eea flag

Clima și sănătatea în principalele documente de politică ale UE

În UE, o serie de politici abordează prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane.

Principalul cadru general de politică este Pactul verde european. Acesta stabilește o nouă strategie de creștere pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care nu există emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și „să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și efectelor legate de mediu”. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Propunerea pentru cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu până în 2030 solicită consolidarea legăturilor dintre politicile în materie de mediu (inclusiv politicile climatice) șide sănătate, inclusiv prin „monitorizarea sănătății umane și a impactului schimbărilor climatice și adaptarea laacestea”.

Politicile UE privind adaptarea la schimbările climatice

Articolul 5 din Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iunie 2021, prevede că adaptarea la schimbările climatice este o obligație legală pentru instituțiile UE și statele membre, impunându-le să „asigure progrese continue în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”. De asemenea, politicile de adaptare ale statelor membre „țin seama de vulnerabilitatea deosebită a sectoarelor relevante”, integrează „adaptarea la schimbările climatice într-un mod coerent în toate domeniile de politică” și „se concentrează, în special, pe populațiile și sectoarele cele mai vulnerabile și afectate”.

În februarie 2021, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. Acesta subliniază o viziune pe termen lung pentru ca UE să devină o societate rezilientă la schimbările climatice, pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050 și afirmă, de asemenea, necesitatea unei înțelegeri mai profunde a riscurilor climatice pentru sănătate. O acțiune-cheie în cadrul acestei strategii este Observatorul european al climei și sănătății.

Agenția Europeană de Mediu a publicat prima evaluare europeană a riscurilor climatice (Eucra) în martie 2024. Eucra evaluează impactul și riscurile majore legate de schimbările climatice – inclusiv cele pentru sănătatea publică, în special cele generate de căldură – în Europa și avertizează că multe dintre aceste riscuri au atins deja niveluri critice și ar putea deveni catastrofale fără acțiuni urgente și decisive. Comunicarea Comisiei Europene a publicat ca răspuns Comunicarea „Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității”. Acesta identifică soluții care fac sistemele administrative din UE și din statele sale membre mai capabile să facă față riscurilor climatice, precum și acțiuni specifice pentru clusterele afectate (de exemplu, sănătate, apă, alimente, ecosisteme naturale) pe care Comisia le va continua.

Activitățile de coordonare ale UE în domeniul sănătății

În temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea UE, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de asistență medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE. De exemplu, pentru a consolida pregătirea și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății, UE a adoptat în 2022 Regulamentul 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE. Acesta oferă UE un mandat puternic și cuprinzător de coordonare și cooperare pentru un răspuns mai eficace la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, atât la nivelul Uniunii Europene (UE), cât și la nivelul statelor membre ale UE. Scopul său este de a consolida planificarea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului; consolidarea supravegherii și monitorizării epidemiologice; îmbunătățirea raportării datelor; și consolidarea coordonării la nivelul UE.

Comisia Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a îmbunătăți în continuare coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate condițiilor de mediu și climatice. Potrivit Comunicării: Construirea unei uniuni europene a sănătății – pregătire șireziliență, uniunea europeană a sănătății se bazează pe efortul comun al UE de a reconcilia relația cu mediul natural prin implicarea în modele diferite și mai durabile de creștere economică. Combaterea schimbărilor climatice și găsirea unor modalități de adaptare la acestea, conservarea și refacerea biodiversității, îmbunătățirea dietelor și a stilului de viață, reducerea și eliminarea poluării din mediu vor avea efecte pozitive asupra sănătății cetățenilor.

Programul „UE pentru sănătate” este cel mai mare program al UE în domeniul sănătății de până acum, care va investi 5,3 miliarde EUR în acțiuni cu valoare adăugată la nivelul UE, completând politicile țărilor UE și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele programului „UE pentru sănătate”.

Programul urmărește să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune, să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, să îmbunătățească medicamentele, dispozitivele medicale și produsele relevante pentru situații de criză și să consolideze sistemele de sănătate. Programul „UE pentru sănătate” intenționează, printre altele,să „contribuie la combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”, prin furnizarea de finanțare entităților eligibile și sănătății. Obiectivele programului vor fi urmărite, asigurând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, după caz.

