adriatico-ionică

Țările din regiune

Zona de cooperare adriatico-ionică acoperă țările europene care se învecinează cu Marea Adriatică și Marea Ionică. Zona de cooperare 2021-2027 cuprinde întregul teritoriu al programului Interreg anterior (întreaga extindere a Greciei, Croației și Sloveniei, douăsprezece regiuni italiene și două provincii, precum și țări din afara UE precum Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina), inclusiv Republica Macedonia de Nord. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Interreg VI B „Programul IPA ADRION (2021-2027)”, aprobat în cele din urmă la 30 noiembrie 2022, urmărește să promoveze prosperitatea economică și socială durabilă a zonei adriatico-ionice. Acesta sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă, prin îmbunătățirea atractivității, a competitivității și a conectivității regiunilor, conservând în același timp mediul și asigurând ecosisteme marine și costiere sănătoase și echilibrate. Pentru perioada 2021-2027, IPA-ADRION s-a axat pe patru priorități:

• Prioritate: 1 - Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai inteligente
• Prioritate: 2 – Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai verzi și mai reziliente la schimbările climatice
• Prioritate: 3 – Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai bine conectate și neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
• Prioritate: 4 - Sprijinirea guvernanței regiunii adriatico-ionice

Adaptarea la schimbările climatice este abordată în principal de prioritatea 2 și de obiectivul său specific RSO2.4 (Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, reziliența ținând seama de abordările ecosistemice). De asemenea, se preconizează că programul va îmbunătăți adaptarea prin acțiuni de refacere a naturii și de promovare a infrastructurii verzi, pentru a îndeplini obiectivul specific RSO2.7 (Consolidarea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducerea tuturor formelor de poluare).

În acest sens, IPA ADRION va contribui la stabilirea unor acțiuni transnaționale și macroregionale comune pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a preveni dezastrele naturale și cele provocate de om, având în vedere conservarea naturii ca element-cheie.

În perioada de programare 2014-2020, adaptarea la schimbările climatice a fost luată în considerare în cadrul axei prioritare 2, ca parte a obiectivului specific 2.2 „Consolidarea capacității de abordare transnațională a vulnerabilității mediului, a fragmentării și a protejării serviciilor ecosistemice în zona ADRION”. Prin acest obiectiv, ADRION a contribuit la consolidarea unei înțelegeri comune în domeniul protecției mediului, al gestionării biodiversității, al serviciilor ecosistemice și al adaptării la schimbările climatice.

În plus, Programul de cooperare transfrontalieră Italia-Croația are o relevanță deosebită pentru regiunea adriatico-ionică. Zona sa de cooperare (25 de provincii din Italia și 8 județe din Croația) acoperă o parte semnificativă a subregiunii adriatice. Programul de cooperare transfrontalieră Interreg Italia-Croația 2021-2027 remarcă intenția de a îmbunătăți coordonarea între programe cu ADRION și cu alte programe transfrontaliere din zona adriatico-ionică. Coordonarea între programe va fi urmărită, de asemenea, în întreaga zonă mediteraneeană. Programul se va axa pe economia albastră, valorificând experiențele anterioare de cooperare și creând sinergii mai puternice cu EUSAIR. Mediul comun verde și rezilient (prioritatea 2) va acoperi adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre.

2.     Strategii macroregionale

Zona de cooperare ADRION coincide cu Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR). Obiectivul general al EUSAIR este de a promova prosperitatea și creșterea economică și socială în regiune prin îmbunătățirea atractivității, competitivității și conectivității acesteia. Cu patru state membre ale UE (Croația, Grecia, Italia, Slovenia) și șase țări din afara UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, San Marino, Serbia), strategia contribuie la integrarea în continuare a Balcanilor de Vest. EUSAIR se axează atât pe resursele terestre, cât și pe cele marine ale regio-ului. Acesta se bazează pe patru piloni tematici care reprezintă provocări-cheie, precum și oportunități în regiune: (1) Creșterea albastră, (2) Conectarea regiunii, (3) Calitatea mediului, (4) Turismul durabil. Cooperarea pentru gestionarea în comun a resurselor de mediu comune, precum și aspectele legate de schimbările climatice și de gestionarea riscurilor de dezastre abordează provocări esențiale pentru dezvoltarea durabilă a regiunii adriatico-ionice. Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și gestionarea riscurilor de dezastre sunt teme orizontale relevante pentru toți cei patru piloni ai strategiei EUSAIR. Strategia este completată de Planul de acțiune pentru 2020 [SWD(2020)]. Acesta înlocuiește planul din 2014, structurat în conformitate cu aceiași patru piloni ai strategiei. Planul identifică subiecte, acțiuni și proiecte pentru fiecare dintre cei patru piloni ai strategiei. Se preconizează că acțiunile din cadrul pilonului „Calitatea mediului” vor contribui la reducerea la minimum a impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine și terestre.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

