Marea Nordului

Țările din regiune

Zona de cooperare a regiunii Mării Nordului (NSR) include teritoriile Europei de Nord care sunt închise Mării Nordului. Toate regiunile participante sunt adiacente apelor marine și multe dintre ele sunt regiuni de coastă. Domeniul de cooperare al programului Interreg 2021-2027 se întinde de la regiunile de coastă din nordul Franței până la părțile sudice ale Norvegiei și regiunile selectate din Suedia. În comparație cu perioada de programare anterioară (2014-2020), modificările majore sunt:  excluderea întregului Regat Unit* și a celor mai nordice comitate ale Norvegiei (acestea din urmă sunt acum incluse în periferia nordică și regiunea arctică), includerea Franței ca nou partener de țară și extinderea la întregul teritoriu al Țărilor de Jos și al Flandrei. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

*De la intrarea în vigoare a Acordului de retragere a Regatului Unit la 1 februarie 2020, conținutul din Regatul Unit nu va mai fi actualizat pe acest site.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Pentru a sprijini politicile la nivelul UE, a aborda provocările și punctele forte regionale și a valorifica învățămintele desprinse din perioada de programare anterioară, programul Interreg VI B pentru Marea Nordului (2021-2027) se bazează pe patru priorități tematice:

• Prioritatea 1: Economii solide și inteligente în regiunea Mării Nordului
• Prioritatea 2: O tranziție verde în Marea Nordului
• Prioritatea 3: O regiune a Mării Nordului rezilientă la schimbările climatice
• Prioritatea 4: O mai bună guvernanță în regiunea Mării Nordului

Adaptarea la schimbările climatice este abordată în special în cadrul priorității 3. Scopul său este de a dezvolta o perspectivă pe termen lung pentru a conserva mediul natural din regiunea Mării Nordului și pentru a proteja societățile de impactul negativ al schimbărilor climatice. Proiectele din cadrul acestei priorități vor contribui la practicile de adaptare la schimbările climatice, în special pentru a atinge obiectivul specific (OS) 3.1: „Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice”. Adaptarea la schimbările climatice este considerată strict legată de gestionarea durabilă a apei în regiunea Mării Nordului.  Ambele aspecte trebuie abordate în comun în cadrul programului pentru Marea Nordului.

Programul anterior (2014-2020) recunoștea deja schimbările climatice ca fiind una dintre cele mai grave amenințări cu care se confruntă ecosistemele RSN. Adaptarea la schimbările climatice a fost luată în considerare în mod explicit în cadrul priorității 3 (Regiunea durabilă a Mării Nordului). Acesta a sprijinit finanțarea proiectelor care au catalizat reziliența la schimbările climatice în regiune.

2.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

„Convenția privind protecția mediului marin al Atlanticului de Nord-Est” a OSPAR include Marea Nordului în sens larg (regiunea II conform definiției OSPAR), care face parte din ansamblul Atlanticului de Nord-Est, astfel cum este definit de prezenta convenție. În cadrul convenției OSPAR, schimbările climatice (și acidificarea oceanelor) sunt abordate ca o chestiune transversală, care vizează creșterea rezilienței ecosistemelor. Aceasta include termeni de generare a cunoștințelor, de monitorizare a impactului și de concepere a opțiunilor de gestionare.

O inițiativă de cooperare pentru protecția Mării Wadden a fost elaborată între Țările de Jos, Germania și Danemarca. Marea Wadden este o zonă de-a lungul coastelor Mării Nordului ale celor trei țări, care include o zonă mareică largă care găzduiește habitat natural caracteristic. Cooperarea trilaterală la Marea Wadden se bazează pe o declarație de intenție, „Declarațiacomună privind protecția Mării Wadden (Împreună pentru a face față provocărilor prezente și viitoare), care a fost semnată pentru prima dată în 1982 și actualizată în 2010. Printre obiectivele și domeniile de cooperare se numără „Adaptarea la schimbările climatice și la alte efecte”. Declarația de la Leeuwarden, semnată în 2018, conține puncte-cheie pentru perioada 2018-2022 a cooperării trilaterale. Aceasta consolidează necesitatea de a continua punerea în aplicare a Strategiei trilaterale de adaptare la schimbările climatice și de a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemului Mării Wadden.