În cele din urmă, Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale din iunie 2023 consideră că schimbările climatice sunt unul dintre ingredientele „triplei crize planetare” a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării. De asemenea, subliniază că tinerii sunt foarte preocupați de schimbările climatice și că mulți dintre ei își văd viitorul ca fiind înfricoșător.

Agenții și autorități europene în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății

Pentru a consolida apărarea Europei împotriva bolilor infecțioase, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost înființat în 2005. ECDC răspunde de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate unui climat în schimbare. Țările europene raportează date provenite de la sistemele lor de supraveghere către ECDC. În temeiul Regulamentului 2022/2371, lista bolilor care pot fi notificate la nivelul UE ECDC va fi actualizată, permițând detectarea în timp util a bolilor, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice.  ECDC a dezvoltat „Rețeaua europeană pentru mediu și epidemiologie” (E3), care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor cu transmitere prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente pentru evaluarea riscurilor. În plus, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) finanțează. VectorNet, acum în cea de-a doua iterație (2019-2023), care este o platformă care sprijină colectarea de date privind vectorii și agenții patogeni din vectorii legați atât de sănătatea animală, cât și de cea umană. Aceasta facilitează schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolii artropodelor în Europa.

Înființată în 2021, Autoritatea europeană de răspuns în caz de urgență sanitară și pregătire (HERA) duce capacitatea UE de pregătire și de răspuns la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății la un nou nivel și va fi un element-cheie pentru instituirea unei Uniuni Europene a Sănătății mai puternice. Dotat cu un buget de 6 miliarde EUR pentru perioada 2022-2027, HERA depune eforturi pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, inclusiv în urma schimbărilor climatice. Funcționează în două moduri: Înainte de o criză sanitară – în „faza de pregătire” – HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții UE și naționale din domeniul sănătății, industrie și parteneri internaționali pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al UE pentru urgențele sanitare. În cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE, HERA trece rapid la operațiuni de urgență, luând decizii rapide și activând măsuri de urgență.

Agenția Europeană de Mediu gestionează împreună cu Comisia Europeană Observatorul European al Climei și Sănătății. Acesta oferă factorilor de decizie informații solide și independente cu privire la mediu, inclusiv tendințele și proiecțiile în ceea ce privește pericolele climatice și impactul acestora asupra sănătății umane.

Domenii de politică ale UE cu beneficii conexe pentru efectele schimbărilor climatice asupra sănătății

Multe alte politici ale UE permit, de asemenea, abordarea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății. De exemplu, valul de renovări ale clădirilor își propune să facă clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic, recunoscând că persoanele din clădirile slab izolate și echipate sunt mai expuse la hipotermie în timpul iernii și la stresul termic în timpul verii, în special în rândul grupurilor vulnerabile. Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, lansată în mai 2020, promovează plantarea arborilor și refacerea naturii, iar acest lucru poate contribui la răcirea zonelor urbane și la reducerea inundațiilor și a altor dezastre naturale. Strategia, care urmărește să plaseze biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, conține, de asemenea, alte acțiuni și angajamente, cum ar fi solicitarea ca orașele europene mai mari să elaboreze planuri de ecologizare urbană. În cele din urmă, taxonomia UE privind finanțarea durabilă urmărește să asigure un mediu de viață mai sănătos și mai rezistent la schimbările climatice, direcționând mai multe investiții private către activități durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv către adaptarea la schimbările climatice.

Investiții în dezvoltarea și punerea în aplicare a cunoștințelor

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare până în 2027. Dotat cu un buget de 95,5 miliarde EUR, acesta abordează schimbările climatice, contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE. Acesta oferă numeroase oportunități de finanțare pentru cercetare și inovare privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, în special în cadrul așa-numitului cluster de sănătate, dar și în alte programe specifice.

O altă parte importantă a programului Orizont Europa sunt așa-numitele misiuni ale UE – angajamente de soluționare a provocărilor societale majore – și care includ

Informațiile privind proiectele de cercetare și rezultatele finanțate prin programul-cadru anterior al UE Orizont 2020 sunt disponibile în Catalogul de resurse al Observatorului.

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.