eea flag

Concentrația medie de E. coli și enterococi (CFU/100ml) în apele europene pentru scăldat eșantionate, cu și fără ploi torențiale anterioare

Sursă: AEM, pe baza analizei eșantioanelor de calitate a apei din Directiva privind apa pentru scăldat (prelevate între 2008 și 2022 o dată pe lună în timpul sezonului de scăldat, și anume martie-octombrie, în funcție de zona pentru scăldat) și pe baza datelor Copernicus ERA5-Land de reanalizare a precipitațiilor orare

Notă: Precipitațiile abundente anterioare sunt definite ca precipitații > 20 mm/zi care au loc în termen de 3 zile înainte de prelevarea probelor.

Probleme de sănătate

Temperaturile ridicate, tiparele de precipitații modificate și evenimentele meteorologice extreme pot avea un impact direct asupra distribuției, transmiterii și persistenței agenților patogeni în mediu, influențând incidența și răspândirea bolilor infecțioase sensibile la schimbările climatice. Oamenii se pot infecta prin ingerarea apei contaminate sau a alimentelor, contactul cu pielea sau inhalarea picăturilor de apă. Riscurile de infecție sunt asociate cu virusuri precum norovirusul, rotavirusul și hepatita A; bacterii precum E. coliproducătoare de toxine, Salmonella spp. și Campylobacter spp.; și Cryptosporidium spp., provocând infecții parazitare. Sporadic, apar leptospiroza, shigelloza, giardiaza și infecțiile bolii legionarilor (ECDC, 2021). Diferiți agenți patogeni pot provoca diverse boli care declanșează simptome gastro-intestinale sau infecții ale pielii (SEE, 2020). De asemenea, cianobacteriile (mai ales în apa dulce), algele (în apele marine) și bacteriile Vibrio (în apa salmastră sau marină) pot fi dăunătoare atunci când oamenii sunt în contact cu toxinele lor prin contactul cu pielea, prin apă de scăldat contaminată accidental sau prin apă potabilă infectată sau fructe de mare infectate. Acești agenți patogeni pot provoca infecții ale rănilor, ale pielii și ale ochilor, simptome asemănătoare alergiei, boli gastro-intestinale, leziuni hepatice și renale, tulburări neurologice și cancer (Melaram et al., 2022; Neves et al., 2021).

Efecte observate

Inundații

Inundațiile mai frecvente și mai intense pot spori expunerea la agenți patogeni proveniți din apa sau resturile contaminate, care pot conține materii fecale sau carcase de animale, canalizare și scurgeri de suprafață. Apele permanente după inundații creează noi zone de expunere la agenți patogeni, care pot contamina, de asemenea, culturile cultivate (Weilnhammer et al., 2021). Întreruperea aprovizionării cu apă potabilă poate duce la practici igienice necorespunzătoare sau la contaminarea surselor de apă și poate contribui la transmiterea bolilor, în special din puțuri private. De asemenea, în cadrul eforturilor de curățare după inundații și al adăposturilor temporare, unde densitatea ridicată a persoanelor strămutate și perturbarea asistenței medicale pot facilita răspândirea bolilor infecțioase, sunt ridicate riscurile de infecție (ECDC, 2021). Focarele de boală post-inundație, în special prin alimente și apă contaminate, pot escalada ratele mortalității cu până la 50 % în primul an după inundații (Weilnhammer et al., 2021). În întreaga Europă, au fost raportate mai multe focare și cazuri de boli cauzate de inundații (de exemplu, cazuri de leptospiroză legate de evenimentul cloudburst de la Copenhaga în 2011 (Müller et al., 2011), epidemia de criptosporidioză în rândul copiilor după inundațiile din Germania în 2013 (Gertler et al., 2015), bolile gastrointestinale și respiratorii după inundațiile pluviale din Țările de Jos în 2015 (Mulder et al., 2019).

Perturbarea cauzată de inundații a centralelor electrice sau a rețelelor de alimentare cu apă poate afecta depozitarea și pregătirea alimentelor și poate crește riscul de boli cu transmitere alimentară, în special în condiții meteorologice calde.

Seceta

Seceta poate agrava calitatea apei, promovând creșterea agenților patogeni și crescând concentrațiile de metale grele și poluanți. Deficitul de apă poate forța reducerea aprovizionării publice cu apă și utilizarea apei netratate pentru irigații, crescând riscul bolilor cu transmitere alimentară, cum ar fi STEC (Semenza et al., 2012). În plus, o aprovizionare insuficientă cu apă poate duce la scăderea standardelor de igienă în industria de prelucrare a alimentelor și poate provoca un risc crescut de boli cu transmitere alimentară (Bryan et al., 2020).

