Cadrul de politică al UE

Legea europeană a climei

Articolul 5 din Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iunie 2021, prevede că adaptarea la schimbările climatice este o obligație legală a instituțiilor UE și a statelor membre, impunându-le să „asigure progrese continue în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”. De asemenea, politicile de adaptare ale statelor membre „ținseama de vulnerabilitatea deosebită a sectoarelor relevante”, integrează „adaptarea la schimbările climatice în mod consecvent în toate domeniile de politică” și „se concentrează, în special, asupra populațiilor și sectoarelor celor mai vulnerabile și mai afectate”.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice

În februarie 2021, Comisia Europeană a adoptat comunicarea intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. Acesta prezintă o viziune pe termen lung pentru ca UE să devină o societate rezilientă la schimbările climatice, pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050 și afirmă, de asemenea, necesitatea unei înțelegeri mai profunde a riscurilor climatice pentru sănătate. O acțiune-cheie în cadrul acestei strategii este Observatorul european al climei și sănătății. Observatorul joacă un rol esențial în colectarea și diseminarea cunoștințelor privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, facilitând elaborarea politicilor și sprijinind planificarea adaptării.

Comunicare privind gestionarea riscurilor climatice

Agenția Europeană de Mediu a publicat prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA) în martie 2024. Ca răspuns la EUCRA, Comisia Europeană a publicat Comunicarea "Gestionareariscurilor climatice - protejarea oamenilor și a prosperității". Acesta identifică soluții care fac ca sistemele administrative din UE și din statele sale membre să fie mai în măsură să facă față riscurilor climatice, precum și acțiuni specifice pentru clusterele afectate (inclusiv sănătatea), pe care Comisia le va continua. Comunicarea subliniază necesitatea unor sisteme de alertă timpurie, a unei planificări a asistenței medicale bazate pe informații privind clima și a cercetării privind bolile sensibile la schimbările climatice, integrând în același timp clima și sănătatea în politicile existente. Aceasta acordă prioritate îmbunătățirii calității aerului, planurilor de acțiune consolidate privind sănătatea termică și legislației privind securitatea și sănătatea în muncă. În plus, acesta evidențiază Observatorul european al climei și sănătății, mecanismele consolidate de supraveghere și răspuns, mobilizarea medicală transfrontalieră și accesul securizat la contramăsuri medicale esențiale pentru a consolida reziliența la amenințările la adresa sănătății legate de climă.

Strategia UE privind o uniune a pregătirii

Strategia UE privind o uniune a pregătirii, adoptată în martie 2025, identifică riscurile climatice printre amenințările actuale. Acesta subliniază necesitatea de a anticipa și de a preveni aceste riscuri prin abordarea lor într-un mod cuprinzător, luând în considerare modul în care acestea interacționează și produc efecte de undă. Comisia intenționează să efectueze o evaluare detaliată a riscurilor și a amenințărilor în diferite sectoare din UE. Strategia urmărește să consolideze reziliența politicilor UE, făcându-le mai puternice în fața provocărilor climatice, pentru a preveni crizele viitoare. Dincolo de referirea la ECAP, aceasta se angajează să elimine decalajul în ceea ce privește acoperirea asigurărilor. Comisia Europeană va analiza soluții, ținând seama de recomandările Băncii Centrale Europene și ale altor autorități relevante, pentru a asigura o mai bună protecție a populației europene împotriva riscurilor climatice.

Reziliența europeană la schimbările climatice și gestionarea riscurilor – cadru integrat (în curs de elaborare)

Comisia Europeană este în curs de elaborare a unui nou cadru integrat pentru reziliența la schimbările climatice și gestionarea riscurilor la nivel european, pentru a ajuta statele membre să prevină efectele tot mai mari ale schimbărilor climatice și să se pregătească pentru acestea. În tandem cu alte politici ale UE, cadrul va contribui la protejarea securității și prosperității Europei, la stimularea competitivității sale și la protejarea sănătății și bunăstării noastre. Inițiativa se va axa pe consolidarea pregătirii, pe o mai bună înțelegere a riscurilor climatice și pe promovarea cooperării.

