Zona Dunării

Țările din regiune

Zona de cooperare a Dunării se întinde de la Pădurea Neagră (Germania) până la Marea Neagră (România-Ucraina-Moldova), acoperind întregul bazin hidrografic al Dunării. Domeniul de cooperare 2021-2027 coincide cu perioada de programare anterioară (2014-2020) și include: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, landurile de sud-est Baden-Württemberg și Bavaria din Germania, Ungaria, România, Slovacia, Slovenia, precum și Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia și patru provincii din Ucraina. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi consultată aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg pentru regiunea Dunării 2021-2027 a fost adoptat la 29^noiembrie 2022. Programul Interreg Dunărea promovează coeziunea economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea politicilor în domeniile selectate.

Programul pentru perioada 2021-2027 se axează pe patru priorități:

• Prioritatea 1: O regiune a Dunării mai competitivă și mai inteligentă
• Prioritatea 2 O regiune a Dunării mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon
• Prioritatea 3: O regiune a Dunării mai socială
• Prioritatea 4: O mai bună guvernanță a cooperării în regiunea Dunării.

Adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre sunt luate în considerare în principal în cadrul priorității 2 și sunt abordate în mod specific în cadrul obiectivului specific 2.4 (Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, reziliența ținând seama de abordările ecosistemice). Proiectele sprijinite iau în considerare mecanismele și soluțiile existente, pentru a obține sinergii și a evita suprapunerea eforturilor. Se preconizează că acțiunile de cooperare transnațională vor genera o societate, o economie și o natură mai bine pregătite și mai reziliente. În ceea ce privește aspectele legate de biodiversitate, se preconizează că alte acțiuni transnaționale vor produce rezultate în cadrul obiectivului specific 2.7 (Îmbunătățirea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducerea tuturor formelor de poluare). În acest sens, programul pledează pentru măsuri coordonate și armonizate în cadrul regiunilor ecologice relevante la nivel transnațional, care să asigure reziliența și adaptarea la schimbările climatice pentru a reduce impactul acestora asupra biodiversității.

În perioada de programare 2014-2020, programul Interreg pentru regiunea Dunării a abordat provocările legate de schimbările climatice, în principal în contextul gestionării transnaționale a apei, al gestionării inundațiilor și al gestionării riscurilor aferente. Adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre au fost luate în considerare în mod explicit în cadrul priorității 2, care corespunde obiectivului tematic al programului privind „Mediu și utilizarea eficientă a resurselor” (OT6).

2.     Strategii macroregionale

Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), adoptată de Comisia Europeană în decembrie 2010 și aprobată de Consiliul European în 2011, este o strategie macroregională care a fost elaborată în comun de CE, țările dunărene și părțile interesate pentru a aborda împreună provocările comune. Strategia urmărește să creeze sinergii și coordonare între politicile și inițiativele existente care au loc în regiunea Dunării.

Planul de acțiune revizuit al UE (2020) pentru EUSDR are trei obiective principale: actualizarea și raționalizarea acțiunilor menționate în planul de acțiune anterior al regiunii (2010); să ofere orientări mai strategice pentru punerea în aplicare a SUERD; realizarea unei mai bune compatibilități a Planului de acțiune SUERD cu alte programe și instrumente de finanțare. Planul identifică un portofoliu de 85 de acțiuni pentru cele 12 domenii prioritare identificate de EUSDR. Impactul schimbărilor climatice și aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice ocupă un loc important în pilonul de mediu al strategiei, care este compus din domeniul prioritar 4 „Refacerea și menținerea calității apelor” (PA4), domeniul prioritar 5 „Gestionarea riscurilor de mediu” (PA5) și domeniul prioritar 6 „Conservarea biodiversității, a peisajelor și a calității aerului și a solurilor” (PA6). Dintre acestea, PA5 are cea mai mare relevanță pentru adaptare. Planul de acțiune al SUERD încurajează acțiuni pentru: anticiparea impactului regional și local al schimbărilor climatice asupra reducerii riscului de dezastre (acțiunile 2, 3, 4, 5, PA5); adaptarea la efectele schimbărilor climatice asupra calității și cantității apei și sprijinirea utilizărilor inteligente ale resurselor de apă (acțiunea 6, PA4); refacerea ecologică a zonelor umede, în special în delta Dunării (acțiunea 10, PA6).

Din cauza suprapunerilor geografice cu alte macroregiuni, Strategia europeană pentru spațiul alpin (EUSALP) și Strategia europeană pentru regiunea adriatico-ionică (EUSAIR) sunt, într-o anumită măsură, relevante pentru cooperarea transnațională în materie de adaptare în regiunea Dunării.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Obiectivul principal al Convenției privind protecția fluviului Dunărea (DRPC) este de a garanta că apele de suprafață și apele subterane din bazinul hidrografic al Dunării sunt gestionate și utilizate în mod durabil și echitabil. Semnatarii convenției au convenit să coopereze în ceea ce privește aspectele fundamentale ale gestionării apei. Schimbările climatice sunt abordate în mod indirect, vizând, printre altele, conservarea, îmbunătățirea și utilizarea rațională a apelor de suprafață și a apelor subterane, precum și măsuri preventive de control al pericolelor generate de accidente care implică inundații. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) a fost creată pentru coordonarea punerii în aplicare a convenției. ICPDR depune eforturi pentru gestionarea riscurilor de inundații în moduri durabile. Grupul de experți pentru protecția împotriva inundațiilor (PC EG) sprijină punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru protecția durabilă împotriva inundațiilor în bazinul fluviului Dunărea. Acesta sprijină, de asemenea, activitățile legate de punerea în aplicare a Directivei UE privind inundațiile, cum ar fi elaborarea hărților de hazard și de risc de inundații și a Planului de gestionare a riscului de inundații în bazinul Dunării. În februarie 2021, miniștrii statelor membre, membrul Comisiei Europene și înalții funcționari, în calitate de responsabili cu punerea în aplicare a Convenției privind protecția fluviului Dunărea, au aprobat Declarația Dunării din 2022– O viziune pentru gestionarea integrată a apei în bazinul nostru comun, construind un viitor durabil în bazinul Dunării”. Acesta salută obiectivele și mesajele-cheie ale Strategiei de adaptare la schimbările climatice a ICPDR din 2018 și reafirmă efectele schimbărilor climatice (secetă, deficit de apă, fenomene hidrologice extreme și alte efecte) ca o nouă problemă semnificativă de gestionare a apei pentru bazinul fluviului Dunărea.

Pentru a îmbunătăți coordonarea activităților transfrontaliere de gestionare a apei – legate, de asemenea, de adaptarea la schimbările climatice și de reducerea riscului de dezastre – în bazinul Dunării, ICPDR și SUERD au convenit asupra unui document comun privind cooperarea și sinergia pentru punerea în aplicare a SUERD.

Zona Convenției Carpatice este inclusă în principal în regiunea transnațională a Dunării. Acest tratat subregional a fost semnat în 2003 de șapte state carpatice (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă și Ucraina). Scopul său este de a îmbunătăți calitatea vieții, de a consolida economiile și comunitățile locale și de a conserva valorile naturale și patrimoniul cultural al zonei Carpatice. În cadrul celei de a cincea reuniuni a Conferinței părților la Convenția privind Carpații (COP5, 2017), a fost adoptat un amendament la Convenția privind Carpații pentru a include un nou articol privind schimbările climatice (12a). Acesta solicită părților să aplice politici care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în toate sectoarele relevante pentru convenție. În consecință, a fost instituită Viziunea 2030 pe termen lung pentru zona Carpaților „pentru a consolida eforturile de colaborare în direcția unei căi neutre din punct de vedere climatic care să asigure o dezvoltare durabilă și rezilientă la schimbările climatice în Carpați”. Această viziune, aliniată la punerea în aplicare a articolului 12a din Convenția privind Carpații, este detaliată în șapte obiective strategice și ținte concrete. Grupul de lucru privind schimbările climatice sprijină punerea în aplicare a convenției, acordând o atenție deosebită acestui articol. Aceasta contribuie la realizarea viziunii pe termen lung pentru 2030 și promovează în mod activ căi de dezvoltare rezilientă la schimbările climatice în sectoarele relevante.

Secretariatul Convenției Carpatice furnizează informații detaliate, inclusiv linkuri către cele mai relevante documente privind adaptarea în munții Carpați, pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru pentru adaptarea la schimbările climatice al Convenției.

4.     Strategii și planuri de adaptare

Ca răspuns la „Declarația de la Dunăre”, o strategie privind adaptarea la schimbările climatice a ICPDR a fost adoptată în decembrie 2012 și actualizată în 2018. Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice urmărește să ofere orientări cu privire la integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare ale ICPDR. Aceasta promovează acțiunile de cooperare multilaterală și transfrontalieră în contextul adaptării la schimbările climatice și servește drept referință pentru factorii de decizie politică de la nivel național și pentru alți funcționari. Strategia oferă baza de cunoștințe și un cadru strategic pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în sectorul apei în punerea în aplicare a Directivei-cadru a UE privind apa și a Directivei UE privind inundațiile. Un set cuprinzător și ușor de utilizat de măsuri potențiale de adaptare le permite utilizatorilor să obțină informații detaliate cu privire la măsurile de interes, prin filtrarea sectoarelor, a tipologiilor de măsuri, a orizontului de timp și a relevanței pentru Directiva-cadru a UE privind apa și pentru Directiva UE privind inundațiile.