În apa pentru scăldat, nivelurile reduse ale apei în timpul perioadelor uscate cresc concentrațiile de agenți patogeni în apele pentru scăldat (Mosley, 2015; Coffey et al., 2019). Indirect, practicile de conservare a apei induse de secetă concentrează poluanții din apele reziduale, stațiile de epurare copleșitoare și riscurile crescute de boli transmise prin apă din cauza concentrațiilor mai mari de anumiți agenți patogeni (de exemplu, paraziți Giardia sau Cryptosporidium) în efluentul stației de tratare a apei și, ulterior, în corpurile de apă (Semenza și Menne, 2009). Debitele scăzute și temperaturile ridicate ale apei favorizează, de asemenea, florile cianobacteriene și dăunătoare algelor (Mosley, 2015; Coffey et al., 2019). Perioadele uscate stimulează activitățile recreative ale apei, creșterea expunerii la agenți patogeni, cum ar fi leptospirosa spp., E. coli producătoare de toxine, enterococi sau paraziți care cauzează dermatită cercarială (așa-numita mâncărime a înotătorului).

Temperaturi ridicate ale apei și aerului

Vibrio

Temperaturile ridicate ale apei accelerează rata de creștere a agenților patogeni din apă, care prezintă riscuri pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile și a apei de agrement. Infecțiile asociate cu mediile marine sunt dominate de infecții cu Vibrio spp.[1], care prosperă în apă caldă (> 15 °C) și salinitate scăzută până la moderată. Încălzirea Mării Baltice este considerată principalul factor determinant al creșterii substanțiale a infecțiilor cu Vibrio spp. în ultimele decenii. La fel ca toate cele cinci mări europene, Marea Baltică s-a încălzit considerabil din 1870, în special în ultimii 30 de ani (SEE, 2024), iar apele sale puțin adânci, cu salinitate scăzută și bogate în nutrienți o fac deosebit de potrivită pentru Vibrio spp. Potrivit lui van Daalen et al. (2024), 18 țări au prezentat zone adecvate pentru Vibrio spp. în Europa în 2022, iar lungimea liniei de coastă afectate în aceste țări (23,011 km în 2022) arată o creștere constantă între 1982 și 2022, în special în Europa de Vest. În diferite țări europene, au fost raportate mai multe cazuri de infecție cu Vibrio în ultimii ani, cu valuri de căldură de vară și temperaturi excepțional de ridicate (de exemplu, Folkhälsomyndigheten, 2023, Brehm et al., 2021). Riscul de infectare cu Shewanella spp. mai puțin frecvent este, de asemenea, în creștere, odată cu creșterea temperaturii apei de mare în Europa (de exemplu, Naseer et al., 2019; Hounmanou et al., 2023).

Cianobacterii

Factorul principal care influențează prezența florilor cianobacteriene este disponibilitatea nutrienților, în principal azot și fosfor provenind din terenuri agricole cu scurgere. Într-o măsură mai mică, temperaturile crescute ale apei pot afecta apariția unor înfloriri cianobacteriene dăunătoare, care ating un vârf în august (Vest et al., 2021; Huisman et al., 2018). Temperaturile mai ridicate și debitele scăzute determină stratificarea apei, ceea ce favorizează și mai mult înflorirea algelor în apa bogată în nutrienți (Mosley, 2015; Richardson et al., 2018). Creșterea temperaturii apei influențează prezența și distribuția unor specii de cianobacterii producătoare de toxine de origine tropicală în Europa, cum ar fi Cylindrospermopsis raciborskii. Temperaturile apelor de suprafață ale lacului din întreaga Europă s-au încălzit din anii 1990, cu o rată de 0,33 °C pe deceniu (C3S, 2023).