Sănătate transfrontalieră

În temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea UE, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE. De exemplu, pentru a consolida pregătirea și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății, UE a adoptat în 2022 Regulamentul 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE. Regulamentul oferă UE un mandat puternic și cuprinzător de coordonare și cooperare pentru un răspuns mai eficace la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre ale UE. Scopul său este de a consolida planificarea prevenirii, pregătirii și răspunsului, de a consolida supravegherea și monitorizarea epidemiologică, de a îmbunătăți raportarea datelor și de a consolida coordonarea la nivelul UE.

Uniunea Europeană a sănătății

Comisia Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a îmbunătăți în continuare coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate cu mediul și condițiile climatice. Potrivit comunicării: Construirea unei uniuni europene a sănătății – pregătire și reziliență, uniunea europeană a sănătății se bazează pe efortul comun al UE de a reconcilia relația cu mediul natural prin implicarea în modele diferite și mai durabile de creștere economică. combaterea schimbărilor climatice și găsirea unor modalități de adaptare la acestea; conservarea și refacerea biodiversității; îmbunătățirea regimurilor alimentare și a stilului de viață; reducerea și eliminarea poluării din mediu vor avea efecte pozitive asupra sănătății cetățenilor.

Subiecte specifice

Strategia farmaceutică a UE(2023) urmărește să revizuiască legislația farmaceutică pentru a consolida cerințele de evaluare a riscurilor pentru mediu și condițiile de utilizare a medicamentelor și să facă bilanțul rezultatelor cercetării în cadrul inițiativei privind medicamentele inovatoare.

Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale din iunie 2023 se referă la schimbările climatice ca factor care contribuie la provocările în materie de sănătate mintală. De asemenea, subliniază că tinerii sunt puternic preocupați de schimbările climatice și că mulți dintre ei

Mai multe alte politici ale UE abordează impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Printre acestea se numără:

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării

Obiectivele UE de reducere a poluării atmosferice în cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării contribuie în mod direct la atenuarea bolilor respiratorii și cardiovasculare agravate de schimbările climatice. Alte acțiuni de reglementare a emisiilor industriale și a emisiilor generate de transporturi vor avea beneficii conexe semnificative pentru sănătate.

Valul de renovări

Valul de renovări urmărește să sporească eficiența energetică a clădirilor, recunoscând că persoanele din clădirile slab izolate și echipate sunt mai expuse la hipotermie iarna și la stresul termic vara, în special dacă aparțin unor grupuri vulnerabile.

Regulamentul privind refacerea naturii

Regulamentul privind refacerea naturii, adoptat în 2024, subliniază că refacerea ecosistemelor contribuie la obiectivele Uniunii de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și precizează că statele membre se asigură că nu există nicio pierdere netă în suprafața națională totală a spațiului verde urban și a acoperirii coronamentului urban în zonele ecosistemice urbane.

Cadrul „O singură sănătate”

Cadrul„O singură sănătate”„O singură sănătate” este esențial pentru abordarea intersecției dintre schimbările climatice, pierderea biodiversității și sănătatea umană. Consolidarea cooperării transsectoriale între sectorul sănătății, cel al mediului și cel agricol este vitală pentru atenuarea amenințărilor emergente la adresa sănătății legate de schimbările climatice.

