Refacerea râurilor urbane: o strategie durabilă de gestionare a apelor pluviale în Lodz, Polonia

Lodz este situat în zona sursă a optsprezece cursuri de apă. Apropierea de apă a permis orașului să devină un important centru de producție în^{secolul al XIX-lea.} Trecutul industrial și urbanizarea orașului Lodz au dus la provocări grave în ceea ce privește gestionarea apei pentru oraș. Majoritatea cursurilor de apă urbane ale orașului au fost canalizate și transformate în canale de conducte. Acest lucru, combinat cu proporția ridicată de suprafețe impermeabile din oraș și, în consecință, cu capacitatea redusă de absorbție a apei pluviale a terenului, a contribuit la o creștere a scurgerilor de suprafață și a scurgerilor rapide de apă. Ca urmare, unele părți ale orașului au fost grav afectate de inundații în timpul furtunilor. Se preconizează că precipitațiile abundente vor crește în zonă cu 15-25 % până la sfârșitul secolului, conform proiecției RCP 8.5 (EURO-CORDEX în UAMW 2020), ceea ce, la rândul său, sugerează o creștere a presiunii asupra sistemelor de drenaj urban.

Mari părți ale orașului au canalizări combinate, ceea ce înseamnă că, în timpul precipitațiilor abundente, capacitatea stației de epurare a apelor uzate este depășită, ceea ce, la rândul său, duce la poluarea unui râu receptor. Degradarea habitatelor de apă dulce ca urmare a poluării și a caracterului artificial al râurilor reduce capacitatea acestora de retenție a apei și de autopurificare, ceea ce duce, la rândul său, la o calitate mai slabă a apei și la o stare ecologică mai precară. În plus, lipsa spațiilor verzi și a căilor navigabile deschise din oraș crește nivelurile de poluare a aerului, reduce umiditatea și provoacă un efect considerabil de insulă termică urbană. Împreună, acestea afectează sănătatea și calitatea vieții locuitorilor din Lodz. Pe măsură ce se așteaptă ca temperatura să crească în viitor, va crește și nevoia de medii răcoroase și verzi capabile să facă față precipitațiilor abundente.

În Lodz au fost urmărite două obiective majore:

• Elaborarea și demonstrarea strategiei și tehnologiei pentru refacerea râurilor municipale pe baza proceselor naturale, cu scopul de a îmbunătăți gestionarea apelor pluviale, de a crește retenția apei și de a îmbunătăți calitatea apei, sprijinind o biodiversitate mai mare și îmbunătățirea calității vieții.
• Dezvoltarea unei abordări sistemice a planificării urbane, pe baza conceptului de rețea albastră-verde. Conceptul presupune că văile râurilor și spațiile verzi sunt conectate în procesele de planificare și dezvoltare urbană, pentru a crea un cadru pentru un oraș care reține apa, susține infrastructura verde, încurajează un stil de viață sănătos, atrage afaceri și devine rezistent la schimbările climatice globale.

Soluțiile adoptate includ un proiect de restaurare, pus în aplicare pe râul Sokołówka, și dezvoltarea unei abordări globale a planificării urbane bazate pe conceptul de rețea albastru-verde. Proiectul SWITCH a introdus un proces multipartit (și anume, Alianța pentru învățare), care a implicat toți actorii din oraș interesați de gestionarea apei și a resurselor naturale, precum și părțile interesate de la nivel regional și național. Această abordare multipartită, cu elemente solide de cercetare, a dus la aplicarea principiilor ecohidrologiei (studiind interacțiunile dintre apă și ecosisteme) și ale gestionării integrate a apei urbane în cadrul proiectului demonstrativ „Refacerea râului Sokołówka”.

Râul Sokołówka, care este alimentat în cea mai mare parte de prizele de apă pluvială, curge parțial într-un canal artificial și a fost predispus la înflorirea algelor datorită conținutului ridicat de nutrienți din apa pluvială. Obiectivele proiectului de restaurare au fost următoarele:

• aplicarea biotehnologiilor ecosistemice inovatoare în conformitate cu principiile ecohidrologiei;
• Creșterea capacității sistemului fluvial de a reduce inundațiile urbane prin creșterea capacității de stocare și purificare a apei;
• Refacerea funcțiilor râului pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și atractivitatea orașului.

Prima etapă a proiectului-pilot a constat în obținerea unor date de referință exacte (de exemplu, analiza chimică a sedimentelor de fund și a apei, date biologice și ecologice, bugetul apelor râurilor și modele de gestionare a apelor pluviale) care au fost utilizate pentru a selecta măsurile adecvate care urmau să fie puse în aplicare. Această etapă a furnizat informații pentru proiectarea și construirea a trei rezervoare de apă pluvială (finalizate în 2006, 2009 și 2010) și a unui sistem de biofiltrare prin sedimentare secvențială pentru purificarea apei pluviale (finalizat în 2011), care a fost brevetat ca inovație SWITCH. În plus, proiectul a condus la un plan mai amplu de reabilitare a râului Sokołówka și la un plan de dezvoltare a parcului râului Sokołówka.

