Spațiul alpin

Țările din regiune

Zona de cooperare a programului „Spațiul alpin” acoperă Alpii și zonele joase înconjurătoare, conectând regiuni foarte distincte care includ întreaga zonă a Elveției, Austriei, Liechtensteinului și Sloveniei, părțile vestice ale Franței, părțile sudice ale Germaniei și regiunile nordice ale Italiei. Domeniul de cooperare al programului Interreg 2021-2027 cuprinde întregul domeniu al programului Interreg 2014-2020, cu alte șapte regiuni din Germania. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Programul spațial alpin Interreg 2021-2027 (astfel cum a fost adoptat de Comisia Europeană la 5 mai 2022) urmărește să promoveze integrarea dezvoltării economice durabile, a bunăstării societății și a menținerii caracterului său remarcabil. Acesta sprijină proiectele de cooperare transfrontalieră și facilitează soluții transnaționale comune.

Programul stabilește patru priorități:

• Prioritatea 1: Regiune alpină verde și rezistentă la schimbările climatice
• Prioritatea 2 Regiune alpină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și sensibilă la resurse
• Prioritatea 3 Inovarea și digitalizarea în sprijinul unei regiuni alpine verzi
• Prioritatea 4 Regiune alpină gestionată și dezvoltată în mod cooperativ

Schimbările climatice sunt identificate în mod repetat ca fiind principala forță motrice și o provocare specifică pentru Alpi. Adaptarea la schimbările climatice este obiectivul vizat de prioritatea 1, în cadrul obiectivului specific: „Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, precum și a rezilienței, ținând seama de abordările bazate pe ecosisteme”. Programul sprijină promovarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, punând accentul pe relațiile dintre sistemele naturale, economice și societale din regiunea alpină. În detaliu, programul promovează: (1) soluții și proiecte-pilot pentru pregătire și adaptare, (2) soluții și proiecte-pilot pentru a reduce decalajul dintre cercetarea în domeniul climei și punerea în practică, (3) inițiative de transfer de cunoștințe și (4) metodologii și instrumente de măsurare și monitorizare a impactului specific al schimbărilor climatice. Programul sprijină, de asemenea, acțiuni de prevenire a riscurilor și de reziliență la dezastre care sunt strâns legate de schimbările climatice.

Coerența dintre acest program și obiectivele strategiei EUSALP este consolidată pentru a sprijini calea către un teritoriu neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și rezistent la schimbările climatice. În cadrul priorității 4, programul urmărește „consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate de a pune în aplicare strategii macroregionale și strategii privind bazinele maritime, precum și alte strategii teritoriale”. În acest sens, programul sprijină elaborarea și punerea în aplicare a „soluțiilor de consolidare a proceselor de cooperare și organizare în cadrul structurii de guvernanță a EUSALP”.

Pentru perioada 2014-2020 (INTERREG V B), schimbările climatice, deși au fost identificate ca fiind principala forță motrice și o provocare specifică pentru Alpi, nu au fost acoperite de obiective specifice, ci ca o temă orizontală și ca o chestiune care trebuie integrată în fiecare proiect. Adaptarea la schimbările climatice ca aspect transversal a fost menționată în mod explicit în cadrul priorității 3 „Spațiu alpin viu”, care vizează îmbunătățirea protecției mediului și a utilizării eficiente a resurselor. Programul 2014-2020 a sprijinit, de asemenea, Strategia UE pentru regiunea alpină, inclusiv Grupul de acțiune 8 privind gestionarea riscurilor și adaptarea la schimbările climatice. Acesta a oferit finanțare pentru structura sa de guvernanță prin intermediul proiectului AlpGov, precum și prin solicitarea de cereri de proiecte periodice pentru a aborda prioritățile și activitățile de sprijin ale organismelor de lucru tematice ale EUSALP.

2.     Strategii macroregionale

Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP) se bazează pe o inițiativă comună a statelor și regiunilor alpine de a consolida cooperarea dintre acestea și de a aborda provocările comune într-un mod mai eficace. Aceasta implică șapte țări (Austria, Franța, Italia, Germania, Slovenia, Liechtenstein și Elveția) și 48 de regiuni. Acesta acoperă o suprafață puțin mai mare decât cea a ASP. EUSALP vizează abordarea provocărilor specifice regiunii alpine, cum ar fi echilibrarea dezvoltării și a protecției mediului, sporirea competitivității și reducerea disparităților teritoriale.

