Politicile europene privind adaptarea la schimbările climatice și sănătatea

Clima și sănătatea în principalele documente de politică ale UE

Politici-cadru

În 2019, Pactul verde european a stabilit strategia de creștere pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră începând cu 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și „să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente”.

Unul dintre cele șase obiective tematice prioritare interconectate ale celui de Al optulea program de acțiune pentru mediu până în 2030 („PAM 8”) este progresul continuu în ceea ce privește consolidarea și integrarea capacității de adaptare, inclusiv pe baza abordărilor ecosistemice, consolidarea rezilienței și a adaptării și reducerea vulnerabilității mediului, a societății și a tuturor sectoarelor economiei la schimbările climatice, îmbunătățind în același timp prevenirea dezastrelor meteorologice și climatice și pregătirea pentru acestea. Documentul afirmă, de asemenea, că prioritatea ar trebui să fie atingerea rapidă a obiectivelor climatice și de mediu, protejând în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor de riscurile și impactul asupra mediului și asigurând o tranziție justă și favorabilă incluziunii. PAM 8 recunoaște, de asemenea, necesitatea unei mai bune coordonări între politicile de mediu și de sănătate pentru a consolida reziliența la schimbările climatice, în special în comunitățile vulnerabile.

Busola pentru competitivitate din ianuarie 2025 oferă cadrul strategic pentru orientarea activității Comisiei Europene până în 2029. Acesta prevede că UE și statele membre trebuie să își îmbunătățească reziliența și să își intensifice gradul de pregătire, actualizând periodic evaluările riscurilor climatice și îmbunătățind reziliența infrastructurii critice. Integrarea rezilienței la schimbările climatice în planificarea urbană, implementarea de soluții bazate pe natură, dezvoltarea creditelor naturale și adaptarea în agricultură, menținând în același timp securitatea alimentară, se numără, de asemenea, printre opțiunile de protejare a economiei și a societății UE de cele mai grave calamități naturale, cum ar fi inundațiile, secetele, incendiile forestiere și furtunile care compromit lanțurile de aprovizionare și siturile de producție.

Politicile UE privind adaptarea la schimbările climatice

Articolul 5 din Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iunie 2021, face din adaptarea la schimbările climatice o obligație legală pentru instituțiile UE și statele membre, impunându-le să „asigure progrese continue în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”. De asemenea, politicile de adaptare ale statelor membre „ținseama de vulnerabilitatea deosebită a sectoarelor relevante”, integrează „adaptarea la schimbările climatice în mod consecvent în toate domeniile de politică” și „se concentrează, în special, asupra populațiilor și sectoarelor celor mai vulnerabile și mai afectate”.

Comisia Europeană a adoptat în februarie 2021 comunicarea intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. Acesta prezintă o viziune pe termen lung pentru ca UE să devină o societate rezilientă la schimbările climatice, pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050, și afirmă, de asemenea, necesitatea unei înțelegeri mai aprofundate a riscurilor climatice pentru sănătate. O acțiune-cheie în cadrul acestei strategii este Observatorul european pentru climă și sănătate.Observatorul joacă un rol esențial în colectarea și diseminarea cunoștințelor privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, în facilitarea elaborării de politici și în sprijinirea planificării adaptării.

Agenția Europeană de Mediu a publicat prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA) în martie 2024. EUCRA evaluează impacturile și riscurile majore legate de schimbările climatice – inclusiv cele pentru sănătatea publică, în special din cauza căldurii – în Europa și avertizează că multe dintre aceste riscuri au atins deja niveluri critice și ar putea deveni catastrofale fără acțiuni urgente și decisive. Ca răspuns la EUCRA, Comisia Europeană a publicat Comunicarea „Gestionareariscurilor climatice - protejarea oamenilor și a prosperității”. Acesta identifică soluții care îmbunătățesc capacitatea sistemelor administrative din UE și din statele sale membre de a face față riscurilor climatice, precum și acțiuni specifice pentru clusterele afectate (inclusiv în domeniul sănătății), pe care Comisia le va continua. Comunicarea subliniază necesitatea unor sisteme de alertă timpurie, a unei planificări a asistenței medicale informate cu privire la climă și a cercetării privind bolile sensibile la schimbările climatice, integrând în același timp clima și sănătatea în politicile existente. Aceasta acordă prioritate îmbunătățirii calității aerului, planurilor de acțiune consolidate privind sănătatea termică și legislației privind securitatea și sănătatea în muncă. În plus, raportul evidențiază Observatorul european pentru climă și sănătate, mecanismele consolidate de supraveghere și răspuns, mobilizarea medicală transfrontalieră și accesul securizat la contramăsuri medicale critice pentru a consolida reziliența la amenințările la adresa sănătății legate de climă.