Directiva privind reziliența entităților critice

În conformitate cu Directiva privind reziliența entităților critice, care a intrat în vigoare în ianuarie 2023, statele membre vor trebui să identifice entitățile critice de pe lista serviciilor esențiale pentru diferite sectoare, inclusiv sectorul sănătății, cu distribuție, producție, furnizare de asistență medicală și servicii medicale, și să ia măsuri pentru a le spori reziliența la diverse amenințări, inclusiv la riscuri pentru sănătatea publică sau la dezastre naturale.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii urmărește să consolideze cooperarea dintre țările UE și 10 state participante pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre. Aceasta aplică o abordare comună pentru a pune în comun expertiza și capacitățile personalului de primă intervenție, pentru a evita duplicarea eforturilor de ajutorare și pentru a se asigura că asistența răspunde nevoilor persoanelor afectate atunci când o situație de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei anumite țări. Echipele și echipamentele specializate pot fi mobilizate într-un termen scurt pentru a fi desfășurate în interiorul și în afara Europei.

Directiva-cadru privind securitatea și sănătatea în muncă

Directiva-cadru privind SSM introduce măsuri de încurajare a îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Aceasta încurajează prevenirea tuturor riscurilor profesionale care pot apărea în activitățile profesionale ale angajatorilor din toate ramurile de activitate economică (publică sau privată) și care pot afecta lucrătorii și părțile terțe.

Taxonomia UE privind finanțarea durabilă

Taxonomia UE privind finanțarea durabilă urmărește să asigure un mediu de viață mai sănătos și mai rezilient la schimbările climatice prin direcționarea mai multor investiții private către activități durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv către adaptarea la schimbările climatice.

Programul „UE pentru sănătate”

Programul „UE pentru sănătate” estecel mai mare program al UE în domeniul sănătății de până acum, care va investi 5,3 miliarde EUR în acțiuni cu valoare adăugată europeană, completând politicile țărilor UE și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele programului „UE pentru sănătate”. Programul urmărește să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune, să protejeze populația Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, să îmbunătățească medicamentele, dispozitivele medicale și produsele necesare în situații de criză și să consolideze sistemele de sănătate. EU4Health intenționează, printre altele, să „contribuie la combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”, oferind finanțare entităților eligibile. Obiectivele programului vor fi urmărite, asigurând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”, după caz.

Orizont Europa

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare până în 2027. Dotat cu un buget de 95,5 miliarde EUR, programul abordează schimbările climatice, contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE. Acesta oferă numeroase oportunități de finanțare pentru cercetare și inovare privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, în special în cadrul proiectului privind clusterul „Sănătate”. Șase proiecte europene de cercetare și inovare în curs se axează pe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și colaborează în cadrul clusterului „Climă-Sănătate” pentru a spori impactul societal și politic al cercetării finanțate de UE legate de climă, sănătate și politică.

O altă componentă importantă a programului Orizont Europa sunt misiunile UE – angajamente de soluționare a provocărilor societale majore – și care includ misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală. Dotat cu un buget de 673 de milioane EUR, programul se axează pe sprijinirea regiunilor, orașelor și autorităților locale din UE în eforturile lor de consolidare a rezilienței la impactul schimbărilor climatice. Până în prezent, 312 autorități regionale și locale au semnat Carta misiunii. Misiunea privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic urmărește să promoveze o tranziție justă pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor, cu beneficii conexe, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului sau stiluri de viață mai sănătoase, subliniind legătura importantă dintre adaptarea la schimbările climatice, atenuare și sănătate.

Agenda strategică de cercetare și inovare

Comisia Europeană elaborează în prezent Agenda strategică de cercetare și inovare privind clima și sănătatea, ca urmare a conferinței „Perspectivede cercetare privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății”din februarie 2024. Această inițiativă urmărește să reducă decalajul dintre cercetare și punerea în aplicare a politicilor, asigurându-se că noile cunoștințe științifice se traduc în intervenții eficace în domeniul sănătății publice.

Informațiile privind proiectele de cercetare finanțate prin programele-cadru ale UE în curs și anterioare sunt disponibile în Catalogul de resurse al Observatorului.

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice și Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (C3S/CAMS)

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) și Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) sunt operate de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (ECMWF) în numele Comisiei Europene.  ECMWF contribuie, de asemenea, la Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS). C3S și CAMS oferă informații exacte și fiabile cu privire la impactul asupra sănătății al condițiilor climatice din trecut, prezent și viitor.

