Efecte asupra productivității muncii

Variația procentuală a ofertei de forță de muncă ca urmare a modificării temperaturii în sectoarele cu expunere ridicată (agricultură;
silvicultură; activități miniere și de exploatare în carieră; construcție) în raport cu perioada de referință 1965-1994

Sursă: van Daalen et al., 2022

Probleme de securitate și sănătate în muncă

Schimbările climatice afectează securitatea și sănătatea lucrătorilor prin creșterea temperaturilor, expunerea la radiații ultraviolete, contactul cu agenții patogeni, poluarea aerului în interior și în exterior și condițiile meteorologice extreme. Acest lucru poate duce la costuri de sănătate mai mari, la o calitate redusă a vieții și la pierderi de producție (Kjellstrom et al., 2016; Dasgupta et al. 2021; Dasgupta & Robinson, 2023).

Impacturi observate

Schimbările de temperatură din Europa între perioadele 2016-2019 și 1965-1994 au dus la o scădere cu 0,98 % a ofertei de forță de muncă (și anume, numărul de ore de lucru) în sectoarele cu expunere ridicată (agricultură, silvicultură, minerit și cariere și construcții; van Daalen et al. 2022). Stresul termic crescut cu care se confruntă lucrătorii reduce intensitatea muncii și necesită pauze de lucru suplimentare și, în cele din urmă, duce la pierderi de productivitate și la consecințe economice (Dasgupta et al. 2021; Dasgupta & Robinson, 2023). Un studiu de teren privind comportamentul lucrătorilor culegători de struguri din Grecia a constatat că 12 % din timpul total de lucru în schimburi a constat în pauze de lucru neregulate induse de căldură (Ioannou et al., 2017). Impactul căldurii asupra productivității muncii este cel mai mare în sectoarele exterioare, dar pierderile se pot propaga la nivelul întregii economii (Schleypen et al. 2022; Dasgupta et al. 2021; García-León et al. 2021).

Impacturile preconizate

Se preconizează că povara mai multor pericole sensibile la schimbările climatice la locul de muncă va crește în viitor. Este probabil ca aceste efecte să fie eterogene în întreaga Europă, preconizându-se că regiunile care sunt în prezent expuse la temperaturi ridicate vor fi afectate cel mai mult. În timp ce se preconizează că impactul negativ al încălzirii viitoare în Europa va fi mai scăzut în comparație cu alte regiuni ale lumii (Dasgupta et al. 2021), se preconizează că lucrătorii din Europa de Sud, inclusiv Cipru, Marea Egee de Sud (Grecia), Insulele Baleare (Spania) și Liguria (Italia), vor suferi cel mai mult de pe urma riscului crescut de stres termic, iar cele mai mari scăderi ale forței de muncă efective în sectorul în aer liber sunt așteptate în aceste regiuni (Dasgupta et al. 2021). Până în 2030, în conformitate cu RCP6 și fără măsuri de atenuare a riscurilor, se estimează că stresul termic va reduce capacitatea de muncă fizică a lucrătorilor (aclimatizați) în aer liber din sudul Europei în lunile de vară până la 60 % din capacitatea maximă. În același timp, se estimează că ratele metabolice se vor reduce mai puțin, ceea ce înseamnă că oamenii ar continua să lucreze mai intens decât ar trebui, ceea ce ar duce la riscuri grave pentru sănătate (Ioannou et al., 2022).

Referințe

Dasgupta, S., & Robinson, E.J.Z., 2023, The labour force in a changing climate: Nevoile în materie de cercetare și politici, PLOS Climate 2(1), e0000131. https://doi.org10.1371/journal.pclm.0000131

Dasgupta, S., et al., 2021, Effects of climate change on combined labour productivity and supply: un studiu empiric, multimodel, The Lancet Planetary Health 5(7), e455-e465. https://doi.org/10.1016/S2542-5196(21)00170-4

García-León, D., et al., 2021, Current and project regional economic impacts of heatwaves in Europe (Impactul economic actual și preconizat al valurilor de căldură în Europa), Nature Communications 12(1), 5807. https://doi.org/10.1038/s41467-021-26050-z

Ioannou, L. G., et al., 2022, Occupational heat strain in outdoor workers: A comprehensive review and meta-analysis, Temperature 9(1), 67-102. https://doi.org/10.1080/23328940.2022.2030634 (în limba engleză)

Ioannou, L.G., et al., 2017, Time-motion analysis as a novel approach for assessment the impact of environmental heat exposure on labour loss in agriculture workers (Analiza timpului de mișcare ca o abordare nouă pentru evaluarea impactului expunerii la căldură a mediului asupra pierderii forței de muncă în rândul lucrătorilor din agricultură), Temperature 4(3), 330-340. https://doi.org/10.1080/23328940.2017.1338210

Kjellstrom, T., et al., 2016, Heat, Human Performance, and Occupational Health: A Key Issue for the Assessment of Global Climate Change Impacts, Annual Review of Public Health 37(1), 97-112. https://doi.org/10.1146/annurev-publhealth-032315-021740 (în limba engleză).

Schleypen, J.R., et al., 2022, Sharing the burden: cuantificarea efectelor de propagare a schimbărilor climatice în Uniunea Europeană în temeiul Acordului de la Paris, Analiza economică spațială 17(1), 67-82. https://doi.org/10.1080/17421772.2021.1904150

van Daalen, K.R., et al., 2022, The 2022 Europe report of the Lancet Countdown on health and climate change: către un viitor rezilient la schimbările climatice, The Lancet Public Health 7(11), E942-E965. https://doi.org/10.1016/S2468-2667(22)00197-9

Linkuri către informații suplimentare

Indicator privind oferta de forță de muncă și temperatura în Europa