Punerea în aplicare a Planului de acțiune privind sănătatea termică al Macedoniei de Nord

Republica Macedonia de Nord este o țară mică (25.713 km²) fără ieșire la mare situată în mijlocul Peninsulei Balcanice din sudul Europei. În ciuda suprafeței sale relativ mici, țara are un climat divers, cu opt regiuni climatice. În ultimii 25 de ani, au fost observate schimbări în climatul global. Analiza variației multianuale a temperaturii medii arată că, în anii 1950, au fost măsurate temperaturi relativ mai ridicate ale aerului în toate stațiile meteorologice de pe întregul teritoriu al Macedoniei de Nord. După această perioadă, a existat o perioadă relativ mai rece de 20 de ani (1971-1993), în timp ce în anii următori temperatura medie anuală a fost constant mai mare decât media multianuală (USAID, 2018).

Astfel cum s-a raportat în cea de a treia comunicare națională privind schimbările climatice (2014), diferențele în ceea ce privește temperatura medie anuală a aerului pentru perioada 1981-2010 în comparație cu perioada de referință luată în considerare (1961-1990) variază între 0,2 °C și 0,5 °C (în funcție de locație). Conform scenariilor climatice (pe baza Raportului special al IPCC privind scenariile de emisii), creșterile preconizate ale temperaturii medii pentru mijlocul secolului (în ceea ce privește perioada de referință 1986-2005) sunt de 1 °C, 2 °C și, respectiv, 2,5 °C pentru scenariul scăzut, mediu și ridicat. Pentru viitorul apropiat (perioada 2016-2035), toate cele trei scenarii de emisii iau în considerare o creștere a temperaturii medii cu aproximativ 1 °C, în comparație cu temperatura din perioada de referință (1986-2005).

HHAP vizează reducerea morbidității și mortalității actuale și viitoare legate de temperaturile extreme și de valurile de căldură. În special, planul și sistemul de avertizare aferent se concentrează asupra celor mai vulnerabile grupuri ale populației: persoanele în vârstă, sugarii și copiii cu vârsta de până la cinci ani, persoanele cu boli cronice, persoanele supraponderale, lucrătorii în aer liber și persoanele al căror statut socioeconomic le face mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice (de exemplu, persoanele fără adăpost). Sistemul de sănătate din țară are un rol important în dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de adaptare, prevenire și răspuns pentru a aborda riscurile pentru sănătate legate de schimbările climatice, prin:

• consolidarea capacităților existente în materie de sănătate publică pentru depistarea timpurie și răspunsul adecvat;
• anticiparea consecințelor bolilor emergente care ar putea fi legate de schimbările climatice;
• Sensibilizarea populației cu privire la posibilele legături dintre schimbările climatice și sănătate.

Planul de acțiune privind sănătatea termică (HHAP) a fost finalizat în 2011 și adoptat de Guvernul Macedoniei în 2012. Ca parte a punerii în aplicare a planului, a fost instituit un sistem de avertizare privind sănătatea termică. Sistemul este încă activ și funcționează în perioada 1 mai-30 septembrie. Funcționarea sa implică următoarele organisme:

• un organism interguvernamental (format din Ministerul Sănătății, Institutul de Sănătate Publică, Institutul de Medicină Ocupațională și alte părți interesate relevante la nivel național) care coordonează alerta privind valurile de căldură și care este responsabil de activarea fazelor conexe verde (vigilență), galben (alertă/pregătire), portocaliu (val de căldură) și roșu (urgență). De asemenea, se coordonează cu părțile interesate de la nivel local cu privire la măsurile care trebuie puse în aplicare.
• o agenție meteorologică, care informează Ministerul Sănătății cu privire la o dovadă a nivelurilor de alertă și comunică operațional avertizarea privind valul de căldură de 24-48 de ore și
• o agenție de sănătate publică, care evaluează efectele valurilor de căldură în funcție de indicatori definiți, astfel cum se menționează în planul național privind valurile de căldură (SCORCH, 2020).

Sistemul de avertizare face parte din abordarea mai amplă concepută de HHAP și include:

• recomandări pentru reducerea expunerii la căldură în cadrul instituțiilor sanitare și sociale (și planuri de protecție specială pentru grupurile cele mai vulnerabile ale populației);
• O strategie de comunicare care să informeze cetățenii și persoanele implicate în sectorul sănătății și în cel social cu privire la măsurile de protecție care trebuie luate în timpul valurilor de căldură. În special, strategia se referă la recomandările menționate mai sus;
• Planificarea pe termen lung pentru pregătirea sistemelor de sănătate și de asistență socială, inclusiv: planificarea și formarea personalului, îmbunătățirea continuă a protecției sănătății și crearea de noi zone verzi;
• Monitorizarea și evaluarea planului: un sondaj recent (2020) a fost elaborat împreună cu Université Catholique de Louvain (Belgia).
• O aplicație pentru telefoane mobile Android, în scopul de a oferi avertismente de căldură și de sănătate în timp util și recomandări conexe pentru utilizatori.

