Politici naționale

Această pagină rezumă ancheta efectuată cu privire la politicile celor 38 de țări membre și colaboratoare ale AEM privind adaptarea la schimbările climatice și strategiile lor naționale în materie de sănătate, ca domenii-cheie de politică prin care poate fi abordat impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Au fost revizuite în total 37 de politici naționale de adaptare și 34 de documente naționale de politică în domeniul sănătății, întrucât politicile respective nu existau în prezent în toate țările. Constatările detaliate sunt disponibile în raportul de context.

Mesaje-cheie

Abordarea în mod eficace a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății necesită politici naționale care să poată fi puse în aplicare. Accentul pus pe sănătate în politicile naționale de adaptare la schimbările climatice și luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice în strategia națională în domeniul sănătății sunt esențiale.
Revizuirea politicilor naționale a 38 de țări membre ale SEE și țări cooperante sugerează că impactul schimbărilor climatice asupra sănătății este abordat în mod obișnuit în strategiile naționale de adaptare, dar mai puțin frecvent în strategiile naționale în domeniul sănătății.
Riscurile climatice care sunt cel mai frecvent acoperite în documentele naționale de adaptare și de politică în domeniul sănătății sunt valurile de căldură și seceta; precipitații abundente și inundații; creșterea generală a temperaturii; creșterea riscului de agenți patogeni și boli infecțioase; și furtuni mai intense și mai frecvente.
Atât politicile de adaptare, cât și cele de sănătate se axează în mare măsură pe efectele actuale și preconizate asupra sănătății fizice, cele mai frecvente fiind bolile infecțioase și cele cu transmitere prin vectori; creșterea poluării aerului; efectele căldurii asupra sistemelor cardiovasculare și respiratorii; și rănile provocate de fenomenele meteorologice extreme. Impactul asupra sănătății mintale este acoperit mai puțin frecvent și doar o mică parte din documentele revizuite au luat în considerare impactul social asupra sănătății.
Intervențiile planificate cel mai frecvent pentru a aborda impactul schimbărilor climatice asupra sănătății sunt monitorizarea și supravegherea, inclusiv sistemele de avertizare timpurie; campanii de sensibilizare pentru publicul larg; și continuarea cercetării privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

Politicile naționale de adaptare sunt esențiale pentru protejarea sănătății în contextul schimbărilor climatice

Strategiile naționale de adaptare, planurile și evaluările riscurilor climatice (denumite în continuare SNA) apar ca fiind cele mai relevante politici naționale pentru abordarea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății este abordat mai frecvent în SNA decât în strategiile naționale de sănătate (SNS). Evaluarea impactului asupra sănătății și strategia de răspuns sunt adesea părți integrante ale politicilor naționale de adaptare. Cu toate acestea, NHS ale țărilor abordează mai rar în mod explicit schimbările climatice ca factor de risc pentru sănătatea publică. Doar câteva țări au o strategie sectorială specifică de adaptare la schimbările climatice pentru sănătate, de exemplu Finlanda (Planulde adaptare la schimbările climatice pentru sectorul asistenței medicale și al bunăstării sociale),Irlanda (Planulsectorial de adaptare la schimbările climatice în domeniul sănătății),Macedonia de Nord (Strategiade adaptare la schimbările climatice în domeniul sănătății)sau Suedia (Sănătatea publică într-un climat în schimbare – Obiectivele Agenției de Sănătate Publică din Suedia și planul de acțiune privind adaptarea la schimbările climatice 2021-2024).

Concentrați-vă pe fenomenele meteorologice extreme, creșterea temperaturii și bolile infecțioase

NAS includ, în general, un număr mai mare de pericole pentru sănătate legate de schimbările climatice în comparație cu NHS. Pericolele cel mai frecvent acoperite sunt valurile de căldură și seceta, precipitațiile abundente și inundațiile, creșterea temperaturii, creșterea numărului de agenți patogeni și de boli infecțioase și furtunile mai intense și mai frecvente (figura 1). Pe lângă pericolele din figura 1, unele state membre ale SEE au inclus, de asemenea, pericole specifice relevante pentru geografia și economia lor (de exemplu, boli legate de pește și fructe de mare cauzate de modificări ale condițiilor de creștere a algelor și planctonului în Norvegia sau efecte asupra apei potabile din cauza intensificării eroziunii și salinizării zonelor costiere în anumite părți ale Poloniei).

