eea flag

Clima și sănătatea în principalele documente de politică ale UE

În UE, o serie de politici abordează prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane.

Principalul cadru general de politică este Pactul verde european. Aceasta stabilește o nouă strategie de creștere pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și „să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente”. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Propunerea privind cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu până în 2030 solicită consolidarea legăturilor dintre politicile în domeniul mediului (inclusiv al climei) șial sănătății, inclusiv prin „monitorizarea sănătății umane și a impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea”.

Politicile UE privind adaptarea la schimbările climatice

Articolul 5 din Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iunie 2021, face din adaptarea la schimbările climatice o obligație legală pentru instituțiile UE și statele membre, impunându-le să „asigure progrese continue în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”. De asemenea, politicile de adaptare ale statelor membre „ținseama de vulnerabilitatea deosebită a sectoarelor relevante”, integrează „adaptarea la schimbările climatice în mod consecvent în toate domeniile de politică” și „se concentrează, în special, asupra populațiilor și sectoarelor celor mai vulnerabile și mai afectate”.

Comisia Europeană a adoptat în februarie 2021 comunicarea intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. Acesta prezintă o viziune pe termen lung pentru ca UE să devină o societate rezilientă la schimbările climatice, pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050, și afirmă, de asemenea, necesitatea unei înțelegeri mai aprofundate a riscurilor climatice pentru sănătate. O acțiune-cheie în cadrul acestei strategii este Observatorul european pentru climă și sănătate.

Agenția Europeană de Mediu a publicat prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA) în martie 2024. EUCRA evaluează impacturile și riscurile majore legate de schimbările climatice – inclusiv cele pentru sănătatea publică, în special din cauza căldurii – în Europa și avertizează că multe dintre aceste riscuri au atins deja niveluri critice și ar putea deveni catastrofale fără acțiuni urgente și decisive. Comunicarea Comisiei Europene a publicat ca răspuns la comunicarea intitulată „Gestionareariscurilor climatice - protejarea cetățenilor și a prosperității”. Acesta identifică soluții care îmbunătățesc capacitatea sistemelor administrative din UE și din statele sale membre de a face față riscurilor climatice, precum și acțiuni specifice pentru clusterele afectate (de exemplu, sănătate, apă, alimente, ecosisteme naturale), pe care Comisia le va continua.

Activitățile de coordonare ale UE în domeniul sănătății

În temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea UE, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE. De exemplu, pentru a consolida pregătirea și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății, UE a adoptat în 2022 Regulamentul 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE. Acesta oferă UE un mandat puternic și cuprinzător de coordonare și cooperare pentru un răspuns mai eficace la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, atât la nivelul Uniunii Europene (UE), cât și la nivelul statelor membre ale UE. Scopul său este de a consolida planificarea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului; consolidarea supravegherii și monitorizării epidemiologice; îmbunătățirea raportării datelor; și să consolideze coordonarea la nivelul UE.

Comisia Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a îmbunătăți în continuare coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate cu condițiile de mediu și climatice. Conform comunicării: Construind o uniune europeană a sănătății – pregătire și reziliență,uniunea europeană a sănătății se bazează pe efortul comun al UE de a reconcilia relația cu mediul natural prin implicarea în modele diferite și mai durabile de creștere economică. Combaterea schimbărilor climatice și găsirea unor modalități de adaptare la acestea, conservarea și refacerea biodiversității, îmbunătățirea regimurilor alimentare și a stilurilor de viață, reducerea și eliminarea poluării mediului vor avea efecte pozitive asupra sănătății cetățenilor.

Programul „UE pentru sănătate” estecel mai mare program al UE în domeniul sănătății de până acum, care va investi 5,3 miliarde EUR în acțiuni cu o valoare adăugată europeană, completând politicile țărilor UE și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele programului „UE pentru sănătate”.

Programul urmărește să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune, să protejeze cetățenii Uniunii de amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, să îmbunătățească medicamentele, dispozitivele medicale și produsele necesare în situații de criză și să consolideze sistemele de sănătate. Programul „UE pentru sănătate” intenționează, printre altele, să „contribuiela combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”,oferind finanțare entităților eligibile din domeniul sănătății. Obiectivele programului vor fi urmărite, asigurând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”, după caz.

În cele din urmă, Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale din iunie 2023 numește schimbările climatice unul dintre ingredientele „triplei crize planetare” a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării. De asemenea, subliniază că tinerii sunt puternic preocupați de schimbările climatice și că mulți dintre ei consideră că viitorul lor este înfricoșător.

Agenții și autorități europene în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății

Pentru a consolida mijloacele de apărare ale Europei împotriva bolilor infecțioase, în 2005 a fost înființat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). ECDC este responsabil de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate cu schimbările climatice. Țările europene raportează ECDC date din sistemele lor de supraveghere. În temeiul Regulamentului 2022/2371, lista bolilor cu declarare obligatorie la nivelul UE la ECDC va fi actualizată pentru a permite detectarea în timp util a bolilor, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice.  ECDC a dezvoltat „Rețeaua europeană pentru mediu și epidemiologie” (E3), care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente de evaluare a riscurilor. În plus, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) finanțează. VectorNet, aflat în prezent în a doua sa iterație (2019-2023), care este o platformă ce sprijină colectarea de date privind vectorii și agenții patogeni din vectorii legați atât de sănătatea animală, cât și de sănătatea umană. Acesta facilitează schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolii artropodelor în Europa.

Înființată în 2021, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) aduce capacitatea UE de pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate la un nou nivel și va fi un element-cheie pentru instituirea unei uniuni europene a sănătății mai puternice. Echipată cu un buget de 6 miliarde EUR pentru perioada 2022-2027, HERA depune eforturi pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, inclusiv la cele cauzate de schimbările climatice. Acesta funcționează în două moduri: Înainte de o criză sanitară – în „faza de pregătire” – HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții UE și naționale din domeniul sănătății, cu industria și cu partenerii internaționali pentru a îmbunătăți pregătirea UE pentru urgențele sanitare. În cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE, HERA trece rapid la operațiuni de urgență, luând decizii rapide și activând măsuri de urgență.

Agenția Europeană de Mediu, împreună cu Comisia Europeană, gestionează Observatorul european pentru climă și sănătate. Acesta oferă factorilor de decizie informații solide și independente despre mediu, inclusiv tendințele și proiecțiile privind pericolele climatice și impactul acestora asupra sănătății umane.

Domenii de politică ale UE cu beneficii conexe pentru efectele schimbărilor climatice asupra sănătății

Multe alte politici ale UE permit, de asemenea, abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății. De exemplu, valul de renovări ale clădirilor urmărește să facă clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic, recunoscând că persoanele din clădirile slab izolate și echipate sunt mai expuse la hipotermie în timpul iernii și la stres termic în timpul verii, în special dacă aparțin unor grupuri vulnerabile. Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, lansată în mai 2020, promovează plantarea de copaci și refacerea naturii, iar acest lucru poate contribui la răcirea zonelor urbane și la reducerea inundațiilor și a altor dezastre naturale. Strategia, care urmărește să plaseze biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, conține și alte acțiuni și angajamente, cum ar fi solicitarea adresată orașelor europene mai mari de a elabora planuri de înverzire urbană. În cele din urmă, taxonomia UE privind finanțarea durabilă urmărește să asigure un mediu de viață mai sănătos și mai rezilient la schimbările climatice prin direcționarea mai multor investiții private către activități durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv către adaptarea la schimbările climatice.

Investiții în dezvoltarea și punerea în aplicare a cunoștințelor

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare până în 2027. Echipat cu un buget de 95,5 miliarde EUR, acesta abordează schimbările climatice, contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE. Acesta oferă numeroase oportunități de finanțare pentru cercetare și inovare privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, în special în cadrul așa-numitului cluster „Sănătate”, dar, eventual, și în cadrul altor programe specifice.

O altă parte importantă a programului Orizont Europa sunt așa-numitele misiuni ale UE – angajamente de soluționare a provocărilor societale majore – și care includ

Informațiile privind proiectele de cercetare și rezultatele finanțate prin programul-cadru anterior al UE, Orizont 2020, sunt disponibile în Catalogul de resurse al Observatorului.

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.