Orientările politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2024-2029 prezintă instituirea unui plan european de adaptare la schimbările climatice (ECAP) menit să consolideze capacitățile de pregătire și planificare ale statelor membre, asigurând în același timp evaluări periodice ale riscurilor bazate pe date științifice. ECAP va răspunde apelului lansat de Consiliul European pentru o abordare cuprinzătoare, care să țină seama de toate riscurile și la nivelul întregii societăți în ceea ce privește gestionarea riscurilor climatice. Fiind o componentă-cheie a unei agende politice mai ample, alături de alte inițiative emblematice, ECAP urmărește să protejeze productivitatea, securitatea și prosperitatea Europei și să îi sporească competitivitatea. Comisia Europeană intenționează să adopte pachetul de politici ECAP în a doua jumătate a anului 2026. Acest plan va evalua impactul și riscurile climatice în sectoare precum infrastructura, energia, apa, alimentele și terenurile, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, și va explora stimulente pentru soluții bazate pe natură. În plus, Comisia urmărește să amplifice finanțarea rezilienței și să mobilizeze în mod strategic resurse publice pentru a valorifica pe deplin investițiile sectorului privat în reziliență. ECAP va funcționa împreună cu alte inițiative ale Comisiei, inclusiv cu Strategia privind reziliența în domeniul apei, cu Busola pentru competitivitate și cu Strategia UE privind pregătirea pentru situații de urgență.

Strategia Uniunii în materie de pregătire a UE, adoptată în martie 2025, identifică riscurile climatice printre amenințările actuale. Acesta subliniază necesitatea de a anticipa și de a preveni aceste riscuri prin abordarea lor într-un mod cuprinzător, având în vedere modul în care interacționează și provoacă efecte de undă. Comisia intenționează să efectueze o evaluare detaliată a riscurilor și amenințărilor în diferite sectoare din UE. Strategia urmărește să consolideze reziliența politicilor UE, făcându-le mai puternice în fața provocărilor climatice, pentru a preveni crizele viitoare. Dincolo de referirea la ECAP, aceasta se angajează să elimine decalajul în ceea ce privește acoperirea asigurărilor. Comisia Europeană va analiza soluții, ținând seama de recomandările Băncii Centrale Europene și ale altor autorități relevante, pentru a asigura o mai bună protecție a populației europene împotriva riscurilor climatice.

Activitățile de coordonare ale UE în domeniul sănătății

În temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea UE, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE. De exemplu, pentru a consolida pregătirea și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății, UE a adoptat în 2022 Regulamentul 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE. Acesta oferă UE un mandat puternic și cuprinzător de coordonare și cooperare pentru un răspuns mai eficace la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre ale UE. Scopul său este de a consolida planificarea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului; consolidarea supravegherii și monitorizării epidemiologice; îmbunătățirea raportării datelor; și să consolideze coordonarea la nivelul UE.

Comisia Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a îmbunătăți în continuare coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate cu condițiile de mediu și climatice. Conform comunicării: Construind o uniune europeană a sănătății – pregătire și reziliență,uniunea europeană a sănătății se bazează pe efortul comun al UE de a reconcilia relația cu mediul natural prin implicarea în modele diferite și mai durabile de creștere economică. combaterea schimbărilor climatice și găsirea unor modalități de adaptare la acestea; conservarea și refacerea biodiversității; îmbunătățirea dietelor și a stilului de viață; reducerea și eliminarea poluării mediului vor avea efecte pozitive asupra sănătății cetățenilor.