Adaptarea este una dintre cele două teme principale din cadrul Grupului de acțiune 8 (Grupul de acțiune privind guvernanța riscurilor). Obiectivul comun al actualului său plan de lucru pe termen mediu (până la jumătatea anului 2019) este de a cartografia, analiza și consolida mecanismele de guvernanță în domeniul gestionării pericolelor naturale și al adaptării la schimbările climatice, inclusiv o coerență sporită între cele două domenii de politică. Rezultatele planificate sunt studii, exemple de bune practici și opțiuni de îmbunătățire a politicilor privind guvernanța riscurilor, guvernanța adaptării și integrarea adaptării la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre. Aceste rezultate vizează pregătirea terenului pentru abordări mai eficace și mai bine aliniate în materie de guvernanță în macroregiunea alpină. Un alt obiectiv al grupului de acțiune este de a implementa, promova și întreține portalul transnațional online CAPA – Platforma pentru adaptarea la schimbările climatice în Alpi. În perioada 2016-2019 și 2020-2022, CAPA a fost finanțată prin proiectele Interreg Alpine Space AlpGov 1 și AlpGov 2 (Implementareamecanismelor de guvernanță alpină ale Strategiei UE pentru regiunea alpină).

Planul de acțiune al EUSALP încurajează, printre altele, elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiune alpine de adaptare pe baza unei evaluări cuprinzătoare a vulnerabilității și în conformitate cu strategiile naționale de adaptare existente. Impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt, de asemenea, legate de temele conectivității ecologice și resurselor naturale, inclusiv gestionarea apei și a solului. Aspectele transsectoriale legate de adaptare (de exemplu, infrastructura ecologică, secetele, gestionarea cererii și ofertei de apă) sunt abordate într-o anumită măsură de activitățile grupurilor de acțiune corespunzătoare.

Unele zone din regiunea alpină se suprapun cu alte macroregiuni care pot avea informații relevante în strategiile lor. Acestea sunt macroregiunea Dunării și macroregiunea adriatico-ionică. 

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Convenția alpină, adoptată în 1991, este un tratat internațional între țările alpine (Austria, Franța, Germania, Italia, Liechtenstein, Monaco, Slovenia și Elveția) și UE pentru dezvoltarea durabilă și protecția Alpilor. Obiectivul final al Convenției alpine este de a dezvolta patrimoniul comun al Alpilor și de a-l conserva pentru generațiile viitoare prin intermediul cooperării transnaționale care implică autoritățile naționale, regionale și locale.

În temeiul Convenției alpine, Declarația din (2019) intitulată „Alpii neutri din punctul de vedere al impactului asupra climei și rezilienti la schimbările climatice până în 2050” (Declarațiade la Innsbruck)reafirmă obiectivul de a acționa în direcția neutralității climatice și a rezilienței la schimbările climatice a Alpilor până în 2050, în conformitate cu dispozițiile europene și internaționale. În plus, luarea de măsuri privind schimbările climatice este una dintre cele 6 priorități ale programului de lucru multianual pentru perioada 2017-2022. Părțile contractante, observatorii și organismele de lucru tematice ale convenției lucrează în mod regulat la aspectele transsectoriale ale adaptării. Acestea au produs o serie de realizări specifice la nivel transnațional, inclusiv declarații și orientări, ateliere și proiecte de experimentare, contribuind adesea la punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune privind clima. Consiliul alpin pentru climă (ACB) a fost instituit în 2016 în cadrul convenției și a elaborat sistemul alpin de obiective climatice pentru 2050 și Planul de acțiune privind clima 2.0. Acest plan are obiectivul general de a transforma Alpii într-o regiune neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice (a se vedea mai jos secțiunea privind strategiile și planurile de adaptare).

Convenția dispune de o rețea transnațională consacrată de observatori, care cuprinde un număr mare de organizații-umbrelă guvernamentale și neguvernamentale relevante, active în domeniile de activitate ale Convenției alpine,^inclusiv adaptarea la schimbările climatice.