Autoritatea Europeană pentru Răspuns în caz de Urgență Sanitară și Pregătire (HERA)

Înființată în 2021, Autoritatea Europeană pentru Răspuns în caz de Urgență Sanitară și Pregătire (HERA) aduce capacitatea de pregătire și răspuns a UE la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății la un nou nivel și va fi un element-cheie pentru instituirea unei uniuni europene a sănătății mai puternice. Dotată cu un buget de 6 miliarde EUR pentru perioada 2022-2027, HERA depune eforturi pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, inclusiv la cele cauzate de schimbările climatice. Acesta funcționează în două moduri: Înainte de o criză sanitară – în „faza de pregătire” – HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții ale UE și naționale din domeniul sănătății, cu industria și cu partenerii internaționali pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al UE pentru urgențe sanitare. În cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE, HERA trece rapid la operațiuni de urgență, luând decizii rapide și activând măsuri de urgență.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)

Pentru a consolida apărarea Europei împotriva bolilor infecțioase, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost înființat în 2005. ECDC este responsabil de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate schimbărilor climatice. Țările europene raportează ECDC date din sistemele lor de supraveghere. În temeiul Regulamentului 2022/2371, lista bolilor cu declarare obligatorie la nivelul UE către ECDC va fi actualizată, permițând detectarea în timp util a bolilor, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice.  ECDC a dezvoltat rețeaua „Mediul și epidemiologia europene” (E3), care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente pentru evaluarea riscurilor. 

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA)

EU-OSHA este agenția de informare a Uniunii Europene pentru securitate și sănătate în muncă. EU-OSHA publică informații fiabile și relevante în rapoarte de cercetare, studii de caz sau note de informare privind politicile, efectuează sondaje, analizează date și oferă o serie de instrumente pentru a promova cunoștințele, a crește gradul de conștientizare, a evalua riscurile la locul de muncă și a face schimb de informații și de bune practici în materie de SSM cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra securității și sănătății în muncă.

Agenția Europeană de Mediu (AEM)

Agenția Europeană de Mediu gestionează împreună cu Comisia Europeană Observatorul european al climei și sănătății. Acesta oferă factorilor de decizie politică informații solide și independente cu privire la mediu, inclusiv tendințele și previziunile privind pericolele climatice și impactul acestora asupra sănătății umane.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) coordonează în comun VectorNet, aflat în prezent la a treia ediție (2019-2024), care este o platformă care sprijină colectarea de date privind vectorii și agenții patogeni din vectorii legați atât de sănătatea animală, cât și de sănătatea umană. Aceasta facilitează schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolii artropode în Europa.

Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)

Eurofound este o agenție tripartită a Uniunii Europene, al cărei rol este de a furniza cunoștințe pentru a contribui la elaborarea unor politici sociale, de ocupare a forței de muncă și legate de muncă mai bune. Eurofound oferă informații, consiliere și expertiză privind condițiile de muncă și munca durabilă, relațiile de muncă, schimbările și calitatea pieței forței de muncă, precum și viața și serviciile publice în contextul unui climat în schimbare.

Grupul operativ „O singură sănătate”

Înființat în 2023, grupul operativ interagenții „O singură sănătate” este o inițiativă comună a cinci agenții ale Uniunii Europene care au un mandat tehnic și științific în domeniul durabilității mediului, al sănătății publice și al siguranței alimentare: AEM, ECDC, EFSA, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Cadrul de acțiune al grupului operativ interagenții „O singură sănătate” (2024-26) urmărește, printre altele, să îmbunătățească capacitatea agențiilor de a evalua mai bine impactul schimbărilor climatice asupra apariției bolilor infecțioase prin activități comune și schimb de cunoștințe.

Printre alte agenții ale UE care se implică din ce în ce mai mult în teme legate de schimbările climatice și de sănătate se numără Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound).