Salmoneloză

Salmoneloza este o boală alimentară cauzată de bacteriile Salmonella și una dintre cele mai frecvente boli care provoacă diaree în Europa. Ouăle sau produsele din ouă contaminate prezintă cel mai mare risc de infecție. Deși focarele mari de salmoneloză atrag adesea atenția mass-mediei, cele mai multe cazuri sunt sporadice și nu fac parte dintr-un focar mare. Începând din 2014, infecțiile cu Salmonella sunt raportate anual în 30 de țări europene, iar rata globală de notificare în Europa a fost de 15,5 la 100 000 de persoane în 2022 (ECDC, 2016-2024). Încălzirea globală și o creștere a fenomenelor meteorologice extreme sunt susceptibile de a crește prevalența și răspândirea bolilor cu transmitere prin alimente, cum ar fi salmoneloza.

Rata de notificare a cazurilor totale și interne de salmoneloză (hartă) și numărul total de cazuri raportate (grafic) în Europa

_Observații:_{Harta și graficul prezintă date pentru țările membre ale SEE. Limitele și denumirile indicate pe această hartă nu implică aprobarea sau acceptarea oficială de către Uniunea Europeană. Limitele și denumirile indicate pe această hartă nu implică aprobarea sau acceptarea oficială de către Uniunea Europeană.}_{Boala este cu declarare obligatorie la nivelul UE}_,_{dar perioada de raportare variază de la o țară la alta}_._{Atunci când țările raportează zero cazuri, rata de notificare pe hartă este afișată ca „0”. Atunci când țările nu au raportat boala într-un anumit an, rata nu este vizibilă pe hartă și este etichetată ca „neraportată”}_{(actualizată ultima dată în august 2024).}

Sursă & amperi; transmisie

BacteriileSalmonella sunt prezente pe scară largă la animalele de la care se obțin produse alimentare și la animalele sălbatice. Mai multe serotipuri ale subspeciei de Salmonella e. enterica care pot îmbolnăvi oamenii pot fi transmise de la animale la om (Rabsch et al., 2002). Bacteriile sunt rezistente și pot supraviețui câteva săptămâni într-un mediu uscat sau chiar câteva luni în apă. Infecțiile sunt uneori invazive și pot pune viața în pericol.

În cea mai mare parte, oamenii fac salmoneloză prin consumul de alimente contaminate de origine animală (în principal ouă, dar și lapte, carne și păsări de curte). Cu toate acestea, legumele crude pot fi, de asemenea, o sursă de infecție atunci când sunt contaminate cu fecale animale sau contaminate încrucișat în timpul preparării alimentelor. Transmiterea de la persoană la persoană are loc, de asemenea, după ingerarea contaminării fecale. Oamenii se pot infecta, de asemenea, prin contactul cu animale vii infectate, inclusiv animale de companie, care nu pot prezenta semne de boală (Silva et al., 2013).

Efecte asupra sănătății

Majoritatea persoanelor cu infecție cu Salmonella suferă doar de simptome ușoare și se recuperează în câteva zile până la săptămâni fără tratament. De obicei, este o boală gastro-intestinală tipică asociată cu diaree, crampe abdominale, dureri articulare, dureri de cap, vărsături și un debut brusc de febră. Efectele asupra sănătății încep de la ore până la zile după ingestia bacteriilor Salmonella și durează câteva zile până la o săptămână. În cazuri rare, severe, boala poate progresa la otrăvirea sângelui sau la simptome gastro-intestinale persistente sau chiar la un rezultat fatal dacă bacteriile pătrund în peretele intestinal și provoacă inflamații și secreții lichide (Lönnermark et al., 2015; OMS, 2022).

Morbiditate și amplitudine; mortalitate

În țările membre ale SEE (cu excepția Elveției și a Turciei din cauza lipsei datelor), în perioada 2007-2022:

1 334 344 de infecții
Probabilitate moderată de spitalizare^[1]
În 2022 au fost raportate 81 de cazuri fatale, ceea ce reprezintă o rată a mortalității de 0,22 %.
În cazurile grave de salmoneloză, rata mortalității poate crește la 17 % (Marchello et al., 2022).
Număr stabil de cazuri în perioada 2011-2019. În 2020, numărul cazurilor a scăzut drastic, dar acest lucru poate fi confundat de măsurile de reglementare legate de COVID-19 și de posibila subraportare. Rata globală de notificare în 2022 a fost de 15,5 cazuri la 100 000 de locuitori.

(ECDC, 2016-2024; ECDC, 2024)

Distribuția în rândul populației

Grupa de vârstă cu cea mai mare incidență a bolilor din Europa: 0 - 4 ani (ECDC, 2016-2024)
Grupe cu risc de evoluție severă a bolii: copiii mici (sub vârsta de 4 ani), persoanele în vârstă sau persoanele cu un sistem imunitar slăbit

Sensibilitate la schimbările climatice

Adecvarea climatică

BacteriileSalmonella cresc bine într-un interval larg de pH (4-9) și un interval larg de temperatură (5-45 °C), deși creșterea este optimă între 35 și 37 °C. Bacteriile nu cresc în apă stătătoare, dar au nevoie de un debit minim de 0,8 ml/min pentru supraviețuire, în timp ce debitul optim se situează între 0,96 și 0,99 ml/min (Tajkarimi, 2007).

Caracterul sezonier

În Europa, infecțiile apar pe tot parcursul anului, dar ating un nivel maxim în august și septembrie (ECDC, 2016-2024).