Proiectul de refacere a râului Sokołówka și abordarea demonstrată a planificării urbane au contribuit la soluționarea următoarelor provocări legate de schimbările climatice:

• Reducerea vârfurilor de scurgere a apelor pluviale prin intermediul unei serii de iazuri și rezervoare, crearea și refacerea văii râurilor și a zonelor umede;
• Creșterea capacității de retenție a apei în peisajul urban (atenuarea fluxurilor extreme, creșterea nivelului apelor subterane, susținerea vegetației urbane) prin aplicarea fitotehnologiei;
• Creșterea calității apei, a stabilității ecologice a resurselor de apă dulce și a capacității de încărcare a acestora prin reglarea ecohidrologică a fluxului;
• Creșterea calității vieții și a valorilor estetice în bazinul hidrografic prin restaurarea coridorului fluvial, a zonelor ecotone și a peisajului;
• Creșterea sănătății umane prin promovarea mediilor urbane sănătoase prin încorporarea rețelei albastru-verde în planul de dezvoltare a orașului.

Schimbările din valea Sokołówka au stârnit interesul dezvoltatorilor locali. O întreprindere, care a investit într-o zonă de locuințe din apropierea râului, a fost interesată să contribuie la o gestionare mai durabilă a apelor pluviale și a decis să introducă soluții conexe, cum ar fi puțurile de retenție, astfel încât toată apa pluvială să poată fi stocată în întregime în zona sa de investiții. Mai multe inițiative ascendente axate pe râuri și spații verzi au apărut în alte zone ale orașului, de exemplu în zona istorică a râurilor Księży Młyn și Jasień. Mai multe ONG-uri au devenit interesate de infrastructura verde și albastră și de posibila utilizare a serviciilor acesteia, de exemplu, rute alternative de transport durabil (trasee pentru biciclete) sau curți verzi.

Activitățile-pilot de refacere a râurilor puse în aplicare în jurul râului Sokołówka au fost un succes și au convins autoritățile din Łódź și profesioniștii din domeniul apei de valoarea reproducerii acestora pentru alte râuri din oraș. În primii ani ai proiectului demonstrativ al râului Sokołówka, un concept de rețea albastru-verde a fost dezvoltat de cercetătorii de la Centrul Regional European pentru Ecohidrologie de la Academia Poloneză de Științe din Lodz. Ideea este de a încadra dezvoltarea orașului printr-o rețea de sisteme fluviale (restaurate) și spații verzi (zone agricole, parcuri și terenuri dezafectate). Conectarea spațiilor „albastre” și „verzi” ar putea contribui la menținerea continuității proceselor ecologice și ar putea oferi o abordare integrată a retenției apei ca urmare a furtunilor, precum și a purificării și ameliorării microclimatului orașului, permițând astfel adaptarea flexibilă la schimbările climatice, îmbunătățirea calității vieții și un mediu mai locuibil în zona urbană. Conceptul nu a fost pus în aplicare pe deplin la scară largă, dar rămâne important în planificarea urbană și a fost revizuit în cadrul dezvoltării în curs a strategiei orașului de adaptare la schimbările climatice (Ecopact). Planificatorii orașului Lodz încearcă să încorporeze ideile rețelei albastru-verde în planurile din centrul orașului atunci când condițiile și reglementările locale permit acest lucru. Toate elementele verzi, cum ar fi parcurile, copacii și paturile de flori, sunt o parte importantă a designului urban din Lodz, iar orașul își propune să creeze coridoare verzi pentru a le conecta.

Experiențele și rezultatele preliminare ale proiectului de refacere a râului Sokołówka au fost, de asemenea, utilizate într-un proiect LIFE+ al UE care a avut loc în perioada 2010-2015: ER-REK, Reabilitarea ecohidrologică a rezervoarelor de agrement Arturówek (Łódź) ca abordare model pentru reabilitarea rezervoarelor urbane. Rezervoarele reabilitate Arturówek oferă o zonă de agrement importantă pentru locuitorii orașului, care este vizitată de până la 3.000 de persoane pe zi în sezonul de vârf. Sistemul de sedimentare-biofiltrare secvențială (SSBS) pentru purificarea apelor pluviale dezvoltat în Sokołówka și EH-REK a fost utilizat ulterior pentru modernizarea eficienței în stațiile mici de epurare a apelor uzate.