Comisia pentru Marea Nordului din cadrul Conferinței regiunilor maritime periferice este o inițiativă de cooperare care vizează promovarea și sensibilizarea cu privire la regiunea Mării Nordului ca entitate economică majoră în Europa. Este o platformă pentru dezvoltarea și obținerea de finanțare pentru inițiative comune de dezvoltare și lobby-uri pentru o regiune mai bună a Mării Nordului. Grupul de lucru pentru energie și schimbări climatice sprijină Comitetul executiv al CSN în punerea în aplicare a domeniului prioritar „Regiunea Mării Nordului neutră din punct de vedere climatic” al Strategiei 2030 pentru regiunea Mării Nordului. Grupul abordează, de asemenea, adaptarea la schimbările climatice în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 de a avea o regiune a Mării Nordului „pregătită pentru schimbările climatice, adaptabilă și rezilientă la acestea”. Grupul a adoptat raportul intitulat „Adaptareala schimbările climatice și Comisia pentru Marea Nordului”(2020), cu o descriere mai detaliată a modului în care se poate ajunge la o stare de reziliență la schimbările climatice în regiunea Mării Nordului.

3.     Strategii și planuri de adaptare

Comisia pentru Marea Nordului (CNS) din cadrul Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP) a elaborat Strategia pentru regiunea Mării Nordului 2030,  care a înlocuit strategia anterioară din 2020. În cadrul priorității „O regiune a Mării Nordului neutră din punct de vedere climatic”, strategia identifică adaptarea la schimbările climatice printre subiectele-cheie pentru realizarea viziunii unei regiuni a Mării Nordului (reziliente la schimbările climatice) și adaptate. Strategia încurajează intensificarea eforturilor de adaptare la schimbările climatice la nivel local, regional și național. În cadrul acestui subiect, membrii CNS vor împărtăși finanțarea, oportunitățile de proiect și cele mai bune practici care promovează o tranziție echitabilă și justă din punct de vedere social. Strategia este implementată de Comitetul Executiv al CNVM. Acesta este sprijinit de grupurile de lucru tematice ale CSN prin intermediul unor planuri de acțiune bianuale.

În 2014, cooperarea trilaterală la Marea Wadden a adoptat o strategie trilaterală de adaptare la schimbările climatice (CCAS) cu șapte obiective strategice și principii directoare. Strategia urmărește să consolideze reziliența ecosistemului Mării Wadden la impactul schimbărilor climatice. Grupul operativ pentru climă (TG-C) a fost desemnat să monitorizeze punerea în aplicare a Strategiei de adaptare la schimbările climatice. Punerea în aplicare a strategiei a fost evaluată într-un raport de monitorizare al CCAS în 2017. Aceasta a arătat că cele șapte principii sunt aplicate într-o gamă largă de proiecte și politici în zona trilaterală a Mării Wadden.

În temeiul convenției OSPAR, Strategia de mediu pentru Atlanticul de Nord-Est (NEAES) 2030 a fost adoptată în 2021, pe baza unei revizuiri la nivel înalt a strategiei anterioare a OSPAR pentru deceniul 2010-2020. Deși nu este o strategie de adaptare la schimbările climatice, viziunea strategiei este de a realiza un Ocean Atlantic de Nord-Est curat, sănătos și divers din punct de vedere biologic, care să fie productiv, utilizat în mod durabil și rezilient la schimbările climatice și la acidificarea oceanelor. Patru obiective strategice se referă la schimbările climatice: abordarea temei rezilienței (obiectivul strategic 5), a sensibilizării (obiectivul strategic 10), a adaptării (obiectivul strategic 11) și a atenuării (obiectivul strategic 12). Părțile contractante au convenit asupra unui plan de punere în aplicare care conține sarcini specifice pentru atingerea obiectivelor strategiilor.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Proiectele care vizează schimbările climatice au fost finanțate în principal în cadrul priorității 3 a programului pentru Marea Nordului 2014-2020 (Regiunea durabilă a Mării Nordului: protecția împotriva schimbărilor climatice și conservarea mediului). Pentru perioada următoare (2021-2027), sunt în curs de desfășurare unele proiecte noi, cum ar fi tranziția albastră e MANABAS COAST.