Convenția alpină și organismele EUSALP contribuie la crearea și transferul transnațional de cunoștințe privind adaptarea. Printre exemplele importante de rezultate ale lucrărilor Convenției alpine se numără „Strategiaalpină pentru adaptarea la schimbările climatice în domeniul pericolelor naturale”(2013), „Orientăripentru adaptarea la schimbările climatice la nivel local în Alpi”(2014), un „Raportde sinteză privind bilanțul ca bază pentru definirea activităților Consiliului alpin pentru climă” (2017, actualizat în 2019), raportul „Facingdroughts in the Alpine region. Experiențe, abordări și provocări comune” (2018) și al 7-lea raport privind starea Alpilor: Guvernanța riscurilor naturale (2019).

4.      Strategii și planuri de adaptare

Sistemul alpin de obiective climatice pentru 2050 a fost elaborat de Consiliul pentru climă alpin (ACB) și adoptat în cadrul celei de a XV-a Conferințe alpine din 2019. Acesta identifică obiective concrete în zece sectoare diferite de activitate ale Convenției alpine și în două domenii de acțiune transversale/orizontale. Aceasta sporește valoarea adăugată a cooperării la nivel alpin în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, printr-o abordare integrată. În acest cadru, CCA a actualizat Planul de acțiune privind clima (elaborat inițial în 2009), care acoperă atât adaptarea, cât și atenuarea. Noul Plan de acțiune privind clima 2.0 acordă prioritate măsurilor specifice de punere în aplicare a sistemului de obiective climatice pentru regiunea alpină până în 2050, concentrându-se pe orizontul pe termen mediu (între cinci și zece ani). Aceasta propune căi detaliate de punere în aplicare pentru zece sectoare, dezvoltate în comun cu părțile interesate și cu organismele de lucru tematice ale Convenției alpine. CCA monitorizează punerea în aplicare globală a căilor de urmat și comunică realizările în mod regulat. A fost instituită o platformă comunitară („Clima alpină 2050”)care asigură legătura dintre punerea în aplicare și obiectivele sistemului de obiective climatice pentru 2050.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Proiectul AlpGov2 (2020-2022), finanțat de Interreg ALPS, consolidează structurile și mecanismele de guvernanță ale EUSALP, luând în considerare toate subiectele planului său de acțiune, în continuarea programului anterior AlpGov 1.

GoApply (Guvernanța multidimensională a adaptării la schimbările climatice în procesul de elaborare a politicilor și în practică, 2016-2019) a evoluat direct din rețeaua transnațională de factori de decizie politică, inițiată de C3-Alps (2007-2013). GoApply răspunde provocărilor, barierelor și lacunelor legate de guvernanța pe mai multe niveluri cu care se confruntă în prezent toate țările alpine în eforturile lor de a-și pune în practică strategiile naționale de adaptare. Proiectul a vizat consolidarea capacităților de guvernanță și de punere în aplicare a adaptării la schimbările climatice la mai multe niveluri și sectoare. Rezultatele sunt prezentate în rapoarte de țară (Austria, Germania, Italia, Elveția) și sunt compilate într-un raport de sinteză transnațional. Raportul prezintă o bază de cunoștințe pentru consolidarea guvernanței alpine pe mai multe niveluri în materie de adaptare și un portofoliu de factori de succes, bariere, lecții învățate, exemple de bune practici și opțiuni de îmbunătățire.

ALPTREES (Utilizarea și gestionarea durabilă a arborilor alogeni din regiunea alpină, 2019-2022) contribuie la consolidarea utilizării durabile a resurselor naturale prin anticiparea distribuției actuale și potențiale a arborilor alogeni în scenariile privind schimbările climatice. Se preconizează că proiectul va furniza orientări tehnice pentru instrumentele de luare a deciziilor de adaptare la schimbările climatice și de planificare pentru a proteja viitorul infrastructurii verzi, al funcțiilor biodiversității și al serviciilor ecosistemice pe întregul teritoriu al EUSALP.

Spațiul alpin se poate baza, de asemenea, pe o vastă experiență a proiectelor de cooperare transnațională care se ocupă de adaptarea la schimbările climatice și care au fost finanțate în perioada de programare anterioară INTERREG 2007-2013, cum ar fi, de exemplu, în cazul proiectelor CLISP, AdaptAlp sau C3-Alps.