Planul parcului râului Sokołówka inițiat în timpul proiectului demonstrativ a fost aprobat de consiliul municipal în 2016, iar construcția a început cu căi și infrastructură de agrement. De asemenea, în 2020 a fost elaborat un nou concept pentru reabilitarea pe scară mai largă a râului Sokołówka și a trei parcuri aflate pe cursul său. Noul proiect de dezvoltare numit Valea Sokołówka vizează conectarea parcului râului Sokołówka, a parcului Mickiewicz și a iazului Wasiak cu o pistă pentru drumeții, o pistă educațională tematică pentru apă și ecosistem și o pistă pentru biciclete. De asemenea, reabilitarea râului continuă în zona proiectului; iazurile din parcul Mickiewicz vor fi curățate, iar SSBS pentru purificarea apei pluviale va fi îmbunătățit. În plus, infrastructura și facilitățile parcurilor vor fi îmbunătățite semnificativ, inclusiv căi noi, mobilier stradal, locuri de joacă, toalete și un restaurant renovat.

Legăturile strânse dintre cercetătorii de la Universitatea din Lodz și orașul Lodz, existente din anii 1990, au oferit o bază solidă pentru colaborarea în cadrul proiectului SWITCH. Cooperarea a fost consolidată și extinsă în mod substanțial pentru a include și alte părți interesate relevante prin înființarea Alianței pentru învățare SWITCH în Lodz: un forum al părților interesate pentru schimbul de idei, planuri și interese, cu fonduri UE alocate pentru activitățile sale. Acest proces a început în martie 2006, implicând inițial părțile interesate percepute ca având cele mai importante roluri în gestionarea apei. De-a lungul timpului, au fost identificați și implicați și alți actori importanți. Principalele părți interesate din cadrul Alianței pentru învățare Lodz în perioada sa de vârf au inclus parteneri din 25 de organizații diferite, cele mai importante fiind:

• Departamentele orașului Lodz: Management municipal, mediu și agricultură, planificare strategică;
• Waterworks and Sewage Company, care exploatează stațiile de epurare și rețelele de alimentare cu apă și canalizare din Lodz;
• Lodz Infrastructure Company, care deține stațiile de epurare și rețelele de alimentare cu apă și canalizare din Lodz;
• Stația de epurare a apelor uzate din Lodz;
• Institute de cercetare: (i) Departamentul de Ecologie Aplicată al Universității din Lodz, (ii) Centrul Regional European de Ecohidrologie sub auspiciile UNESCO – Institutul Internațional al Academiei Poloneze de Științe, (iii) Universitatea Tehnică din Lodz, (iv) Universitatea de Medicină din Lodz, (v) Institutul de Medicină Ocupațională din Lodz;
• Mai multe ONG-uri, care s-au alăturat Alianței pentru învățare din Lodz în 2009, la lansarea dezvoltării rețelei Blue-Green.

Alianța pentru învățare a construit și a format o echipă de facilitare, a dezvoltat un site web și o strategie de comunicare și a găzduit mai multe reuniuni, cursuri de formare și ateliere pe diferite teme legate de gestionarea apelor urbane. Fiecare atelier a extins componența Alianței. Echipa SWITCH din Lodz a întreprins o gamă largă de activități de sensibilizare și advocacy. Printre acestea s-au numărat implicarea tinerilor pentru a-i sensibiliza cu privire la problemele de mediu și pentru a trezi interesul față de râurile ascunse ale orașului. Mass-media, în special radioul și ziarele, au fost, de asemenea, implicate.

Cetățenii continuă să aibă un rol semnificativ în dezvoltarea zonelor verzi și albastre din Lodz. De exemplu, cetățenii au inițiat multe îmbunătățiri ale parcului râului Sokołówka. De asemenea, continuă colaborarea dintre orașul Lodz și institutele locale de cercetare și companiile de infrastructură. O companie de apă și canalizare a creat un traseu al râurilor Lodz pentru a arăta unde curg râurile parțial acoperite în oraș. Există, de asemenea, idei de descoperire a unor părți ale altor râuri, de exemplu în parcul źródliska și în parcul Kilinski.

