Spațiul alpin

Țările din regiune

Zona de cooperare a programului „Spațiul alpin” acoperă Alpii și zonele joase înconjurătoare, conectând regiuni foarte distincte care includ întreaga zonă a Elveției, Austria, Liechtenstein și Slovenia, părțile vestice ale Franței, părțile sudice ale Germaniei și regiunile nordice ale Italiei. Domeniul de cooperare al programului Interreg 2021-2027 cuprinde întregul domeniu al programului Interreg 2014-2020, cu alte șapte regiuni din Germania. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi consultată aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg pentru spațiul alpin 2021-2027 (astfel cum a fost adoptat de Comisia Europeană la 5 mai 2022) urmărește să promoveze integrarea dezvoltării economice durabile, a bunăstării societății și a conservării caracterului său remarcabil. Acesta sprijină proiectele de cooperare transfrontalieră și facilitează soluțiile transnaționale comune.

Programul stabilește patru priorități:

• Prioritatea 1: Regiune alpină verde și rezilientă la schimbările climatice
• Prioritatea 2 Regiunea alpină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și sensibilă la resurse
• Prioritatea 3 Inovarea și digitalizarea în sprijinul unei regiuni alpine verzi
• Prioritatea 4 Regiune alpină gestionată și dezvoltată în cooperare

Schimbările climatice sunt identificate în mod repetat ca fiind principala forță motrice și o provocare specifică pentru Alpi. Adaptarea la schimbările climatice este obiectivul vizat de prioritatea 1, în cadrul obiectivului specific: „Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, precum și a rezilienței, ținând seama de abordările bazate pe ecosisteme”. Programul sprijină promovarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, punând accentul pe relațiile dintre sistemele naturale, economice și societale din regiunea alpină. În detaliu, programul promovează: (1) soluții și proiecte-pilot pentru pregătire și adaptare, (2) soluții și proiecte-pilot pentru reducerea decalajului dintre cercetarea în domeniul climei și punerea în practică, (3) inițiative de transfer de cunoștințe și (4) metodologii și instrumente de măsurare și monitorizare a impactului specific al schimbărilor climatice. Programul sprijină, de asemenea, acțiuni de prevenire a riscurilor și de reziliență la dezastre care sunt strâns legate de schimbările climatice.

Coerența dintre acest program și obiectivele strategiei EUSALP este consolidată pentru a sprijini calea către un teritoriu neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și rezistent la schimbările climatice. În cadrul priorității 4, programul urmărește „să consolideze capacitatea instituțională a autorităților publice și a părților interesate de a pune în aplicare strategii macroregionale și strategii pentru bazinele maritime, precum și alte strategii teritoriale”. În acest sens, programul sprijină elaborarea și punerea în aplicare a unor „soluții de consolidare a proceselor de cooperare și organizare în cadrul structurii de guvernanță a EUSALP”.

Pentru perioada 2014-2020 (INTERREG V B), schimbările climatice, deși identificate ca fiind principala forță motrice și o provocare specifică pentru Alpi, nu au fost acoperite de obiective specifice, ci ca o temă orizontală și ca un aspect care trebuie integrat în fiecare proiect. Adaptarea la schimbările climatice ca aspect transversal a fost menționată în mod explicit în cadrul priorității 3 „Spațiul alpin viu”, care vizează îmbunătățirea protecției mediului și a utilizării eficiente a resurselor. Programul pentru perioada 2014-2020 a sprijinit, de asemenea, procesul Strategiei UE pentru regiunea alpină, inclusiv Grupul său de acțiune 8 privind gestionarea riscurilor și adaptarea la schimbările climatice. Acesta a oferit finanțare pentru structura sa de guvernanță prin intermediul proiectului AlpGov, precum și prin solicitarea de cereri de proiecte periodice pentru a aborda prioritățile și activitățile de sprijin ale organismelor de lucru tematice ale EUSALP.

2.     Strategii macroregionale

Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP) se bazează pe o inițiativă comună a statelor și regiunilor alpine de a consolida cooperarea dintre acestea și de a aborda provocările comune într-un mod mai eficace. Aceasta implică șapte țări (Austria, Franța, Italia, Germania, Slovenia, Liechtenstein și Elveția) și 48 de regiuni. Acesta acoperă o suprafață puțin mai mare decât cea ASP. EUSALP vizează abordarea provocărilor specifice regiunii alpine, cum ar fi echilibrarea dezvoltării și a protecției mediului, sporirea competitivității și reducerea disparităților teritoriale.

Adaptarea este unul dintre cele două subiecte principale din cadrul Grupului de acțiune 8 (Grupul de acțiune privind guvernanța riscurilor). Obiectivul comun al actualului său plan de lucru pe termen mediu (până la jumătatea anului 2019) este de a cartografia, analiza și consolida mecanismele de guvernanță în domeniul gestionării pericolelor naturale și al adaptării la schimbările climatice, inclusiv o coerență sporită între cele două domenii de politică. Rezultatele planificate sunt studii, exemple de bune practici și opțiuni de îmbunătățire a politicilor privind guvernanța riscurilor, guvernanța în materie de adaptare și integrarea adaptării la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre. Aceste rezultate vizează pregătirea terenului pentru abordări mai eficace și mai bine aliniate în materie de guvernanță în macroregiunea alpină. Un alt obiectiv al grupului de acțiune este implementarea, promovarea și întreținerea portalului online transnațional CAPA – Platforma de adaptare la schimbările climatice pentru Alpi. În perioada 2016-2019 și 2020-2022, CAPA a fost finanțată prin proiectele Interreg Alpine Space AlpGov 1 și AlpGov 2 (Punereaîn aplicare a mecanismelor de guvernanță alpină ale Strategiei UE pentru regiunea alpină).

Planul de acțiune EUSALP încurajează, printre altele, elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiune privind adaptarea alpină, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a vulnerabilității și în conformitate cu strategiile naționale de adaptare existente. Impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt, de asemenea, legate de temele conectivității ecologice și ale resurselor naturale, inclusiv gestionarea apei și a solului. Aspectele transsectoriale legate de adaptare (de exemplu, infrastructura verde, secetele, gestionarea cererii și a ofertei de apă) sunt abordate într-o anumită măsură de activitățile grupurilor de acțiune corespunzătoare.

Unele zone din regiunea alpină se suprapun cu alte macroregiuni care ar putea avea informații relevante în strategiile lor. Acestea sunt macroregiunea Dunării și macroregiunea adriatico-ionică.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Convenția alpină, adoptată în 1991, este un tratat internațional între țările alpine (Austria, Franța, Germania, Italia, Liechtenstein, Monaco, Slovenia și Elveția) și UE pentru dezvoltarea durabilă și protecția Alpilor. Obiectivul final al Convenției alpine este de a dezvolta patrimoniul comun al Alpilor și de a-l păstra pentru generațiile viitoare prin intermediul cooperării transnaționale care implică autoritățile naționale, regionale și locale.

În temeiul Convenției alpine, Declarația din 2019 intitulată „Alpii neutri din punct de vedere climatic și rezistenți la schimbările climatice până în 2050” (Declarațiade la Innsbruck) reafirmă obiectivul de a acționa în direcția neutralității climatice și a rezilienței la schimbările climatice a Alpilor până în 2050, în conformitate cu dispozițiile europene și internaționale. În plus, luarea de măsuri privind schimbările climatice este una dintre cele 6 priorități ale programului de lucru multianual pentru perioada 2017-2022. Părțile contractante, observatorii și organismele de lucru tematice ale convenției lucrează în mod regulat la aspectele transsectoriale ale adaptării. Acestea au produs o serie de rezultate specifice la nivel transnațional, inclusiv declarații și orientări, ateliere și proiecte de experimentare, contribuind adesea la punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune privind clima. Comitetul alpin pentru climă (ACB) a fost înființat în 2016 în cadrul convenției și a dezvoltat Sistemul de obiective climatice alpin pentru 2050 și Planul de acțiune privind clima 2.0. Acest plan are ca obiectiv general transformarea Alpilor într-o regiune neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice (a se vedea mai jos secțiunea privind strategiile și planurile de adaptare).

Convenția dispune de o rețea transnațională de observatori bine stabilită, care cuprinde un număr mare de organizații-umbrelă guvernamentale și neguvernamentale relevante, active în domeniile de activitate ale Convenției alpine,^inclusiv adaptarea la schimbările climatice.

Convenția alpină și organismele EUSALP contribuie la crearea și transferul transnațional de cunoștințe în materie de adaptare. Printre exemplele proeminente de rezultate ale lucrărilor Convenției alpine se numără „Strategiaalpină pentru adaptarea la schimbările climatice în domeniul pericolelor naturale ”(2013), „Orientărileprivind adaptarea la schimbările climatice la nivel local în Alpi” (2014), un „Raportde sinteză – Bilanț ca bază pentru definirea activităților Consiliului alpin pentru climă” (2017, actualizat în 2019), raportul „Confruntareacu secetele din regiunea alpină. Experiențe, abordări și provocări comune(2018) și cel de al 7-lea raport privind starea Alpilor: Guvernanța riscurilor naturale (2019).

4.      Strategii și planuri de adaptare

Sistemul de obiective climatice alpin pentru 2050 a fost elaborat de Consiliul pentru climă alpină (ACB) și adoptat în cadrul celei de a XV-a Conferințe alpine din 2019. Aceasta identifică obiective concrete în zece sectoare diferite de activitate ale Convenției alpine și în două domenii de acțiune transversale/orizontale. Aceasta sporește valoarea adăugată a cooperării la nivel alpin în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, printr-o abordare integrată. În acest cadru, CCA a actualizat Planul de acțiune privind clima (inițial elaborat în 2009), care acoperă atât adaptarea, cât și atenuarea. Noul Plan de acțiune privind clima 2.0 acordă prioritate măsurilor specifice de punere în aplicare a sistemului de obiective climatice alpin pentru 2050, concentrându-se pe orizontul pe termen mediu (de la cinci la zece ani). Aceasta propune căi detaliate de punere în aplicare pentru zece sectoare, elaborate în colaborare cu părțile interesate și cu organismele de lucru tematice ale Convenției alpine. CCA monitorizează punerea în aplicare generală a parcursurilor și comunică periodic realizările obținute. A fost instituită o platformă comunitară („Clima alpină 2050”)care asigură legătura dintre punerea în aplicare și obiectivele sistemului de obiective climatice pentru 2050.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Proiectul AlpGov2 (2020-2022), finanțat de Interreg ALPS, consolidează structurile și mecanismele de guvernanță ale EUSALP, luând în considerare toate subiectele planului său de acțiune, urmărind AlpGov 1 anterior.

GoApply (Guvernanța multidimensională a adaptării la schimbările climatice în procesul de elaborare a politicilor și în practică, 2016-2019) a evoluat direct din rețeaua transnațională de factori de decizie politică, inițiată de C3-Alpi (2007-2013). GoApply răspunde provocărilor, barierelor și lacunelor legate de guvernanța pe mai multe niveluri cu care se confruntă în prezent toate țările alpine în eforturile lor de a-și pune în practică strategiile naționale de adaptare. Proiectul a vizat consolidarea capacităților pentru guvernanța și punerea în aplicare a adaptării la schimbările climatice la mai multe niveluri și sectoare. Rezultatele sunt prezentate în rapoarte de țară (Austria, Germania, Italia, Elveția) și compilate într-un raport de sinteză transnațional. Raportul prezintă o bază de cunoștințe pentru o guvernanță îmbunătățită a adaptării pe mai multe niveluri în regiunea alpină și un portofoliu de factori de succes, bariere, lecții învățate, exemple de bune practici și opțiuni de îmbunătățire.

ALPTREES (Utilizarea și gestionarea durabilă a arborilor alogeni din regiunea alpină, 2019-2022) contribuie la consolidarea utilizării durabile a resurselor naturale prin anticiparea distribuției actuale și potențiale a arborilor alogeni în cadrul scenariilor privind schimbările climatice. Se preconizează că proiectul va furniza orientări tehnice pentru instrumentele de luare a deciziilor privind adaptarea la schimbările climatice și pentru planificarea protejării viitorului infrastructurii verzi, al funcțiilor biodiversității și al serviciilor ecosistemice pe întregul teritoriu al EUSALP.

Spațiul alpin se poate baza, de asemenea, pe o vastă experiență a proiectelor de cooperare transnațională care se ocupă de adaptarea la schimbările climatice și care au fost finanțate în perioada de programare INTERREG anterioară 2007-2013, ca de exemplu în cazul proiectelor CLISP, AdaptAlp sau C3-Alps.