Adaptarea la schimbările climatice este integrată în actualizările periodice ale Planului de management al bazinului hidrografic al Dunării (Planul DRBM) și ale Planului de management al riscului de inundații al Dunării. Punerea în aplicare a ambelor planuri face parte integrantă din Planul de acțiune al SUERD.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Proiectele finanțate prin Programul Dunărea 2014-2020 care, cel puțin indirect, au abordat provocările legate de schimbările climatice se referă în principal la gestionarea transnațională a apei, la gestionarea inundațiilor și la gestionarea riscurilor aferente (de exemplu, proiectele JOINTISZA, DANUBE FLOODPLAIN, DAREFFORT). Proiectul DriDanube s-a axat pe gestionarea secetei.

Proiectul JOINTISZA (Consolidarea cooperării dintre planificarea managementului bazinelor hidrografice și prevenirea riscului de inundații pentru a îmbunătăți starea apelor din bazinul râului Tisa) (2017-2019) a reunit parteneri din cinci țări care împart apele bazinului râului Tisa pentru a lucra la elaborarea unui plan actualizat de management integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa (ITRBMP) în cadrul punerii în aplicare a Directivei-cadru europene privind apa. Două acțiuni-pilot privind gestionarea hidrologiei urbane și gestionarea secetei au permis actorilor să dezvolte noi abordări pentru a analiza și a face față impactului schimbărilor climatice în anumite zone ale bazinului hidrografic. Grupul Tisza al ICPDR, precum și coordonatorii EUSDR PA4 (Calitatea apei) și PA5 (Riscurile de mediu) au fost implicați îndeaproape în astfel de activități. Secretariatul Convenției Carpatice a fost un partener strategic asociat și a acționat în calitate de consilier de proiect în cadrul JOINTISZA pe probleme legate de adaptarea la schimbările climatice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN (Reducerea riscului de inundații prin refacerea zonelor inundabile de-a lungul fluviului Dunărea și a afluenților, 2018-2020) a vizat îmbunătățirea gestionării transnaționale a apei și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru conservarea biodiversității. Unul dintre principalele rezultate ale proiectului a fost un curs online despre restaurarea zonelor inundabile. M-am adresat tinerilor și profesioniștilor de nivel mediu care lucrează în domeniul gestionării apei și al reducerii riscului de dezastre, precum și studenților. Toate rezultatele proiectului au fost stocate în GIS web Danube Floodplain. Acesta permite vizualizarea zonelor inundabile active, potențiale și anterioare, a cererii lor de refacere, a performanței lor în caz de descărcare de gestiune de vârf, a caracteristicilor ecologice și socioeconomice etc.

Proiectul DAREFFORT (Dunăre River Basin Enhanced Flood Forecasting Cooperation, 2018-2021) a vizat crearea unui sistem de prognoză a inundațiilor bazat pe cooperarea dintre țările din bazinul Dunării. Proiectul a îmbunătățit evaluarea previziunilor, un schimb de date armonizat și transferul de cunoștințe. Prin intermediul acestui proiect, partenerii au cooperat la colectarea și prelucrarea datelor legate de inundații, precum și la elaborarea unei foi de parcurs comune pentru prognoze comune privind inundațiile, inclusiv schimbul de rezultate ale prognozelor.

Proiectul DriDanube (Riscul de secetă în regiunea Dunării) (2017-2019) a vizat creșterea capacității regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă. Partenerii proiectului DriDanube au dezvoltat o Strategie a Secetei Dunarii. Aceasta a vizat consolidarea capacității regiunii Dunării de a depăși deficiențele comune în ceea ce privește combaterea secetei și, prin urmare, a contribuit la trecerea de la o abordare reactivă la o abordare proactivă a gestionării secetei. Proiectul DriDanube a dezvoltat, de asemenea, mai multe instrumente care sprijină implementarea managementului proactiv al secetei în țările din regiunea Dunării. Drought Watch este o platformă web interactivă pentru a prezice condițiile de secetă și pentru a ajuta la luarea deciziilor adecvate. DriDanube a sprijinit implementarea PA5 a SUERD privind riscurile de mediu și a contribuit la Programul de Management Integrat al Secetei - Europa Centrală și de Est (IDMP CEE). Aceasta este o inițiativă regională care sprijină dezvoltarea, evaluarea și aplicarea instrumentelor și politicilor de gestionare a riscurilor de secetă în Europa de Sud-Est, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea pentru secetă și de a reduce impactul secetei.