pentru realizarea evaluării și a planului de acțiune al fermei Melque de Cercos s-a ridicat la 5 000 EUR. Măsurile de adaptare sunt puse în aplicare în perioada 2017-2019, astfel încât nu există încă o estimare adecvată a costurilor. Cu toate acestea, majoritatea acestora nu ar trebui să aibă costuri suplimentare pentru fermier și, în unele cazuri, se preconizează economii.

Se preconizează că măsurile de adaptare puse în aplicare: să sporească eficiența producției fermei, să reducă costurile agricole, să îmbunătățească conservarea solului, să sporească sechestrarea carbonului în sol și conținutul de azot, să permită perimetrului câmpului să dezvolte vegetația indigenă, oferind astfel habitate pentru insectele și polenizatorii benefici și, în general, să sporească biodiversitatea locală. Procesul de monitorizare a beneficiilor preconizate ale măsurilor puse în aplicare implică contacte permanente cu fermierii, care permit verificarea feedbackului și evaluarea randamentelor pe durata de viață a proiectului.

Măsurile puse în aplicare sunt coerente cu obiectivele și dispozițiile Planului național de adaptare la schimbările climatice al Spaniei (Legea nr. 45/2007 din 13 decembrie 2017 privind dezvoltarea durabilă^a zonelor rurale), ale Planului strategic național privind patrimoniul natural și biodiversitatea (Decretul regal nr. 1274/2011^{din 16 septembrie 2011) și ale} ORDINULUI ARM/2444/2008 (12 august 2008) care a aprobat Programul național^de acțiune pentru combaterea deșertificării în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării.

Punerea în aplicare a măsurilor de adaptare concepute este un proces continuu. A început în 2017 cu îmbunătățirea rotațiilor culturilor, cultivarea asociațiilor de culturi și testarea practicilor de însămânțare timpurie și cultivarea soiurilor tradiționale. Marjele multifuncționale au fost implementate la începutul anului 2017, iar implicarea șeptelului în gestionarea fermei a început în toamna aceluiași an. În 2018, miriștea a fost lăsată în picioare pentru primul an. Toate aceste măsuri sunt încă în curs de punere în aplicare.

Dacă sunt puse în aplicare și menținute în permanență, măsurile de adaptare adoptate pot dura pentru totdeauna.

Vanessa Sánchez
Fundación Global Nature
C/ Tajo, 2. 28231
Las Rozas de Madrid
Tel: +34 917104455
E-Mail: vsanchez@fundacionglobalnature.org