Programul „UE pentru sănătate” estecel mai mare program al UE în domeniul sănătății de până acum, care va investi 5,3 miliarde EUR în acțiuni cu o valoare adăugată europeană, completând politicile țărilor UE și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele programului „UE pentru sănătate”. Programul urmărește să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune, să protejeze cetățenii Uniunii de amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, să îmbunătățească medicamentele, dispozitivele medicale și produsele necesare în situații de criză și să consolideze sistemele de sănătate. Programul „UE pentru sănătate” intenționează, printre altele, să „contribuie la combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”, oferind finanțare entităților eligibile. Obiectivele programului vor fi urmărite, asigurând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”, după caz.

Înființată în 2021, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) aduce capacitatea UE de pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate la un nou nivel și va fi un element-cheie pentru instituirea unei uniuni europene a sănătății mai puternice. Echipată cu un buget de 6 miliarde EUR pentru perioada 2022-2027, HERA depune eforturi pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, inclusiv la cele cauzate de schimbările climatice. Acesta funcționează în două moduri: Înainte de o criză sanitară – în „faza de pregătire” – HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții UE și naționale din domeniul sănătății, cu industria și cu partenerii internaționali pentru a îmbunătăți pregătirea UE pentru urgențele sanitare. În cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE, HERA trece rapid la operațiuni de urgență, luând decizii rapide și activând măsuri de urgență.

În ceea ce privește subiecte specifice din domeniul sănătății, Strategia farmaceutică a UE (2023) vizează revizuirea legislației farmaceutice pentru a consolida cerințele de evaluare a riscurilor de mediu și condițiile de utilizare a medicamentelor și pentru a face bilanțul rezultatelor cercetării în cadrul inițiativei privind medicamentele inovatoare.

Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale din iunie 2023 se referă la schimbările climatice ca factor care contribuie la provocările în materie de sănătate mintală. De asemenea, subliniază că tinerii sunt puternic preocupați de schimbările climatice și că mulți dintre ei consideră că viitorul lor este înfricoșător.

Agenții și autorități europene în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății

Pentru a consolida mijloacele de apărare ale Europei împotriva bolilor infecțioase, în 2005 a fost înființat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). ECDC este responsabil de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate cu schimbările climatice. Țările europene raportează ECDC date din sistemele lor de supraveghere. În temeiul Regulamentului 2022/2371, lista bolilor cu declarare obligatorie la nivelul UE la ECDC va fi actualizată pentru a permite detectarea în timp util a bolilor, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice.  ECDC a dezvoltat „Rețeaua europeană pentru mediu și epidemiologie” (E3), care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente de evaluare a riscurilor. În plus, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)coordonează în comun VectorNet, aflat în prezent în a treia sa iterație (2019-2024), care este o platformă ce sprijină colectarea de date privind vectorii și agenții patogeni din vectori legați atât de sănătatea animală, cât și de cea umană. Acesta facilitează schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolii artropodelor în Europa.

Agenția Europeană de Mediu, împreună cu Comisia Europeană, gestionează Observatorul european pentru climă și sănătate. Acesta oferă factorilor de decizie informații solide și independente despre mediu, inclusiv tendințele și proiecțiile privind pericolele climatice și impactul acestora asupra sănătății umane.

Înființat în 2023, grupul operativ „O singură sănătate” esteo inițiativă comună a cinci agenții ale Uniunii Europene care au un mandat tehnic și științific în domeniile durabilității mediului, sănătății publice și siguranței alimentare: AEM, ECDC, EFSA, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Cadrul de acțiune al grupului operativ „O singură sănătate” între agenții (2024-26) urmărește, printre altele, să îmbunătățească capacitatea agențiilor de a evalua mai bine impactul schimbărilor climatice asupra apariției bolilor infecțioase prin activități comune și schimb de cunoștințe.

Printre alte agenții ale UE care se implică din ce în ce mai mult în subiecte legate de schimbările climatice și de sănătate se numără Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound).

