Bolile transmise prin apă și alimente

Numărul anual de zile adecvate pentru infecțiile cu Vibrio în regiunea baltică. Sursă: Watts, N., et al., 2021, „The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: răspuns la crizele convergente”, The Lancet 397(10269), p. 129-170 (DOI: 10.1016/S0140-6736(20)32290-X)

Probleme de sănătate

Temperaturile ridicate ale apei accelerează rata de creștere a anumitor agenți patogeni din apă, cum ar fi speciile Vibrio, care acționează prin două căi majore de expunere: consumul de apă potabilă și de apă recreativă. Infecțiile cu Vibrio pot provoca gastroenterită prin consumul de fructe de mare contaminate sau prin infectarea rănilor expuse direct la speciile Vibrio prezente în apele de coastă. Infecțiile cu vibrio reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică, deoarece aceste infecții ale plăgilor sunt potențial grave și pot duce la septicemie și deces. Alte boli cu transmitere hidrică și alimentară relevante pentru Europa includ campilobacterioza, salmoneloza, infecțiile cu bacterii E. coli producătoare de toxine, boala legionarilor, shigelloza, leptospiroza, giardioza, criptosporidioza. În plus, temperaturile ridicate ale aerului pot afecta negativ calitatea alimentelor în timpul transportului, depozitării și manipulării în general.
În prezent, există, de asemenea, dovezi ecologice care sugerează că creșterea temperaturii este asociată cu o rezistență crescută la antibiotice pentru diferiți agenți patogeni, inclusiv Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae și Staphylococcus aureus. Aceste date indică faptul că previziunile actuale privind povara rezistenței la antibiotice asupra sănătății publice ar putea fi subestimate în contextul schimbărilor climatice.

Efecte observate

Odată ce se atinge un prag de temperatură la suprafața mării (SST) pentru creșterea Vibrio la 15 °C, există o corelație pozitivă între creșterea concentrațiilor de SST și Vibrio în mediile marine cu salinitate scăzută. Încălzirea Mării Baltice este considerată principala cauză a creșterii substanțiale a numărului de infecții cu Vibrio în ultimele decenii. Proporția zonelor de coastă adecvate pentru Vibrio a crescut cu 61 % față de nivelul de referință din anii 1980; 2018 și 2019 au înregistrat cel mai mare număr de zile cu condiții adecvate pentru transmiterea Vibrio și 100 % din coasta Mării Baltice adecvată în cea mai caldă parte a anului.

Efecte preconizate

Infecțiile cauzate de Vibrio au crescut în Marea Baltică și se preconizează că vor continua să crească din cauza schimbărilor climatice. Se preconizează că adecvarea SST pentru Vibrio în Marea Baltică va crește din cauza schimbărilor climatice în lunile iulie, august și septembrie, dar cu atât mai mult în lunile imediat anterioare și ulterioare verii (iunie și octombrie).
Schimbările climatice ar putea crește, de asemenea, riscul altor boli transmise prin apă și alimente, cum ar fi salmoneloza legată de temperatură și criptosporidioza, care sunt asociate cu precipitații extreme și inundații.

Prăspunsuri olicy

Indiferent de factorii climatici, intervențiile privind comportamentul în materie de sănătate și reglementările în materie de siguranță alimentară pot reduce cele mai multe consecințe negative ale schimbărilor climatice asupra bolilor transmise prin apă și alimente.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a dezvoltat Vibrio Map Viewer ca sistem de alertă timpurie pentru sănătatea publică, menit să contribuie la reducerea expunerii umane la apele de coastă contaminate. Acesta monitorizează SST și salinitatea în Marea Baltică pentru a oferi alerte cu privire la gradul ridicat de adecvare ecologică a infecțiilor cu Vibrio.

Referințe

• EASAC, 2019, The imperative of climate action to protect human health in Europe (Imperativul acțiunilor climatice de protejare a sănătății umane în Europa), Raportul de politică nr. 38 al EASAC, European Academies Science Advisory Council (Consiliul consultativ științific al academiilor europene).

• OMS Europa, 2018, Public health and climate adaptation policies in the European Union (Politicile de sănătate publică și de adaptare la schimbările climatice în Uniunea Europeană), Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Copenhaga

• Watts, N., et al., 2021, „The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: răspuns la crizele convergente”, The Lancet 397(10269), p. 129-170.

• Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), et al., 2020, „Climate change as a driver of emerging risks for food and feed safety, plant, animal health and nutritional quality” (Schimbările climatice ca factor determinant al riscurilor emergente pentru siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pentru sănătatea plantelor, a animalelor și pentru calitatea nutrițională), EFSA Supporting Publications 17(6) (DOI: 10.2903/sp.efsa.2020.EN-1881).

• MacFadden, D. R., et al., 2018, „Antibiotic resistance increases with local temperature” (Rezistența la antibiotice crește odată cu temperatura locală), Nature Climate Change 8(6), p. 510-514 (DOI: 10.1038/s41558-018-0161-6).

• Semenza, J. C., et al., 2017, „Environmental Suitability of Vibrio Infections in a Warming Climate: un sistem de alertă timpurie”, Environmental Health Perspectives 125(10), p. 107004 (DOI: 10.1289/EHP2198).

• Semenza, J.C., 2020, „Cascading risks of waterborne diseases from climate change” (Riscurile în cascadă ale bolilor transmise prin apă cauzate de schimbările climatice), Nature Immunology 21(5), p. 484-487 (DOI: 10.1038/s41590-020-0631-7)

Linkuri către informații suplimentare

• Pagini web care oferă informații despre boli și dovezi privind legăturile cu clima: campilobacterioză, salmoneloză, infecții cu bacterii E. coli producătoare de toxine, boala legionarilor, shigelloză, leptospiroză, giardioză, criptosporidioză
  
  
• Indicatorul de adecvare climatică pentru transmiterea bolilor infecțioase - Vibrio
  
  
• ECDC Vibrio vizualizator de hartă
  
  
• Organizația Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor
  
  
• Elemente din Catalogul de resurse