Proiectele finalizate au abordat în principal aspecte precum reziliența zonelor costiere la eroziune și inundații, proiectarea urbană sensibilă la apă și gestionarea durabilă a apei, cu accent pe proiecte-pilot, demonstrații și teste. Câteva exemple sunt prezentate mai jos.

Proiectul BwN (Construirea împreună cu natura) (2015-2020) a urmărit să facă zonele de coastă, estuarele și bazinele hidrografice ale regiunii Mării Nordului mai adaptabile și mai reziliente la efectele schimbărilor climatice prin utilizarea soluțiilor bazate pe natură (NbS). SNB sunt puse în aplicare în șapte situri costiere (de exemplu, în zonele de coastă ale Mării Nordului și în insulele-barieră din Marea Wadden) și în șase situri de captare (de exemplu, în ceea ce privește refacerea râurilor). Proiectul BwN utilizează aceste laboratoare vii ca exemple pentru crearea unei baze de dovezi pentru selectarea siturilor, conceperea măsurilor și calcularea costurilor, a beneficiilor și a eficacității măsurilor bazate pe natură, cu scopul de a genera, în cele din urmă, argumente economice. Secretariatul comun al Mării Wadden a fost partener în proiectul „Construirea împreună cu natura” și a asigurat schimbul de cunoștințe între Grupul operativ trilateral privind clima (TG-C) și partenerii de proiect. Pentru a sprijini baza de dovezi pentru cele mai bune practici pentru activitățile „Construirea împreună cu natura”, a fost elaborată o platformă de informare privind adaptarea Mării Wadden la schimbările climatice. Acesta include politica și gestionarea trilaterală, cele mai bune practici, monitorizarea și evaluarea, precum și activități în domeniul comunicării și al educației.

Proiectul FAIR (Flood infrastructure Asset Management and Investment in Renovation, Adaptation and Maintenance) (2015-2020) a vizat reducerea riscului de inundații în regiunea Mării Nordului prin demonstrarea unor soluții de adaptare la schimbările climatice pentru a îmbunătăți performanța infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor. FAIR a oferit abordări îmbunătățite pentru modernizarea și întreținerea eficientă din punctul de vedere al costurilor a unei astfel de infrastructuri, optimizând investițiile, precum și aplicând proiecte tehnice adaptabile și inovatoare. Proiectul a dezvoltat soluții de adaptare pentru diguri, ecluze, baraje și porți împotriva inundațiilor în situri selectate din Belgia, Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia și Țările de Jos.

Proiectul FRAMES (Zone rezistente la inundații în funcție de siguranța pe mai multe niveluri) (2016-2020) a vizat creșterea rezilienței regiunilor și a comunităților prin colaborarea cu conceptul de siguranță pe mai multe niveluri (MLS). Sunt integrate diferite „straturi” de reziliență (prevenire, adaptare spațială, răspuns în situații de urgență și redresare) pentru a avea ca rezultat: (1) zone reziliente la inundații (infrastructură îmbunătățită și măsuri de amenajare a teritoriului), (2) comunități reziliente la inundații (locuitori mai bine pregătiți și părți interesate din cadrul societății) și (3) autorități reziliente la inundații (timp de redresare redus și capacitate de răspuns sporită). Proiectul a funcționat în 16 domenii-pilot printr-o abordare transnațională de evaluare a învățării. Aceasta a permis generarea de noi perspective pentru a sprijini procesul decizional viitor și prezentarea de soluții inovatoare pentru a îmbunătăți capacitatea societății de a face față inundațiilor. Principalele rezultate ale proiectului pot fi găsite pe site-ul web FRAMES Wiki.

CATCH  (Orașe sensibile la apă: proiectul Answer To CHallenges of extreme weather events) (2016-2020) a urmărit să demonstreze și să accelereze reproiectarea gestionării apelor urbane în orașele de dimensiuni medii din regiunea Mării Nordului. Aceasta a ajutat orașele respective să devină reziliente la schimbările climatice, fiind durabile, locuibile și profitabile pe termen lung. Proiectul a testat măsuri urbane de adaptare la schimbările climatice în șapte orașe-pilot pentru a dezvolta instrumentul de sprijin decizional CATCH pentru orașele de dimensiuni medii. Instrumentul de asistență decizională este compus dintr-o componentă de autoevaluare și o componentă a ciclului de adaptare. Acesta include, de asemenea, exemple și bune practici din partea orașelor care au elaborat strategii de adaptare la schimbările climatice.