Impactul schimbărilor climatice

Încălzirea globală și o creștere a fenomenelor meteorologice extreme au fost asociate cu o incidență tot mai mare a bolilor cu transmitere alimentară. Temperaturile mai ridicate ale aerului duc la o creștere mai rapidă a bacteriilor Salmonella și la creșterea concentrațiilor de Salmonella în lanțul de aprovizionare cu alimente. Mai exact, o creștere cu un grad a temperaturii de peste 5°C cauzează cu 5-10% mai multe infecții cu Salmonella (Semenza și Menne, 2009; Kovats et al., 2004). În Anglia, Polonia, Țările de Jos, Republica Cehă și Spania, peste 30 % din creșterea poverii bolii ar putea fi legată de efectele temperaturii (Semenza și Menne, 2009). Apele de inundații pot transporta bacteriile Salmonella din diferite surse, cum ar fi canalizarea, deșeurile animale și solul și contaminează zonele cultivate. Dacă culturile contaminate nu sunt spălate sau gătite în mod corespunzător înainte de consum, acest lucru poate crește riscul de infecții cu Salmonella. Până la sfârșitul^{secolului al XXI-lea,} schimbările climatice ar putea crește numărul de cazuri de Salmonella legate de temperatură în Europa cu până la 40 000 (pe lângă orice creștere preconizată numai ca urmare a schimbărilor demografice) (Watkiss și Hunt, 2012).

Prevenire & amplitudine; Tratament

Prevenirea

Igienă sanitară bună în ferme și în abatoare pentru a reduce la minimum contaminarea cu materii fecale
Practici sanitare eficiente în industriile de prelucrare a cărnii și în bucătăriile casnice
Gătitul și/sau pasteurizarea alimentelor crude cu risc de infecție
Limitarea sau supravegherea atentă a contactului dintre sugari, copii mici și animale de companie
Prevenirea transmiterii în mediu, de exemplu, prin prevenirea scurgerilor de pe terenuri contaminate pentru a ajunge la apele utilizate pentru irigații sau în scopuri recreative
Supravegherea bolilor cu transmitere prin alimente pentru a permite detectarea bolilor și măsuri ulterioare de răspuns pentru a preveni răspândirea bolii
Sensibilizarea cu privire la transmiterea bolilor

Tratamentul

Înlocuirea electroliților în cazuri severe
Antibiotice pentru sugari, vârstnici sau pacienți cu o stare de sănătate precară sau în cazuri grave; pentru cazurile ușoare sau moderate la pacienții sănătoși, antibioticele nu sunt recomandate pentru a evita rezistența antimicrobiană la medicamente

Informațiisuplimentare

Referințe

ECDC, 2016-2024, Rapoarte epidemiologice anuale pentru perioada 2014-2022 – Salmoneloza. Disponibil la adresa https://www.ecdc.europa.eu/en/infectious-disease-and-public-health/salmonellosis/surveillance-and. Accesat ultima dată în august 2024.

ECDC, 2024, Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase. Disponibilă la adresa https://atlas.ecdc.europa.eu/public/index.aspx. Accesat ultima dată în august 2024.

Kovats, R. S., et al., 2004, The effect of temperature on food poisoning (Efectul temperaturii asupra intoxicațiilor alimentare): o analiză cronologică a salmonelozei în zece țări europene, Epidemiology & Infection 132(3), 443-453. https://doi.org/10.1017/S0950268804001992

Lönnermark, E., et al., 2015, Effects of Probiotic Intake and Gender on Nontyphoid Salmonella Infection, Journal of Clinical Gastroenterology 49(2), 116–123. https://doi.org/10.1097/MCG.0000000000000120

Marchello, C. S. et al., 2022, Complicațiile și mortalitatea bolii invazive a salmonelei netifoidale: o analiză sistematică globală și meta-analiză, The Lancet Infectious Diseases 22(5), 692-705. https://doi.org/10.1016/S1473-3099(21)00615-0

Rabsch, W., et al., 2002, Salmonella enterica Serotype Typhimurium and Its Host-Adapted Variants, Infection and Immunity 70(5), 2249–2255. https://doi.org/10.1128/IAI.70.5.2249-2255.2002

Semenza, J. C., și Menne, B.,2009, Climate change and infectious diseases in Europe (Schimbările climatice și bolile infecțioase în Europa), The Lancet Infectious Diseases 9(6), 365–375. https://doi.org/10.1016/S1473-3099(09)70104-5

Silva, C., et al., 2013, One Health and Food-Borne Disease: SalmonellaTransmission between Humans, Animals, and Plants (Transmiterea salmonelei între oameni, animale și plante), Microbiology Spectrum - American Society for Microbiology Press 2.1, 1-9. https://doi.org/10.1128/microbiolspec.OH-0020-2013

Tajkarimi, M., 2007, Salmonella spp. CaliforniaDepartment of Food and Agric ulture Report (RaportulDepartamentului pentru Alimentație și Agricultură dinCalifornia) PHR 250, B6, 1-8. Disponibil la adresa https://www.cdfa.ca.gov/ahfss/Animal_Health/PHR250/2007/25007Sal.pdf

Watkiss, P. și Hunt, A., 2012, Projection of economic impacts of climate change in sectors of Europe based on bottom up analysis: sănătatea umană, schimbările climatice 112(1), 101-126. https://doi.org/10.1007/s10584-011-0342-z

OMS (2022). Organizația Mondială a Sănătății, https://www.who.int/. Accesat ultima dată în august 2022.

[1] Probabilitatea de spitalizare este etichetată ca fiind scăzută, moderată sau ridicată atunci când < 25 %, 25-75% sau > 75 % din cazuri sunt spitalizate.