Principalii factori de succes pot fi sintetizați după cum urmează:

• Participarea la proiectul SWITCH a fost un factor determinant major, nu în ultimul rând datorită finanțării disponibile prin intermediul proiectului. Participarea la proiect a contribuit la îmbinarea expertizei tehnice cu planificarea în oraș și la sensibilizarea cu privire la necesitatea de a lua în considerare spațiile verzi și albastre din oraș. Un profesor de la Universitatea din Lodz a declarat că „SWITCH a schimbat complet modul în care orașul privește apa (...) Ideea că apa și zonele verzi pot fi centrale în viitorul orașului Lodz a devenit o viziune acceptată în oraș”.
• Implicarea părților interesate prin intermediul Alianței pentru învățare a fost un motor puternic al inițiativei. Prin intermediul alianței, au fost create noi legături puternice între oamenii de știință, factorii de decizie și alte părți interesate cheie. Aceste legături sunt menținute cu mult după încheierea proiectului SWITCH.
• O mare parte din succesul Alianței Învățării se datorează campionilor puternici din cadrul forumului. Persoanele implicate, în special un profesor de la Universitatea din Lodz, care a promovat refacerea râurilor începând cu anii 1990, au avut un rol esențial în procesul de construire a parteneriatului și de menținere a acestuia. Succesul Alianței pentru învățare s-a bazat, de asemenea, pe facilitarea puternică, pe comunicarea frecventă și pe angajamentul părților interesate din toate organizațiile de a se implica în mod regulat. Deși Alianța pentru învățare nu mai funcționează oficial, legăturile stabilite încă aduc beneficii, sub forma unor noi proiecte, inițiative și a unei mai bune cooperări între foștii membri ai Alianței pentru învățare.

Finanțarea UE a fost vitală pentru proiect. Bugetul total al proiectului SWITCH pentru activitățile din Lodz, de aproximativ 1 150 000 EUR, a acoperit costurile pentru universitate și pentru orașul Lodz timp de cinci ani. Proiectul demonstrativ al râului Sokołówka a avut un buget de aproximativ 700 000 EUR. Aproximativ 130 000 EUR au fost investiți în activitățile Alianței pentru învățare. Ar trebui menționat faptul că multe contribuții în natură au fost furnizate, în special de către cercetători și doctoranzi de la instituțiile de cercetare din Lodz.

Beneficiile multiple ale proiectului de restaurare Sokołówka nu au fost cuantificate, dar includ cel puțin evitarea daunelor cauzate de inundațiile urbane, creșterea valorii mediului urban atractiv, beneficii pentru sănătate datorate îmbunătățirii calității aerului și reducerii efectului de insulă termică urbană. Soluția sa dovedit a fi în practică, deoarece rezervoarele colectează excesul de apă la fiecare eveniment de precipitații, iar zona este în mod evident mai atractivă pentru a trăi. Clădiri noi sunt planificate să fie construite în zonă, iar oamenii sunt dispuși să plătească mai mult pentru apartamentele din zonă. Cel mai important, totuși, oamenii care trăiesc în zonă sunt foarte atașați de parcurile și râul care construiesc identitatea locală.

În mai 2009, recomandările pentru o rețea albastru-verde au fost incluse într-unul dintre cele mai importante documente strategice ale orașului, utilizat ca bază pentru amenajarea teritoriului: Studiul condițiilor și direcțiilor de dezvoltare spațială a orașului Lodz. În 2012, conceptul a devenit oficial parte a Strategiei de Dezvoltare Integrată a Lodz 2020+. Proiectul Arturowek Reservoirs răspunde în mod direct cerințelor Directivei UE 2006/7/WE privind apele pentru scăldat și ale Directivei-cadru 2000/60/UE privind apa.

Reproiectarea râului Sokołówka a avut loc în principal în timpul proiectului SWITCH în perioada 2006-2011. Proiectul de reabilitare a rezervoarelor Arturowek (EH-REK) a valorificat primele rezultate ale restaurării râului Sokołówka și a fost realizat în perioada 2010-2015. Proiectele de dezvoltare ulterioare inițiate în cadrul proiectului SWTICH au fost avansate ulterior de orașul Lodz. Planul de reamenajare a parcului Sokołówka a fost aprobat în 2016, iar în 2020 a fost elaborat un nou concept pentru planul mai amplu de reabilitare a râului Sokołówka.

Deși refacerea sistemelor ecologice și a funcțiilor ecosistemice deteriorate este dificilă și poate fi costisitoare, aceasta este, de asemenea, o soluție de lungă durată, iar efectele sale sunt susceptibile de a depăși durata de viață a unei generații.

Maciej Zalewski
European Regional Centre For Ecohydrology Polish Academy of Sciences (ERCE PAS)
E-mail: m.zalewski@erce.unesco.lodz.pl 
UNESCO Chair on Ecohydrology and Applied Ecology, University of Lodz
E-mail: m.zalewski@erce.unesco.lodz.pl 

Aleksandra Sztuka-Tulińska
Environment Management Division in Department of Ecology and Climate
The City of Lodz Office
E-mail: a.sztuka@uml.lodz.pl 

Proiectul SWITCH (Sustainable Water Management Improves Tomorrow Cities Health), orașul Lodz, Universitatea din Lodz, Centrul Regional European pentru Ecohidrologie Academia Poloneză de Științe