La scara mai largă a întregii regiuni mediteraneene, cooperarea privind protecția mediului (inclusiv adaptarea la schimbările climatice) la nivel transnațional este formalizată în cadrul Convenției de la Barcelona și al protocoalelor conexe.

Timp de mulți ani, UE a finanțat inițiative specifice de cooperare regională în domeniul mediului și al climei, oferind asistență țărilor balcanice. Unele dintre acestea fac parte în prezent și din regiunea adriatico-ionică. Proiectul Rețelei regionale de mediu pentru aderare (RENA 2010-2013) a contribuit la îmbunătățirea mediului și a climei în Balcanii de Vest și la convergența regiunii la standardele UE. Rețeaua de aderare regională pentru mediu și climă (ECRAN 2013-2016) a continuat să consolideze cooperarea regională dintre țările candidate și țările potențial candidate. În prezent, aceasta este urmată de Programul de parteneriat pentru aderare al UE în domeniul mediului (EPPA 2019-2022) și de Sprijinul UE pentru politici climatice în cadrul beneficiarilor IPA II – „Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice” (TRATOLOW 2020-2023). Acesta sprijină integrarea în UE a partenerilor din Balcanii de Vest în domeniul mediului și al climei. Grupul de lucru TRATOLOW 4 lucrează în mod specific la adaptarea la schimbările climatice. Acesta sprijină planificarea și acțiunile de adaptare la nivel național și regional în țările din Balcanii de Vest.

Inițiativa Central Europeană (ICE) este un forum interguvernamental regional format din 17 state membre din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Aceasta include toate țările (cu excepția Greciei) din regiunea adriatico-ionică. Promovează integrarea europeană și dezvoltarea durabilă prin cooperare regională. Activitatea ICE se axează pe atingerea a două obiective principale: Green Growth & Societăți juste. Consolidarea rezilienței la schimbările climatice este inclusă printre obiectivele Planului de acțiune privind ICE, în cadrul obiectivului 1 „Stimularea creșterii verzi”.

Opt țări adriatico-ionice (toate cu excepția Italiei) împreună cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, România și Turcia, precum și Convenția ONU pentru combaterea deșertificării (UNCCD) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) colaborează în cadrul Centrului de gestionare a secetei pentru Europa de Sud-Est (DMCSEE). Centrul coordonează și facilitează dezvoltarea, evaluarea și aplicarea instrumentelor și politicilor de gestionare a riscului de secetă în Europa de Sud-Est, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea și de a reduce impactul secetei în această regiune.

