eea flag

Concentrația medie de E. coli și enterococi (CFU/100ml) în apa pentru scăldat europeană eșantionată, cu și fără ploi abundente anterioare

Sursă: AEM, pe baza analizei probelor de calitate a apei din Directiva privind apa pentru scăldat (prelevate între 2008 și 2022 o dată pe lună în timpul sezonului de scăldat, și anume martie-octombrie, în funcție de locul de scăldat) și a datelor Copernicus ERA5-Land de reanalizare a precipitațiilor orare

Notă: Precipitațiile abundente anterioare sunt definite ca precipitații > 20 mm/zi care apar cu 3 zile înainte de eșantionare

Probleme de sănătate

Temperaturile ridicate, modelele modificate de precipitații și fenomenele meteorologice extreme pot avea un impact direct asupra distribuției, transmiterii și persistenței agenților patogeni în mediu, influențând incidența și răspândirea bolilor infecțioase sensibile la schimbările climatice. Oamenii se pot infecta prin ingestia de apă sau alimente contaminate, prin contactul cu pielea sau prin inhalarea picăturilor de apă. Riscurile de infectare sunt asociate cu virusuri precum norovirusul, rotavirusul și hepatita A; bacterii precum E. coliproducătoare de toxine, Salmonella spp. și Campylobacter spp.; și Cryptosporidium spp., care cauzează infecții parazitare. Sporadical, apar leptospiroza, shigelloza, giardioza și infecțiile cu boala legionarilor (ECDC, 2021). Diferiți agenți patogeni pot provoca diverse boli care declanșează simptome gastro-intestinale sau infecții ale pielii (AEM, 2020). De asemenea, cianobacteriile (mai ales în apa dulce), algele (în apele marine) și bacteriile Vibrio (în apa salmastră sau marină) pot fi dăunătoare atunci când oamenii intră în contact cu toxinele lor prin contactul cu pielea, prin apa de scăldat contaminată ingerată accidental sau prin apa potabilă infectată sau fructe de mare. Acești agenți patogeni pot provoca infecții ale rănilor, ale pielii și ale ochilor, simptome asemănătoare alergiilor, boli gastro-intestinale, leziuni hepatice și renale, tulburări neurologice și cancer (Melaram et al., 2022; Neves et al., 2021).

Efecte observate

Inundații

Inundațiile mai frecvente și mai intense pot spori expunerea la agenți patogeni proveniți din apa sau resturile contaminate, care pot conține fecale sau carcase de animale, ape uzate și scurgeri de suprafață. Apa stătătoare în urma inundațiilor creează noi zone de expunere la agenți patogeni, care pot contamina, de asemenea, culturile cultivate (Weilnhammer et al., 2021). Întreruperea alimentării cu apă potabilă poate duce la practici igienice necorespunzătoare sau la contaminarea surselor de apă și poate contribui la transmiterea bolilor, în special din puțurile private. De asemenea, în cadrul eforturilor de curățare post-inundație și al adăposturilor temporare, în care densitatea ridicată a persoanelor strămutate și perturbarea asistenței medicale pot facilita răspândirea bolilor infecțioase, riscurile de infecție sunt crescute (ECDC, 2021). Focarele de boli post-inundații, în special prin alimente și apă contaminate, pot crește ratele mortalității cu până la 50 % în primul an după o inundație (Weilnhammer et al., 2021). În întreaga Europă, au fost raportate mai multe focare și cazuri de boli legate de inundații (de exemplu, cazuri de leptospiroză legate de fenomenul cloudburst de la Copenhaga din 2011 (Müller et al., 2011), focar de criptosporidioză în rândul copiilor după inundațiile din Germania din 2013 (Gertler et al., 2015), boli gastro-intestinale și respiratorii după inundațiile pluviale din Țările de Jos din 2015 (Mulder et al., 2019).

Perturbarea centralelor electrice sau a rețelelor de alimentare cu apă din cauza inundațiilor poate afecta depozitarea și prepararea alimentelor și poate crește riscul de boli transmise prin alimente, în special pe vreme caldă.

Secetă

Seceta poate înrăutăți calitatea apei, promovând creșterea agenților patogeni și crescând concentrațiile de metale grele și de poluanți. Deficitul de apă poate forța reducerea aprovizionării publice cu apă și utilizarea apei netratate pentru irigații, crescând riscul bolilor cu transmitere prin alimente, cum ar fi STEC (Semenza et al., 2012). În plus, o aprovizionare insuficientă cu apă poate duce la standarde de igienă mai scăzute în industria de prelucrare a alimentelor și poate cauza un risc crescut de boli cu transmitere prin alimente (Bryan et al., 2020).

În apa pentru scăldat, nivelurile reduse ale apei în timpul perioadelor de secetă cresc concentrațiile de agenți patogeni în apele pentru scăldat (Mosley, 2015; Coffey et al., 2019). În mod indirect, practicile de conservare a apei induse de secetă concentrează poluanții în apele uzate, copleșesc stațiile de epurare și cresc riscurile de boli transmise prin apă din cauza concentrațiilor mai mari ale anumitor agenți patogeni (de exemplu, paraziți Giardia sau Cryptosporidium) în efluentul stațiilor de epurare a apei și, ulterior, în corpurile de apă (Semenza și Menne, 2009). Fluxurile scăzute și temperaturile mai ridicate ale apei favorizează, de asemenea, proliferarea algelor cianobacteriene și dăunătoare (Mosley, 2015; Coffey et al., 2019). Perioadele uscate stimulează activitățile recreative în apă, sporind expunerea la agenți patogeni precum Leptospirosa spp., E. coli producătoare de toxine, enterococi sau paraziți care cauzează dermatită cercarială (așa-numita mâncărime a înotătorului).

Temperaturi ridicate ale apei și aerului

Vibrio

Temperaturile ridicate ale apei accelerează rata de creștere a agenților patogeni pe bază de apă, care prezintă riscuri pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile și a apei de agrement. Infecțiile asociate mediilor marine sunt dominate de infecții cu Vibrio spp.[1], care prosperă în apă caldă (> 15 °C) și salinitate scăzută până la moderată. Încălzirea Mării Baltice este considerată principalul factor determinant al creșterii substanțiale a infecțiilor cu Vibrio spp. în ultimele decenii. La fel ca toate cele cinci mări europene, Marea Baltică s-a încălzit considerabil din 1870, în special în ultimii 30 de ani (SEE, 2024), iar apele sale puțin adânci, cu salinitate scăzută și bogate în nutrienți o fac deosebit de potrivită pentru Vibrio spp. Potrivit lui van Daalen et al. (2024), 18 țări au prezentat zone adecvate pentru Vibrio spp. în Europa în 2022, iar lungimea liniei de coastă afectate în aceste țări (23 011 km în 2022) arată o creștere constantă între 1982 și 2022, în special în Europa de Vest. În diferite țări europene, au fost raportate mai multe cazuri de infecție cu Vibrio în anii cu valuri de căldură de vară și temperaturi excepțional de ridicate (de exemplu, Folkhälsomyndigheten, 2023, Brehm et al., 2021). Riscul de infecție cu Shewanella spp. mai puțin frecvente este, de asemenea, în creștere odată cu creșterea temperaturilor apei de mare în Europa (de exemplu, Naseer et al., 2019; Hounmanou et al., 2023).

Cianobacterii

Factorul principal care influențează prezența înfloririlor cianobacteriene este disponibilitatea nutrienților, în principal azotul și fosforul provenind din terenurile agricole cu scurgeri. Într-o măsură mai mică, creșterea temperaturilor apei poate afecta apariția înfloririlor cianobacteriene dăunătoare, care ating punctul culminant în august (West et al., 2021; Huisman et al., 2018). Temperaturile mai ridicate și debitele scăzute cauzează stratificarea apei, ceea ce favorizează și mai mult înflorirea algelor în apa bogată în nutrienți (Mosley, 2015; Richardson et al., 2018). Creșterea temperaturilor apei influențează prezența și distribuția unor specii de cianobacterii producătoare de toxine de origine tropicală în Europa, cum ar fi Cylindrospermopsis raciborskii. Temperaturile apelor de suprafață ale lacurilor din întreaga Europă se încălzesc din anii 1990, cu o rată de 0,33 °C pe deceniu (C3S, 2023).

Alge dăunătoare

Tendințele observate în ceea ce privește proliferarea algelor dăunătoare în apele marine pot fi legate parțial de încălzirea oceanelor, de valurile de căldură marină și de epuizarea oxigenului, alături de factori neclimatici puternici, cum ar fi creșterea scurgerilor de nutrienți fluviali și poluarea. Ca urmare, schimbările climatice pot alimenta exacerbarea înfloririi algelor dăunătoare ca răspuns la eutrofizare (Gobler, 2020). În sudul Europei, încălzirea temperaturilor mării provoacă o proliferare a algelor marine dinoflagelate și a fitotoxinelor pe care le produc (Dickey și Plakas, 2010). Neurotoxinele se acumulează cu ușurință în crustaceele de coastă europene din regiunea de coastă a Canalului Mânecii și a Atlanticului din Bretania (Belin et al., 2021) și provoacă boli gastro-intestinale, tulburări neurologice și toxicitate acută atunci când sunt consumate de oameni (Etheridge, 2010). În plus, în Insulele Canare și Madeira au fost documentate cazuri de otrăvire cu fructe de mare cauzate de ciguatoxine provenind de la pești capturați la nivel local.

Temperaturile ridicate ale aerului pot afecta negativ calitatea alimentelor în timpul transportului, depozitării și manipulării în general.

[1] Vibrio parahaemolyticus, V. vulnificus și V. cholerae sunt agenți patogeni importanți pentru oameni

Efecte preconizate

Se preconizează că infecțiile cu Vibrio vor continua să crească în Marea Baltică din cauza schimbărilor climatice. Se preconizează că adecvarea temperaturii la suprafața mării pentru Vibrio în Marea Nordului și în Marea Baltică va crește numărul de luni dintr-un an cu apă de mare suficient de caldă pentru prezența potențială a Vibrio spp patogene pentru om. (Wolf et al., 2021). Potrivit EFSA et al. (2020), Vibrio spp. reprezintă pericolul biologic pentru sănătatea umană cu cea mai mare probabilitate de a fi exacerbat în contextul schimbărilor climatice și de a avea aproape cel mai mare impact asupra sănătății umane.

Temperaturile crescute și evenimentele extreme mai frecvente și mai intense (cum ar fi inundațiile și secetele) asociate cu schimbările climatice sunt, de asemenea, susceptibile de a crește riscul altor boli transmise prin apă și alimente, cauzate de viruși, bacterii și paraziți.

Prăspunsuri olici

Răspunsurile la prevenirea și reducerea efectelor negative asupra sănătății cauzate de bolile transmise prin alimente și apă includ instituirea unor sisteme eficace de supraveghere a bolilor (în special în perioadele cu risc ridicat), reglementări și controale consolidate privind siguranța alimentară și calitatea apei, sisteme de alertă timpurie și planuri de urgență, formare și sensibilizare în rândul profesioniștilor din domeniul urgențelor, al asistenței medicale și al sănătății publice, furnizarea de informații și sensibilizarea publicului larg cu privire la riscuri și practici sanitare și contramăsuri.

Monitorizarea bolilor cu transmitere hidrică și alimentară în Europa este efectuată de ECDC și EFSA, pe baza datelor colectate de statele membre ale UE. ECDC elaborează rapoarte epidemiologice anuale pentru bolile cu declarare obligatorie și actualizează Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase . De asemenea, aceasta realizează evaluări ale riscurilor, după caz, în cazul apariției unor focare și evaluări rapide ale focarelor cu EFSA pentru focarele de toxiinfecție alimentară. EFSA elaborează, împreună cu ECDC, rapoarte anuale de sinteză privind infecțiile zoonotice și focarele de toxiinfecție alimentară.

Directiva UE privind apa potabilă prevede că microcistin-LR, o cianotoxină comună și larg răspândită, este măsurată atunci când se detectează o floare cianobacteriană într-un rezervor de apă potabilă (UE, 2020b). Directiva UE privind apa pentru scăldat prevede că, în cazul unor potențiale înfloriri (creșterea densității celulare cianobacteriene sau a potențialului de formare a înfloririi), trebuie efectuată o monitorizare adecvată pentru a permite identificarea în timp util a riscurilor pentru sănătate. În cazul în care are loc proliferarea cianobacteriilor și a fost identificat sau presupus un risc pentru sănătate, trebuie luate imediat măsuri adecvate de gestionare pentru a preveni expunerea, inclusiv furnizarea de informații publicului.

Dintre țările membre ale SEE și țările cooperante, 24 au ratificat Protocolul privind apa și sănătatea, un acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru țările din regiunea paneuropeană în vederea protejării sănătății și bunăstării umane prin gestionarea durabilă a apei și prin prevenirea și controlul bolilor legate de apă. Creșterea rezilienței la schimbările climatice este unul dintre domeniile tehnice din cadrul programului de lucru al protocolului (CEE-ONU, 2022).

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.