Domenii de politică ale UE cu beneficii conexe pentru efectele schimbărilor climatice asupra sănătății

Multe alte politici ale UE abordează indirect impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. De exemplu, obiectivele UE de reducere a poluării aerului în cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării contribuie în mod direct la atenuarea bolilor respiratorii și cardiovasculare agravate de schimbările climatice. Alte acțiuni de reglementare a emisiilor industriale și a emisiilor generate de transporturi vor avea beneficii conexe semnificative pentru sănătate. Valul de renovări ale clădirilor urmărește să sporească eficiența energetică a clădirilor, recunoscând că persoanele din clădirile slab izolate și echipate sunt mai expuse la hipotermie în timpul iernii și la stres termic în timpul verii, în special dacă aparțin unor grupuri vulnerabile. Regulamentul privind refacerea naturii, adoptat în 2024, subliniază că refacerea ecosistemelor contribuie la obiectivele Uniunii de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și precizează că statele membre se asigură că nu există nicio pierdere netă în suprafața națională totală a spațiului verde urban și a acoperirii coronamentului arborilor urbani din zonele ecosistemice urbane. Cadrul„O singură sănătate” este esențial pentru abordarea intersecției dintre schimbările climatice, pierderea biodiversității și sănătatea umană. Consolidarea cooperării transsectoriale între sectoarele sănătății, mediului și agriculturii este vitală pentru atenuarea amenințărilor emergente la adresa sănătății legate de schimbările climatice.

În conformitate cu Directiva privind reziliența entităților critice, care a intrat în vigoare în ianuarie 2023, statele membre vor trebui să identifice entitățile critice din lista serviciilor esențiale pentru diferite sectoare, inclusiv sectorul sănătății, cu distribuție, producție, furnizare de asistență medicală și servicii medicale, și să ia măsuri pentru a le spori reziliența la diverse amenințări, inclusiv la riscuri pentru sănătatea publică sau la dezastre naturale.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii urmărește să consolideze cooperarea dintre țările UE și 10 state participante pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre. Aceasta aplică o abordare comună pentru a pune în comun expertiza și capacitățile personalului de primă intervenție, pentru a evita duplicarea eforturilor de ajutor și pentru a se asigura că asistența răspunde nevoilor persoanelor afectate atunci când o situație de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei anumite țări. Echipele și echipamentele specializate pot fi mobilizate într-un termen scurt pentru a fi trimise pe teren în interiorul și în afara Europei.

Directiva-cadru privind SSM introduce măsuri de încurajare a îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Aceasta încurajează prevenirea tuturor riscurilor profesionale care pot apărea în activitățile profesionale ale angajatorilor din toate ramurile activității economice (publice sau private) și care pot afecta lucrătorii acestora și părțile terțe.

Taxonomia UE privind finanțarea durabilă urmărește să asigure un mediu de viață mai sănătos și mai rezilient la schimbările climatice prin direcționarea mai multor investiții private către activități durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv către adaptarea la schimbările climatice.

Investiții în dezvoltarea și punerea în aplicare a cunoștințelor

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare până în 2027. Echipat cu un buget de 95,5 miliarde EUR, acesta abordează schimbările climatice, contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE. Acesta oferă numeroase oportunități de finanțare pentru cercetare și inovare privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, în special în cadrul așa-numitului cluster „Sănătate”. Șase proiecte europene de cercetare și inovare în curs de desfășurare se axează pe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și colaborează în cadrul clusterului „Climă-sănătate” pentru a spori impactul societal și politic al cercetării finanțate de UE în domeniul climei, al sănătății și al politicilor.

O altă parte importantă a programului Orizont Europa sunt așa-numitele misiuni ale UE – angajamente de soluționare a provocărilor societale majore – și care includ misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală. Echipat cu un buget de 673 de milioane EUR, acesta se axează pe sprijinirea regiunilor, orașelor și autorităților locale din UE în eforturile lor de consolidare a rezilienței la impactul schimbărilor climatice. Până în prezent, 312 autorități regionale și locale au semnat Carta misiunii. Misiunea privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic urmărește să promoveze o tranziție justă pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor, cu beneficii conexe, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului sau un stil de viață mai sănătos, subliniind legătura importantă dintre adaptarea la schimbările climatice, atenuarea efectelor acestora și sănătate.

Comisia Europeană elaborează în prezent Agenda strategică de cercetare și inovare privind clima și sănătatea, ca urmare a conferinței „Perspectivede cercetare privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății”din februarie 2024. Această inițiativă urmărește să reducă decalajul dintre cercetare și punerea în aplicare a politicilor, asigurându-se că noile cunoștințe științifice se traduc în intervenții eficace în domeniul sănătății publice.

Informațiile privind proiectele de cercetare finanțate prin programele-cadru ale UE în curs și anterioare sunt disponibile în Catalogul de resurse al Observatorului.