Figura 1. Pericolele pentru sănătate legate de climă incluse înpoliticile naționale revizuite

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății fizice, luat în considerare cel mai adesea

NAS și NHS se concentrează în mare măsură asupra impactului asupra sănătății fizice - de la evenimente meteorologice extreme (căldură, inundații, furtuni etc.), boli infecțioase și transmise prin vectori și poluarea aerului. Se pune un accent vizibil mai mic pe impactul asupra sănătății mintale (cum ar fi traumele asociate cu fenomenele meteorologice extreme sau anxietatea climatică). Doar câteva țări - cum ar fi Germania, Irlanda, Italia, Malta sau Suedia - au inclus în politicile lor efectele schimbărilor climatice asupra sănătății sociale, asociate, de exemplu, cu pierderea comunității, strămutarea sau adâncirea disparităților socioeconomice. În general, sistemele naționale de sănătate integrau efectele asupra sănătății legate de schimbările climatice într-o măsură mai mică decât sistemele naționale de sănătate (figurile 2-4 de mai jos), cu excepția bolilor transmise prin alimente.

Figura 2. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății fizice, inclus înpoliticile naționale revizuite

Figura 3. Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale incluse înpoliticile naționale revizuite

Figura 4. Impactul social al schimbărilor climatice asupra sănătății, inclus în SNA și în SNA

Cele mai frecvente măsuri planificate: monitorizare, sensibilizare și cercetare

Acțiunile de prevenire sau reducere a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane în SNA și SNA au inclus în mod obișnuit o combinație de intervenții structurale/fizice, sociale și instituționale (IPCC, 2014). Dintre aceste trei tipuri, intervențiile sociale au fost cele mai frecvente atât pentru SNA (incluse în 35 de documente), cât și pentru SNA (în 24 de documente). Intervențiile instituționale au fost prezente în 31 de SNA-uri și 18 SNA-uri. Categoria structurală/fizică de măsuri a fost cea mai puțin frecventă (în 18 SNA și 12 SNA).

Cea mai frecventă măsură planificată pentru a aborda impactul schimbărilor climatice asupra sănătății atât în SNA, cât și în SNA este dezvoltarea unor sisteme de monitorizare și supraveghere pentru a urmări impactul schimbărilor climatice, inclusiv punerea în aplicare a unor sisteme de alertă timpurie (figura 5). Campaniile de sensibilizare și sensibilizarea publicului au fost al doilea tip de măsuri cel mai frecvent enumerate în SNA, urmate de cercetarea continuă. În NHSs, modelul a fost inversat, deoarece cercetarea privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății a fost a doua cea mai frecventă măsură enumerată, urmată de acțiuni de sensibilizare.

Raportul de referință însoțitor oferă exemple de astfel de măsuri în politicile naționale.

Notă: SAR – sisteme de avertizare timpurie; BNS – soluții bazate pe natură

Figura 5. Măsuri de abordare a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății în politicile naționale revizuite

Informații specifice fiecărei țări

Vizualizatorul hărții de mai jos prezintă distribuția geografică a efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății avute în vedere în SNA și SNA, precum și măsurile de politică planificate. Informații mai detaliate cu privire la acoperirea schimbărilor climatice și a sănătății în politicile de adaptare și de sănătate publică ale fiecărei țări pot fi găsite în profilurile de țară privind clima și sănătatea.

Sfaturi pentru utilizarea vizualizatorului de hărți

Setul de date a fost pregătit și pus la dispoziție în cadrul Acordului privind nivelul serviciilor dintre AEM și Comisia Europeană (RTD) referitor la „Integrarea principiilor GEOSS privind schimbul de date și gestionarea datelor în sprijinul mediului european”.

Informații suplimentare

Schimbările climatice și sănătatea: prezentarea generală a politicilor naționale în Europa 2022 (raport de informare).

Referințe

IPCC (2014) Schimbările climatice 2014: impacturi, adaptare și vulnerabilitate – partea A: aspecte globale și sectoriale: contribuția Grupului de lucru II la cel de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, Cambridge University Press, Cambridge, Regatul Unit.