Encefalită transmisă de căpușe

Encefalita transmisă de căpușe (TBE) este o infecție virală, care poate afecta sistemul nervos central. Virusul (TBEV) este transmis în cea mai mare parte prin căpușe infectate, dar poate infecta și oamenii prin consumul de lapte nepasteurizat. În timp ce o treime din toate persoanele infectate nu suferă de simptome ale bolii, TBEV poate afecta pacienții sever și, uneori, cu consecințe pe termen lung. În Europa, numărul infecțiilor cu TBE este în creștere. Schimbările climatice contribuie la această evoluție, deoarece pot mări populațiile de căpușe și pot schimba distribuția acestora către nord și către altitudini mai mari.

Numărul total de cazuri TBE și rata de notificare a cazurilor achiziționate la nivel local (hartă) și numărul total de cazuri raportate și dobândite la nivel local (grafic) în Europa
_{Sursa: ECDC, 2024, Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase}

_{Note:Harta și graficul prezintă date pentruțările membre ale SEE,cu excepția Islandei, Liechtensteinului, Maltei, Portugaliei, Elveției și Turciei din cauza lipsei datelor. Limitele și denumirile indicate pe această hartă nu implică aprobarea sau acceptarea oficială de către Uniunea Europeană. Boala este cu declarare obligatorie la nivelul UE, dar perioada de raportare variază de la o țară la alta.
Atunci când țările raportează zero cazuri,rata denotificare pehartă este indicată ca „0”. Atunci când țările nu au raportat boala într-un anumit an, rata nu este vizibilă pehartă și este etichetată ca „neraportată” (actualizată ultima dată în mai 2023).}

Sursă & amperi; transmisie

Căpușele Ixodes sunt responsabile pentru majoritatea transmisiilor TBEV la om. Acestea sunt răspândite în întreaga Europă, unde provoacă infecții focale (ECDC, 2022). Căpușele tinere se hrănesc de obicei cu specii mici de rozătoare, care sunt principalele gazde pentru TBEV, în timp ce căpușele adulte se hrănesc cu animale mai mari. Când căpușele se infectează, ele pot rămâne infecțioase pentru tot restul vieții și pot transmite TBE oamenilor și animalelor mari, cum ar fi caprele, vacile, oile, cerbii și porcii. Ocazional, virusul se răspândește la om prin consumul de lapte de origine animală nepasteurizat. TBEV poate supraviețui chiar și în mediul acid al stomacului uman (Dörrbecker et al., 2010; Leonova et al., 2014; Kříha et al., 2021; CDC, 2022).

Efecte asupra sănătății

O treime dintre persoanele cu o infecție cu TBE nu prezintă simptome. Pentru cei care se îmbolnăvesc, simptomele apar la câteva zile până la o lună după mușcătura de căpușă sau la câteva zile după infecția cu lapte. TBEV poate provoca inflamarea creierului (encefalită) și a măduvei spinării (meningită). Simptomele inițiale includ febră, dureri de cap, vărsături și slăbiciune generală. Acestea pot fi urmate de o perioadă, în timpul căreia simptomele inițiale se ușurează înainte ca simptomele severe să înceapă să se manifeste. Simptomele mai severe sunt confuzia, pierderea coordonării, dificultățile de vorbire, slăbiciunea membrelor și convulsiile. Gravitatea și durata bolii depind de tulpina virală cu care este infectat un pacient (Bogovic et al., 2010).

Morbiditatea în Europa

În țările membre ale SEE (cu excepția Ciprului, Islandei, Liechtensteinului, Maltei, Portugaliei, Elveției și Turciei din cauza lipsei datelor), în perioada 2012-2022:

• 28 485 de cazuri
• Până în 2017, tendința pe termen lung a infecțiilor a fost stabilă, cu câțiva ani cu mai multe infecții care ar putea fi legate de condiții de mediu favorabile. Din 2017, numărul cazurilor de TBE raportate a crescut treptat.

(ECDC, 2016-2022)

Distribuția în rândul populației

• Grupa de vârstă cu cea mai mare rată de îmbolnăvire din Europa: 45-64 de ani
• Ratele de infectare sunt mai mari în rândul bărbaților decât al femeilor, posibil legate de expunerea mai mare în timpul activităților în aer liber și de o percepție mai scăzută a riscului în rândul bărbaților.

(ECDC, 2016-2022)

Sensibilitate la schimbările climatice

Adecvarea climatică

Căpușele Ixodes necesită o temperatură ambiantă de peste 7 °C și o umiditate de peste 85 % pentru a se reproduce (Petri et al., 2010). Cu toate acestea, căpușele pot supraviețui temperaturilor cuprinse între 3 și 28 °C și sunt cele mai active între 6 și 15 °C. Temperaturile de peste 28 °C reduc activitatea căpușelor sau duc la deshidratare și moarte.

