European Union flag

Țările regiunii

Zona de cooperare adriatico-ionică cuprinde țările europene care se învecinează cu Marea Adriatică și Marea Ionică. Zona de cooperare 2021-2027 cuprinde întregul teritoriu al programului Interreg anterior (întreaga extindere a Greciei, Croației și Sloveniei, douăsprezece regiuni italiene și două provincii, precum și țări din afara UE precum Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina), inclusiv Republica Macedonia de Nord. O hartă care compară frontierele vechi și cele noi poate fi văzută aici.

Cadrul de politică

1. Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg VI B „Programul ADRION IPA (2021-2027)”, aprobat în cele din urmă la 30 noiembrie 2022, urmărește să promoveze prosperitatea economică și socială durabilă a zonei Mării Adriatice și a Mării Ionice. Aceasta sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă, prin îmbunătățirea atractivității, competitivității și conectivității regiunilor, conservând în același timp mediul și asigurând ecosisteme marine și costiere sănătoase și echilibrate. Pentru perioada 2021-2027, IPA-ADRION s-a axat pe patru priorități:

  • Prioritate: 1 - Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai inteligente
  • Prioritate: 2 - Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai verzi și mai reziliente la schimbările climatice
  • Prioritate: 3 - Sprijinirea unei regiuni adriatico-ionice mai bine conectate și neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
  • Prioritate: 4 - Sprijinirea guvernanței regiunii adriatico-ionice

Adaptarea la schimbările climatice este abordată în principal de prioritatea 2 și de obiectivul său specific RSO2.4 (Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, reziliența ținând seama de abordările ecosistemice). Se preconizează, de asemenea, că programul va consolida adaptarea prin acțiuni care refac natura și promovează infrastructura verde, pentru a îndeplini obiectivul specific RSO2.7 (Consolidarea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducerea tuturor formelor de poluare).

În acest sens, IPA ADRION va contribui la stabilirea unor acțiuni transnaționale și macroregionale comune pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a preveni dezastrele naturale și cele provocate de om, luând în considerare conservarea naturii ca element-cheie.

În perioada de programare 2014-2020, adaptarea la schimbările climatice a fost luată în considerare în cadrul axei prioritare 2, ca parte a obiectivului specific 2.2 „Consolidarea capacității de abordare transnațională a vulnerabilității mediului, a fragmentării și a protejării serviciilor ecosistemice în zona ADRION”. Prin acest obiectiv, ADRION a contribuit la îmbunătățirea înțelegerii comune în regiune a protecției mediului, a gestionării biodiversității, a serviciilor ecosistemice și a adaptării la schimbările climatice.

În plus, Programul de cooperare transfrontalieră Italia-Croația își asumă o relevanță ridicată pentru regiunea adriatico-ionică. Zona sa de cooperare (25 de provincii din Italia și 8 județe din Croația) acoperă o parte semnificativă a subregiunii Adriatice. Programul de cooperare transfrontalieră Interreg Italia-Croația 2021-2027 remarcă intenția de a îmbunătăți coordonarea între programe cu ADRION și cu alte programe transfrontaliere din zona adriatico-ionică. Se va urmări coordonarea între programe și în întreaga zonă mediteraneeană. Programul se va axa pe economia albastră, valorificând experiențele anterioare de cooperare și creând sinergii mai puternice cu EUSAIR. Mediul comun verde și rezilient (prioritatea 2) va acoperi adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre.

2. Strategii macroregionale

Domeniul de cooperare ADRION coincide cu Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR). Obiectivul general al EUSAIR este de a promova prosperitatea și creșterea economică și socială în regiune prin îmbunătățirea atractivității, competitivității și conectivității acesteia. Cu patru state membre ale UE (Croația, Grecia, Italia, Slovenia) și șase țări din afara UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, San Marino, Serbia), strategia contribuie la integrarea în continuare a Balcanilor de Vest. EUSAIR se axează atât pe resursele terestre, cât și pe cele marine ale regiunii. Acesta se bazează pe patru piloni tematici care reprezintă provocări-cheie, precum și oportunități în regiune: (1) Creșterea albastră, (2) conectarea regiunii, (3) calitatea mediului, (4) turismul durabil. Cooperarea pentru gestionarea în comun a resurselor de mediu comune, precum și aspectele legate de schimbările climatice și de gestionarea riscurilor de dezastre abordează provocări esențiale pentru dezvoltarea durabilă a regiunii adriatico-ionice. Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și gestionarea riscurilor de dezastre sunt subiecte orizontale care sunt relevante pentru toți cei patru piloni ai strategiei EUSAIR. Strategia este completată de Planul de acțiune pentru 2020 [SWD(2020)]. Acesta înlocuiește planul din 2014, structurat în conformitate cu aceiași patru piloni ai strategiei. Planul identifică subiecte, acțiuni și proiecte pentru fiecare dintre cei patru piloni ai strategiei. Se preconizează că acțiunile din cadrul pilonului „Calitatea mediului” vor contribui la reducerea la minimum a impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine și terestre.

3. Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

La scara mai largă a întregii regiuni mediteraneene, cooperarea privind protecția mediului (inclusiv adaptarea la schimbările climatice) la nivel transnațional este formalizată în cadrul Convenției de la Barcelona și al protocoalelor aferente.

De mulți ani, UE finanțează inițiative specifice de cooperare regională în domeniul mediului și al climei, sprijinind țările balcanice. Unele dintre ele fac parte în prezent și din regiunea adriatico-ionică. Proiectul Rețelei regionale de mediu pentru aderare (RENA 2010-2013) a contribuit la îmbunătățirea mediului și a climei în Balcanii de Vest și la convergența regiunii cu standardele UE. Rețeaua de aderare regională pentru mediu și climă (ECRAN 2013-2016) a continuat să consolideze cooperarea regională dintre țările candidate și țările potențial candidate. În prezent, aceasta este urmată de Programul UE de parteneriat pentru mediu pentru aderare (EPPA 2019-2022) și de Sprijinul UE pentru politici climatice în cadrul beneficiarilor IPA II – „Tranziția către o economie cu emisii scăzute și rezilientă la schimbările climatice” (TRATOLOW 2020-2023). Acesta sprijină integrarea în UE a partenerilor din Balcanii de Vest în domeniul mediului și al climei. Grupul de lucru TRATOLOW 4 lucrează în mod specific la adaptarea la schimbările climatice. Acesta sprijină planificarea și acțiunile naționale și regionale de adaptare în țările din Balcanii de Vest.

Inițiativa Central Europeană (ICE) este un forum interguvernamental regional format din 17 state membre din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Acesta include toate țările (dar Grecia) din regiunea adriatico-ionică. Aceasta promovează integrarea europeană și dezvoltarea durabilă prin intermediul cooperării regionale. Activitatea ICE se axează pe atingerea a două obiective principale: Creștere verde & Societăți juste. Consolidarea rezilienței la schimbările climatice este inclusă printre obiectivele Planului de acțiune privind ICE, în cadrul obiectivului 1 „Stimularea creșterii verzi”.

Opt țări adriatico-ionice (toate cu excepția Italiei) împreună cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, România și Turcia, precum și Convenția ONU pentru combaterea deșertificării (UNCCD) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) colaborează în cadrul Centrului de gestionare a secetei pentru Europa de Sud-Est (DMCSEE). Centrul coordonează și facilitează dezvoltarea, evaluarea și aplicarea instrumentelor și politicilor de gestionare a riscului de secetă în Europa de Sud-Est, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea și de a reduce impactul secetei în această regiune.

4. Strategii și planuri de adaptare

Până în prezent, nu au fost elaborate strategii și planuri de adaptare în contextul specific al regiunii adriatico-ionice. Cadrul regional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și costiere mediteraneene aprobat în cadrul celei de a 19-a reuniuni a părților contractante (COP19) la Convenția de la Barcelona este relevant și pentru această regiune specifică.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Finanțat prin programul ADRION 2014-2020, proiectul I-STORM (Strategii integrate de gestionare a furtunilor maritime) (2018-2019) a îmbunătățit schimbul de date, previziuni și cunoștințe privind furtunile maritime și impactul aferent (inundațiile costiere, eroziunea și impactul ulterior asupra ecosistemelor și infrastructurilor costiere) prin infrastructuri și instrumente comune. Proiectul a elaborat Linii directoare pentru transpunerea datelor și previziunilor în proceduri de alertă timpurie și intervenție, precum și o Strategie adresată actorilor-cheie naționali/regionali din bazinul ADRION. Ambele documente au sugerat cea mai eficientă modalitate de a gestiona datele și previziunile, precum și procedurile aferente de alertă timpurie. În plus, proiectul a dezvoltat aplicația I-STORMS pentru smartphone-uri și tablete și sistemul web integrat I-STORMS (IWS). IWS este un instrument online de partajare și integrare a datelor și informațiilor, promovând colaborarea între parteneri pentru un răspuns mai bun la riscurile furtunilor marine din zona adriatico-ionică. Proiectul a inițiat un tabel de cooperare permanentă, care asigură continuarea dialogului după încheierea proiectului. Scopul său este de a promova înțelegerea comună a provocărilor actuale din zonele de coastă și de a promova coordonarea și schimbul de know-how.