Instituția cu responsabilitate generală pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune privind sănătatea termică este Ministerul Sănătății. În cadrul Ministerului Sănătății, Comisia pentru monitorizarea consecințelor asupra sănătății termice este operațională din iulie 2007, în timp ce Comisia privind schimbările climatice și sănătatea a fost înființată în iunie 2009. Ambele comisii au participat la pregătirea HHAP și cooperează la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea planului. Comisia privind schimbările climatice și sănătatea funcționează ca organism de coordonare și este responsabilă de implicarea altor instituții pe parcursul punerii în aplicare a activităților prezentate în plan. Comisia pentru monitorizarea consecințelor asupra sănătății termice supraveghează punerea în practică a activităților, în special a celor legate de furnizarea de informații în timp util cetățenilor și lucrătorilor din domeniul sănătății. Se recomandă ca, atunci când este necesar, persoane din alte instituții relevante să participe la această Comisie și la punerea în aplicare a planului. În acest sens, instituțiile relevante și alți actori includ: Institutul de Sănătate Publică și Centrele de Sănătate Publică, Institutul de Sănătate Ocupațională, Centrul de gestionare a crizelor, Institutul hidrometeorologic, Direcția pentru protecție și salvare, departamentele pentru îmbunătățirea mediului de viață din cadrul municipalităților, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, Ministerul Muncii și Politicii Sociale, Ministerul Educației și Științei, Crucea Roșie macedoneană, mass-media și, în cele din urmă, sectoarele neguvernamentale.

În faza actuală de punere în aplicare, această abordare bazată pe colaborare s-a dovedit eficientă. De exemplu, pentru a consolida pregătirea pentru situații de criză și urgențe legate de schimbările climatice, ultimul exercițiu de simulare a avut loc la 21^noiembrie 2018, la Kumanovo. Principalele instituții implicate au fost Ministerul Sănătății, Spitalul General Strumica (un important centru spitalicesc regional), Serviciile medicale de urgență, Centrul de gestionare a crizelor, Crucea Roșie, unitățile de salvare în caz de incendiu, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și Organizația Mondială a Sănătății. Înainte de exercițiul de simulare, au avut loc unele reuniuni pregătitoare pentru a stabili parametrii exercițiului, cum ar fi numărul estimat de victime, indicatorii de declanșare pentru activarea planului de răspuns în situații de urgență, triajul și fluxul de trafic al pacienților, precum și responsabilitățile personalului spitalicesc și al serviciilor medicale de urgență. Simularea a permis autorităților să testeze gradul general de pregătire.

Lecțiile învățate în timpul fazei-pilot a HHAP (2009-2011) au arătat că:

• informațiile privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății trebuie traduse din domeniul cercetării științifice în termeni lingvistici și temporali relevanți pentru factorii de decizie politică
• disponibilitatea datelor naționale privind schimbările climatice și impactul aferent este foarte importantă, precum și înțelegerea lacunelor majore în ceea ce privește capacitatea umană;
• toate părțile interesate relevante trebuie să fie implicate, iar nevoile lor de informare pot varia.

În sens mai larg, potrivit experienței HHAP din Macedonia de Nord, consolidarea impactului sănătății asupra căldurii ar necesita:

• Maximizarea sinergiilor cu instrumentele și instituțiile existente;
• pregătirea forței de muncă din sectorul sănătății și al asistenței sociale pentru a răspunde consecințelor legate de sănătate ale schimbărilor climatice și consolidarea serviciilor de sănătate pentru a aborda evenimentele legate de climă în timp util;
• promovarea luării în considerare a problemelor de sănătate și a răspunsurilor aferente în cadrul altor sectoare;
• Consolidarea capacității forței de muncă din sectorul sănătății și al asistenței sociale. În acest context, Legea privind securitatea și sănătatea în muncă (Monitorul Oficial al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei nr. 92/07) a fost pusă în aplicare pentru a asigura punerea în aplicare a măsurilor din planul național privind valurile de căldură în vederea protejării sănătății lucrătorilor în timpul unui val de căldură.

Macedonia de Nord a participat la un proiect pe doi ani (2009-2011) al OMS intitulat „Protejarea sănătății împotriva schimbărilor climatice”. Aceasta a fost o inițiativă a 7 țări (Albania, Kazahstan, Kârgâzstan, Federația Rusă, Tadjikistan, Macedonia de Nord și Uzbekistan) finanțată de Inițiativa internațională privind clima a Ministerului Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitate Nucleară. Obiectivul general al proiectului a fost de a consolida capacitatea de înțelegere și de răspuns la riscurile pentru sănătate ale schimbărilor climatice, precum și de a elabora Planul de acțiune privind sănătatea termică. În cadrul proiectului, un studiu al OMS din țară a arătat că este posibil să se compare costurile daunelor cauzate de creșterea numărului de cazuri de boli și decese care nu au fost evitate cu costurile adaptării. Costurile anualizate ale măsurilor de adaptare la căldură și sănătate au fost estimate la 12 milioane de unități monetare locale (UVM) în comparație cu costurile daunelor aduse sănătății (ca urmare a creșterii numărului de cazuri de boli și de decese) de 170 de milioane de UVM pe an (OMS,2013).

Planul național de acțiune privind sănătatea termică a fost aprobat de guvernul Macedoniei de Nord în 2011. Aceasta este legată în mod oficial de Strategia privind adaptarea la schimbările climatice în materie de sănătate (2011).

Planul de acțiune privind sănătatea termică a fost adoptat de guvern în 2011, în urma testării cu succes a unor acțiuni specifice de protecție împotriva căldurii în vara anului 2010. Ca parte a punerii în aplicare a planului, a fost instituit un sistem de avertizare privind sănătatea termică, care este încă operațional.

Nu există planuri de revizuire a HHAP în acest moment. Sistemul de avertizare privind sănătatea termică funcționează în fiecare an de la 1 mai la 30 septembrie. Se preconizează că acesta va continua să funcționeze și să fie actualizat.

Mihail Kochubovski
Head of Sector of Environmental Health Institute of Public Health of the Republic of North Macedonia
Str. 50 Divizija No.6 1000
Skopje
Republic of North Macedonia
E-mail: kocubov58@yahoo.com 

Planul de acțiune privind sănătatea termică al Macedoniei de Nord, Institutul de Sănătate a Mediului pentru Sănătate Publică din Republica Macedonia de Nord și Biroul regional pentru Europa al OMS