Zona balcano-mediteraneeană

Țările din regiune

Bulgaria, Cipru, Grecia, Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Cadrul de politică

1.    Programul de cooperare transnațională

Programul balcanic-mediteraneean INTERREG V B (BalkanMed) 2014-2020 se axează pe două priorități tematice și șase obiective specifice:

1. Antreprenoriat și inovare:

1.1. Teritorii competitive: stimularea performanței întreprinderilor și a extroversiei prin legături, clustere și rețele transnaționale.

1.2. Teritorii inovatoare: valorificarea potențialului teritorial de îmbunătățire a capacității transnaționale de inovare a sectorului de afaceri.

1.3. Teritoriile cunoașterii: învățarea antreprenorială și transferul de cunoștințe pentru IMM-uri mai competitive.

2. Mediul înconjurător

2.1. Biodiversitate: asumarea provocării transnaționale prin promovarea conectivității ecologice și a integrării ecosistemelor transnaționale.

2.2. Teritoriile durabile: promovarea cooperării transnaționale pentru utilizarea eficientă a resurselor și reziliența la schimbările climatice.

2.3. Punerea în aplicare a cadrului juridic în materie de mediu: îmbunătățirea capacităților de guvernanță transnațională.

Împreună cu dezvoltarea socioeconomică și demografia, mediul și patrimoniul natural și cultural, schimbările climatice sunt recunoscute ca fiind una dintre principalele provocări împărtășite de actorii programului. Prin urmare, adaptarea la schimbările climatice este relevantă pentru întregul program. Acesta este inclus în mod specific în obiectivul 2.2.

2.    Strategii macroregionale

Există două strategii macroregionale ale UE care se suprapun parțial cu domeniul geografic de aplicare balcano-mediteraneean: Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), inclusiv Bulgaria, și Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR), inclusiv Albania și Grecia.

3.    Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

La scara mai largă a întregii mări mediteraneene, cooperarea privind protecția mediului (inclusiv adaptarea la schimbările climatice) la nivel transnațional este formalizată în cadrul Convenției de la Barcelona și al protocoalelor conexe. Acest lucru este relevant pentru unele dintre țările BalkanMed (și anume Albania, Grecia și Cipru).

Printre inițiativele descrise pentru alte regiuni și relevante pentru țările balcanice mediteraneene se numără Rețeaua de aderare regională pentru mediu și climă (ECRAN; 2013-2016), implicând, de asemenea, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Albania (pentru mai multe detalii, a se vedea regiunea adriatico-ionică).

4.    Strategii și planuri de adaptare

Pentru moment, nu au fost elaborate strategii și planuri de adaptare în contextul specific al regiunii balcanice mediteraneene. „Cadrulregional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și de coastă mediteraneene”aprobat de cea de a 19-a reuniune a părților contractante (COP19) la Convenția de la Barcelona este relevant pentru unele țări din regiune (Albania, Grecia și Cipru).

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Exemple de proiecte finanțate prin programul BalkanMed 2014-2020 sunt prezentate mai jos.

BeRTISS (serviciul meteorologic sever în timp real BalkanMed) (2017-2019) implică parteneri din trei țări (Grecia, Cipru și Bulgaria) și își propune să dezvolte un serviciu meteorologic sever transnațional pilot pentru a spori siguranța, calitatea vieții și protecția mediului în regiunea balcano-mediteraneeană. Se așteaptă ca serviciul să furnizeze în timp util informații și avertizări privind fenomenele meteorologice severe (în special precipitațiile abundente), precum și monitorizarea pe termen lung a condițiilor meteorologice și a schimbărilor climatice din regiune.

Avertizarea timpurie este, de asemenea, punctul central al proiectului DISARM (Drought and fIre ObServatory and eArly waRning systeM) (2017-2019), care implică parteneri din aceleași țări care contribuie la BeRTISS. Cele două proiecte sunt complementare, întrucât DISARM se axează pe diferite impacturi legate de climă (secetă și incendii în zonele sălbatice) și își propune să ofere o platformă integrată de observare și un sistem de alertă timpurie pentru a sprijini predicția acestora și pentru a promova prevenirea lor. DISARM nu numai că va contribui la anticiparea riscului de secetă și de incendii de pădure în zona balcano-mediteraneeană, ci va evalua și riscurile conexe în contextul schimbărilor climatice. Incendiile forestiere sunt recunoscute ca fiind unul dintre cele mai relevante riscuri din regiune, iar detectarea lor timpurie este, de asemenea, punctul central al proiectului SFEDA (Sistemul de monitorizare a pădurilor pentru detectarea și evaluarea timpurie a incendiilor în zona Balcani-Med) (2017-2019).

Partenerii reprezentativi ai tuturor celor patru țări balcano-mediteraneene de coastă contribuie la proiectul HERMES (A Harmonised fRamework to Mitigate Coast EroSion promoting ICZM protocol implementation) (2017-2019). În această regiune, impactul furtunilor de iarnă, efectul blocării sedimentelor din cauza îndiguirii râurilor, degradarea stabilității plajelor în zonele de activități urbane și turistice și lipsa unei abordări integrate în intervențiile umane de-a lungul coastei au condus la rate semnificative de eroziune costieră. HERMES urmărește să dezvolte un cadru comun pentru atenuarea eroziunii costiere și refacerea plajelor prin punerea în aplicare a unui ansamblu coerent de studii, prin partajarea instrumentelor tehnice deja dezvoltate și prin conceperea unor instrumente de politică comune. Cadrul va fi testat în patru situri, inclusiv evaluarea dinamicii costiere istorice și viitoare, definirea indicatorilor de vulnerabilitate la eroziune și la schimbările climatice, evaluarea presiunilor umane, organizarea datelor colectate într-un Web-GIS, aplicarea unui set de instrumente de modelare și evaluarea unei serii de scenarii de intervenție pentru a face față eroziunii costiere actuale și viitoare.