Alge dăunătoare

Tendințele observate în ceea ce privește proliferarea înfloririi algelor dăunătoare în apele marine pot fi legate parțial de încălzirea oceanelor, de valurile de căldură marine și de epuizarea oxigenului, alături de factori puternici neclimatici, cum ar fi creșterea scurgerilor de nutrienți fluviali și poluarea. Ca urmare, schimbările climatice pot alimenta exacerbarea înfloririi algelor dăunătoare ca răspuns la eutrofizare (Gobler, 2020). În sudul Europei, încălzirea temperaturii mării provoacă o proliferare a algelor dinoflagellate marine și a fitotoxinelor pe care le produc (Dickey and Plakas, 2010). Neurotoxinele se acumulează cu ușurință în crustaceele de coastă europene din Canalul Mânecii și din regiunea costieră atlantică Bretania (Belin et al., 2021) și provoacă boli gastro-intestinale, tulburări neurologice și toxicitate acută atunci când sunt consumate de oameni (Etheridge, 2010). În plus, în Insulele Canare și Madeira au fost documentate cazuri de intoxicație cu fructe de mare provenite de la pești capturați la nivel local din cauza ciguatoxinelor.

Temperaturile ridicate ale aerului pot afecta negativ calitatea alimentelor în timpul transportului, depozitării și manipulării în general.

[1] Vibrio parahaemolyticus, V. vulnificus și V. cholerae sunt agenți patogeni importanți pentru oameni

Efecte preconizate

Se preconizează că infecțiile cu Vibrio vor continua să crească în Marea Baltică din cauza schimbărilor climatice. Se preconizează că adecvarea temperaturii la suprafața mării pentru Vibrio în Marea Nordului și Marea Baltică va crește numărul de luni într-un an cu apă de mare suficient de caldă pentru prezența potențială a virusului patogen uman Vibrio spp. (Wolf et al., 2021). Potrivit EFSA et al. (2020), Vibrio spp. reprezintă pericolul biologic pentru sănătatea umană, cu cea mai mare probabilitate de a fi exacerbat în contextul schimbărilor climatice și având aproape cel mai mare impact asupra sănătății umane.

Temperaturile crescute și evenimentele extreme mai frecvente și mai intense (cum ar fi inundațiile și secetele) asociate cu schimbările climatice sunt, de asemenea, susceptibile de a crește riscul altor boli cu transmitere prin apă și alimente, cauzate de viruși, bacterii și paraziți.

Prăspunsuri la olicie

Printre răspunsurile pentru prevenirea și reducerea efectelor negative asupra sănătății cauzate de bolile cu transmitere prin alimente și apă se numără instituirea unor sisteme eficiente de supraveghere a bolilor (în special în perioadele cu risc ridicat), consolidarea reglementărilor și a controlului privind siguranța alimentară și calitatea apei, sisteme de avertizare timpurie și planuri de urgență, formare și sensibilizare în rândul profesioniștilor din domeniul urgențelor, al asistenței medicale și al sănătății publice, furnizarea de informații și sensibilizarea cu privire la riscuri și practici sanitare și contramăsuri pentru publicul larg.

Monitorizarea bolilor cu transmitere prin apă și alimente în Europa este realizată de ECDC și EFSA, pe baza datelor colectate de statele membre ale UE. ECDC elaborează rapoarte epidemiologice anuale pentru bolile cu notificare obligatorie și actualizează Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase. De asemenea, aceasta realizează evaluări ale riscurilor necesare în cazul apariției unor focare și evaluări rapide ale focarelor cu EFSA pentru focarele de toxiinfecție alimentară. EFSA elaborează, împreună cu ECDC, rapoarte anuale de sinteză privind infecțiile zoonotice și focarele de toxiinfecție alimentară.

Directiva UE privind apa potabilă prevede ca microcistin-LR, o cianotoxină comună și larg răspândită, să fie măsurată atunci când se detectează o floare cianobacteriană într-un rezervor de apă potabilă (UE, 2020b). Directiva UE privind apa pentru scăldat prevede că, în cazul unor potențiale înfloriri (creșterea densității celulelor cianobacteriene sau a potențialului de înflorire), trebuie efectuată o monitorizare adecvată pentru a permite identificarea în timp util a riscurilor pentru sănătate. Atunci când are loc proliferarea cianobacteriană și a fost identificat sau presupus un risc pentru sănătate, trebuie luate imediat măsuri de gestionare adecvate pentru a preveni expunerea, inclusiv furnizarea de informații publicului.

Dintre țările membre ale SEE și țările cooperante, 24 au ratificat Protocolul privind apa și sănătatea, un acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru țările din regiunea paneuropeană pentru a proteja sănătatea umană și bunăstarea prin gestionarea durabilă a apei și prin prevenirea și controlul bolilor legate de apă. Creșterea rezilienței la schimbările climatice este unul dintre domeniile tehnice ale programului de lucru al protocolului (CEE-ONU, 2022).

Linkuri către informații suplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.