Caracterul sezonier

În Europa, cele mai multe infecții apar între mai și noiembrie, cu un vârf între iunie și august, când temperaturile sunt cele mai ridicate. Nu există dovezi privind o schimbare a configurației sezoniere (ECDC, 2016-2022).

Impactul schimbărilor climatice

Se preconizează că populațiilede căpușe Ixodes se vor adapta la un climat în schimbare prin schimbarea modelelor lor de distribuție în funcție de intervalul lor de temperatură adecvat. Infecțiile cu TBE cresc odată cu creșterea precipitațiilor și a temperaturilor, ceea ce înseamnă ierni mai blânde, izvoare mai calde și perioade mai calde prelungite (Gilbert, 2021). Temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea căpușelor, cresc producția de ouă, măresc densitatea populației și schimbă gama de distribuție geografică spre nord și spre altitudini mai mari. În plus, vremea mai caldă poate duce la populații mai mari de rozătoare și, prin urmare, la căpușe mai active, ceea ce duce la un risc crescut de infecție cu TBE pentru oameni (Lukan et al., 2010). Din cauza schimbărilor climatice, s-a preconizat că numărul cazurilor de TBE va crește în zonele montane situate la peste 500 m deasupra nivelului mării (Lukan et al., 2010) și în special în țările nordice ale Europei, cum ar fi Finlanda, Germania, Rusia, Scoția, Slovenia, Norvegia și Suedia (Lindgren și Gustafson, 2001).

Prevenire & amplitudine; Tratament

Prevenirea

• Monitorizarea și supravegherea activă a căpușelor, a cazurilor de boli și a mediului (de exemplu, supravegherea TBE în Cehia)
• Protecția personală: îmbrăcăminte cu mâneci lungi și montată, produse de respingere a căpușelor, evitând habitatele căpușelor
• Vaccinarea
• Pasteurizarea laptelui pentru consum

Tratamentul

Nu există terapie antivirală specifică și eficientă

Referințe

Bogovic, P. et al., 2010, Ce encefalită transmisă de căpușe poate arăta: Semne și simptome clinice, Travel Medicine and Infectious Disease 8(4), 246-250. https://doi.org/10.1016/j.tmaid.2010.05.011

CDC, 2022, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, https://www.cdc.gov. Accesat ultima dată în august 2022.

Dörrbecker, B., et al., 2010, Tick-borne encefalitis virus and the imun response of the mammalian host (Virusul encefalitei transmise de căpușe și răspunsul imun al gazdei mamiferelor), Travel Medicine and Infectious Disease 8(4), 213-222. https://doi.org/10.1016/j.tmaid.2010.05.010

ECDC, 2016-2022, Rapoarte epidemiologice anuale pentru perioada 2014-2020 – Encefalita transmisă de căpușe. Disponibil la adresa https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/monitoring/all-annual-epidemiological-reports. Accesat ultima dată în mai 2023.

ECDC, 2022, Ixodes ricinus – distribuția cunoscută actuală: martie 2022. Disponibil la adresa https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/ixodes-ricinus-current-known-distribution-march-2022. Accesat ultima dată în decembrie 2022.

ECDC, 2023, Surveillance Atlas of Infectious Diseases (Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase). Disponibilă la adresa https://atlas.ecdc.europa.eu/public/index.aspx. Accesat ultima dată în mai 2023.

Gilbert, L., 2021, The Impacts of Climate Change on Ticks and Tick-Borne Disease Risk (Impactul schimbărilor climatice asupra căpușelor și a riscului de boală a căpușelor), Annual Review of Entomology 66(1), 373-388. https://doi.org/10.1146/annurev-ento-052720-094533)

Kříha, M. F. et al., 2021, What we know and still not know about tick-borne encefalitis? (Ce știm și încă nu știm despre encefalita transmisă de căpușe?), Epidemiologie, Microbiologie, Imunologie 70(3), 189-198.

Leonova, G. N. et al., 2014, The nature of replication of tick-borne encefalitis virus strains izolat from residents of the Russian Far East with inapparent and clinical forms of infection (Natura replicării tulpinilor virusului encefalitei transmise de căpușe izolate de la rezidenții din Orientul Îndepărtat Rus cu forme inaparente și clinice de infecție), Virus Research 189, 34-42. https://doi.org/10.1016/j.virusres.2014.04.004

Lindgren, E. și Gustafson, R., 2001, Tick-borne encefalitis in Sweden and climate change, The Lancet 358(9275), 16-18. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(00)05250-8

Lukan, M. et al., 2010, Climate Warming and Tick-borne Encephalitis (Încălzirea climei și encefalita transmisă de căpușe), Slovacia, Emerging Infectious Diseases 16(3), 524-526. https://doi.org/10.3201/eid1603.081364

Petri, E. et al., 2010, Tendințele encefalitei transmise de căpușe (TBE) în epidemiologie și gestionarea actuală și viitoare, Travel Medicine and Infectious Disease 8(4), 233–245. https://doi.org/10.1016/j.tmaid.2010.08.001