4.     Strategii și planuri de adaptare

Până în prezent, nu au fost elaborate strategii și planuri de adaptare în contextul specific al regiunii adriatico-ionice. Cadrul regional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și de coastă mediteraneene, aprobat în cadrul celei de a 19-a reuniuni a părților contractante (COP19) la Convenția de la Barcelona, este relevant și pentru această regiune specifică.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Finanțat prin programul ADRION 2014-2020, proiectul I-STORM (Strategii integrate de gestionare a furtunilor maritime) (2018-2019) a îmbunătățit schimbul de date, previziuni și cunoștințe privind furtunile marine și impactul aferent (inundații costiere, eroziune și impacturi ulterioare asupra ecosistemelor și infrastructurilor costiere) prin infrastructuri și instrumente comune. Proiectul a elaborat orientări pentru transpunerea datelor și a previziunilor în proceduri de alertă timpurie și de intervenție, precum și o strategie adresată actorilor-cheie naționali/regionali din bazinul ADRION. Ambele documente au sugerat cea mai eficientă modalitate de gestionare a datelor și a previziunilor, precum și a procedurilor de alertă timpurie aferente. În plus, proiectul a dezvoltat aplicația I-STORMS pentru smartphone-uri și tablete și sistemul I-STORMS Web Integrated System (IWS). IWS este un instrument online de partajare și integrare a datelor și informațiilor, încurajând colaborarea între parteneri pentru un răspuns mai bun la riscurile de furtuni maritime în zona adriatico-ionică. Proiectul a inițiat un tabel de cooperare permanentă. Acesta asigură continuarea dialogului după încheierea proiectului. Scopul său este de a promova înțelegerea comună a provocărilor actuale cu care se confruntă zonele de coastă și de a promova coordonarea și schimbul de know-how.

Alte proiecte relevante care acoperă o mare parte din regiunea adriatico-ionică au fost finanțate prin Programul de cooperare transfrontalieră Italia-Croația (2014-2020) și sunt descrise mai jos. Trei dintre acestea (ADRIADAPT, RESPONSe și ADRIACLIM) au oferit sprijin autorităților locale pentru elaborarea de planuri și strategii de adaptare în zonele costiere și urbane din regiunea adriatico-ionică.

ADRIADAPT (O platformă de informare privind reziliența pentru orașele adriatice, 2019-2021) a promovat reziliența locală și regională. Aceasta a contribuit la dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru a identifica opțiuni adecvate de adaptare la schimbările climatice și de planificare în zona adriatico-ionică. Proiectul a furnizat Platforma de reziliență Adriadapt, cu instrumente și cunoștințe pentru planificarea climatică care au fost testate împreună cu autoritățile locale. Acesta a sprijinit, de asemenea, planurile locale de informare privind clima și de reziliență la schimbările climatice.

RESPONSe (Strategii de adaptare la schimbările climatice în regiunile adriatice, 2019-2021) a permis factorilor de decizie locali să permită abordări de guvernanță inteligente din punct de vedere climatic și a promovat o viață durabilă în zonele marine și de coastă din Marea Adriatică. Rezultatele proiectului includ setul de instrumente privind acțiunile de adaptare pentru autoritățile publice (meniulprivind clima pentru regiunile adriatice). Acesta este un registru online gratuit de acțiuni de adaptare și atenuare care pot sprijini elaborarea politicilor locale pentru a aborda provocările legate de schimbările climatice. ADRIACLIM (Instrumente de informare, monitorizare și gestionare a schimbărilor climatice pentru strategiile de adaptare în zonele costiere ale Mării Adriatice 2020-2022) urmărește să elaboreze informații exacte pentru sprijinirea elaborării unor planuri regionale și locale de adaptare la schimbările climatice. Aceasta se axează pe consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice în zonele de coastă. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unor date omogene și comparabile, la îmbunătățirea cunoștințelor, a capacității și a cooperării privind sistemele de monitorizare și modelare a schimbărilor climatice și la dezvoltarea unor sisteme de informații, instrumente și indicatori avansați pentru planificarea optimă a adaptării la schimbările climatice.

ASTERIS (adaptarea la intruziunea apei sărate în scenariile de creștere a nivelului mării, 2019-2021) îmbunătățește înțelegerea variației spațiale și temporale a intruziunii apei de mare. Acesta aplică diferite scenarii ale schimbărilor climatice, pentru a identifica și cartografia nevoile și barierele în gestionarea riscurilor și pentru a oferi instrumente practice pentru gestionarea durabilă a acviferelor costiere la scară locală.

AdriaMORE (Exploatarea DSS adriatic pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor de fenomene meteorologice extreme și inundații costiere) (2018 - 2019), valorificând realizările majore ale proiectului ADRIARadNet finanțat prin programul IPA Adriatic CBC, a echipat teritoriile și persoanele cu instrumente eficiente pentru a face față fenomenelor meteorologice severe și altor evenimente legate de riscurile marine.