Proiectul BEGIN (Blue Green Infrastructures through Social Innovation, 2017-2020) a urmărit să demonstreze, în siturile selectate, modul în care orașele pot îmbunătăți reziliența la schimbările climatice cu ajutorul Blue Green Infrastructure. Abordarea a vizat implicarea părților interesate într-un proces decizional bazat pe valori pentru a depăși barierele actuale în calea punerii în aplicare. Cele zece orașe-pilot prezintă, prin intermediul seriei „Orașe albastre-verzi în centrul atenției”, multiplele beneficii ale infrastructurii albastre-verzi pentru orașele europene. Aceste beneficii multiple includ reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea biodiversității și îmbunătățirea calității vieții.

Proiectul TOPSOIL (Top soil and water – The climate challenge in the near subsurface) (2015-2020) a explorat posibilitățile de utilizare a straturilor superficiale ale solului pentru a soluționa provocările actuale și viitoare legate de apă în regiunea Mării Nordului. Proiectul a analizat condițiile apelor subterane și ale solului, a prezis și a găsit soluții pentru amenințările legate de climă, cum ar fi inundațiile în perioadele umede și seceta în timpul sezoanelor mai calde. Obiectivul general a fost dezvoltarea în comun a unor metode de descriere și gestionare a stratului superior al subsolului, ca modalitate de îmbunătățire a rezilienței acestuia la schimbările climatice. Proiectul a demonstrat o implementare practică a soluțiilor în 16 studii de caz.

CANAPE (Creating A New Approach to Peatland Ecosystems, 2017-2022) a lucrat în 5 țări pentru refacerea și conservarea zonelor umede, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a sprijini crearea unei economii durabile pentru populația din regiunea Mării Nordului. Proiectul a reumidificat peste 90 ha de turbării și a creat 3 ferme experimentale de paludicultură. În plus, proiectul a inclus refacerea mai multor lacuri după 5 ani de muncă,  scurt ghid pentru creșterea turbăriilor.

Proiectul SALFAR (Saline Farming - Innovative agriculture to protect the environment and stimulate economic growth, 2017-2022) a vizat dezvoltarea unor metode inovatoare de agricultură costieră în regiunea Mării Nordului prin înființarea de laboratoare de teren în fiecare țară parteneră. În laboratoarele de teren, o echipă multidisciplinară formată din experți în domeniul climei, cercetători, educatori, fermieri, antreprenori și factori de decizie politică a efectuat cercetări științifice privind toleranța la sare a diferitelor culturi, demonstrând metode alternative de agricultură în condiții saline și creând noi oportunități de afaceri pentru fermieri, producători de alimente și antreprenori.

Proiectul WaterCoG (Water Co-Governance for Sustainable Ecosystems, 2016-2021) a urmărit să demonstreze că punerea în aplicare și integrarea diferitelor cadre de gestionare a apei pot fi realizate, oferind în același timp beneficii sociale, economice și de mediu care nu sunt realizate în prezent. Setul de instrumente WaterCoG și toate rezultatele proiectului sunt disponibile în Online Storymap și în Tools Directory .

Rezultatele tuturor proiectelor de mai sus sunt valorificate în cadrul proiectului C5a (Cluster for Cloud to Coast Climate Change Adaptation, 2019-2021). Proiectul a recunoscut nevoia urgentă de abordări de gestionare a inundațiilor în regiunea Mării Nordului pentru a menține oamenii în siguranță, mediul sănătos și economiile prospere. Proiectul a vizat dezvoltarea unei abordări cloud-to-coast pentru gestionarea riscurilor de inundații. Abordarea se bazează pe gestionarea timpurie a inundațiilor, care începe din momentul în care ploaia cade și înainte ca zonele de coastă să fie afectate. Abordarea maximizează valoarea investițiilor în protecția fizică împotriva inundațiilor și consolidează reziliența în zonele predispuse la inundații. Abordarea a fost testată în șapte studii de caz din regiunea Mării Nordului.