Alte proiecte relevante care acoperă o mare parte a regiunii adriatico-ionice au fost finanțate prin Programul de cooperare transfrontalieră Italia-Croația (2014-2020) și sunt descrise mai jos. Trei dintre acestea (ADRIADAPT, RESPONSe și ADRIACLIM) au oferit sprijin autorităților locale pentru elaborarea de planuri și strategii de adaptare în zonele costiere și urbane din regiunea adriatico-ionică.

ADRIADAPT (O platformă de informare privind reziliența pentru orașele din regiunea Mării Adriatice, 2019-2021) a promovat reziliența locală și regională. Aceasta a contribuit la dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru a identifica opțiuni adecvate de adaptare la schimbările climatice și de planificare în zona adriatico-ionică. Proiectul a furnizat Platforma de reziliență Adriadapt, cu instrumente și cunoștințe pentru planificarea climatică care au fost testate împreună cu autoritățile locale. De asemenea, a sprijinit informațiile locale privind clima și planurile de reziliență la schimbările climatice.

RESPONSE (Strategii de adaptare la schimbările climatice în regiunile adriatice, 2019-2021) a împuternicit factorii de decizie locali să permită abordări de guvernanță inteligente din punct de vedere climatic și a promovat un stil de viață durabil în zonele marine și costiere ale Mării Adriatice. Rezultatele proiectului includ setul de instrumente privind acțiunile de adaptare pentru autoritățile publice (Meniul privind clima pentru regiunile adriatice). Este un registru online gratuit de acțiuni de adaptare și atenuare care pot sprijini elaborarea politicilor locale pentru a aborda provocările schimbărilor climatice. ADRIACLIM (Instrumente de informare, monitorizare și gestionare a schimbărilor climatice pentru strategiile de adaptare în zonele costiere ale Mării Adriatice 2020-2022) își propune să dezvolte informații exacte pentru a sprijini elaborarea planurilor regionale și locale de adaptare la schimbările climatice. Aceasta se axează pe consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice în zonele de coastă. Aceasta a sprijinit dezvoltarea de date omogene și comparabile, îmbunătățirea cunoștințelor, a capacității și a cooperării privind sistemele de monitorizare și modelare a schimbărilor climatice și dezvoltarea de sisteme de informații, instrumente și indicatori avansați pentru planificarea optimă a adaptării la schimbările climatice.

ASTERIS (adaptarea la intruziunea apei sărate în scenariile de creștere a nivelului mării, 2019-2021) îmbunătățește înțelegerea variației spațiale și temporale a intruziunii apei de mare. Acesta aplică diferite scenarii de schimbări climatice, pentru a identifica și cartografia nevoile și barierele în gestionarea riscurilor și pentru a oferi instrumente practice pentru gestionarea durabilă a acviferelor costiere la scară locală.

AdriaMORE (Exploatarea adriatică a DSS pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor de vreme extremă de coastă și inundații) (2018 - 2019), valorificând realizările majore ale proiectului ADRIARadNet finanțat prin programul IPA Adriatic CBC, a echipat teritoriile și oamenii cu instrumente eficiente pentru a aborda evenimentele meteorologice severe și alte evenimente de risc marin conexe.

icon_UseCases.png

Cazuri de utilizare inspiratoare pentru Climate-ADAPT Descoperiți
modul în care cunoștințele afișate în această pagină au inspirat actorii care lucrează la diferite niveluri de guvernanță să dezvolte soluții personalizate în diferite contexte de politică și practică.

  • Direcția Generală Cercetare și Inovare a UE: Utilizarea Climate-ADAPT pentru a găsi cele mai recente cunoștințe științifice privind adaptarea pentru stabilirea agendei pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
  • Carpații: Utilizarea informațiilor de țară din Climate-ADAPT pentru a dezvolta o pagină privind regiunea transnațională carpatică și pentru a contribui la politicile internaționale de adaptare
  • Observatorul din Pirinei pentru schimbările climatice: Utilizarea paginilor privind regiunile transnaționale din Climate-ADAPT pentru a dezvolta o strategie de adaptare transfrontalieră în Pirinei

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.

Excluderea răspunderii
Această traducere este generată de eTranslation, un instrument de traducere automată furnizat de Comisia Europeană.