Zona Dunării

Țările din regiune

Zona de cooperare dunăreană se întinde de la Pădurea Neagră (Germania) până la Marea Neagră (România-Ucraina-Moldova), acoperind întregul bazin hidrografic al Dunării. Domeniul de cooperare 2021-2027 coincide cu perioada de programare anterioară (2014-2020) și include: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, landurile sud-estice Baden-Württemberg și Bavaria din Germania, Ungaria, România, Slovacia, Slovenia, precum și Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia și patru provincii din Ucraina. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg pentru regiunea Dunării 2021-2027 a fost adoptat la 29^noiembrie 2022. Programul Interreg pentru regiunea Dunării (DTP) promovează coeziunea economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea politicilor în anumite domenii.

Programul pentru perioada 2021-2027 se axează pe patru priorități:

• Prioritatea 1: O regiune a Dunării mai competitivă și mai inteligentă
• Prioritatea 2 O regiune a Dunării mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon
• Prioritatea 3: O regiune a Dunării mai socială
• Prioritatea 4: O mai bună guvernanță a cooperării în regiunea Dunării.

Adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre sunt luate în considerare în principal în cadrul priorității 2 și sunt abordate în mod specific în cadrul obiectivului specific 2.4 (Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, reziliența ținând seama de abordările ecosistemice). Proiectele sprijinite iau în considerare mecanismele și soluțiile existente, pentru a obține sinergii și a evita duplicarea eforturilor. Se preconizează că acțiunile de cooperare transnațională vor genera o societate, o economie și o natură mai bine pregătite și mai reziliente. În ceea ce privește aspectele legate de biodiversitate, se preconizează că alte acțiuni transnaționale vor produce rezultate în cadrul obiectivului specific 2.7 (Consolidarea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducerea tuturor formelor de poluare). În acest sens, programul pledează pentru măsuri coordonate și armonizate în cadrul regiunilor ecologice relevante la nivel transnațional, care să asigure reziliența și adaptarea la schimbările climatice pentru a reduce impactul acestora asupra biodiversității.

În perioada de programare 2014-2020, programul Interreg pentru Dunăre a abordat provocările legate de schimbările climatice, în principal în contextul gestionării transnaționale a apei, al gestionării inundațiilor și al gestionării riscurilor aferente. Adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre au fost luate în considerare în mod explicit în cadrul priorității 2, care corespunde obiectivului tematic al programului privind „Mediul și utilizarea eficientă a resurselor” (OT6).

2.     Strategii macroregionale

Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD), adoptată de Comisia Europeană în decembrie 2010 și aprobată de Consiliul European în 2011, este o strategie macroregională care a fost elaborată în comun de CE, țările dunărene și părțile interesate pentru a aborda împreună provocările comune. Strategia urmărește să creeze sinergii și coordonare între politicile și inițiativele existente care au loc în regiunea Dunării.

Planul de acțiune revizuit al UE (2020) pentru SUERD are trei obiective principale: actualizarea și raționalizarea acțiunilor prevăzute în planul de acțiune anterior al regiunii (2010); să ofere orientări mai strategice pentru punerea în aplicare a SUERD; realizarea unei mai bune compatibilități a Planului de acțiune SUERD cu alte programe și instrumente de finanțare. Planul identifică un portofoliu de 85 de acțiuni pentru cele 12 domenii prioritare identificate de SUERD. Impactul schimbărilor climatice și aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice ocupă un loc important în pilonul de mediu al strategiei, care este compus din domeniul prioritar 4 „Refacerea și menținerea calității apelor” (PA4), domeniul prioritar 5 „Gestionarea riscurilor de mediu” (PA5) și domeniul prioritar 6 „Conservarea biodiversității, a peisajelor și a calității aerului și a solurilor” (PA6). Dintre acestea, PA5 are cea mai mare relevanță pentru adaptare. Planul de acțiune al SUERD încurajează acțiuni pentru: anticiparea impactului regional și local al schimbărilor climatice pentru reducerea riscului de dezastre (acțiunile 2, 3, 4, 5, PA5); adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra calității și cantității apei și sprijinirea utilizării inteligente a resurselor de apă (acțiunea 6, PA4); refacerea ecologică a zonelor umede, în special în delta Dunării (acțiunea 10, PA6).

Din cauza suprapunerilor geografice cu alte macroregiuni, Strategia europeană pentru spațiul alpin (EUSALP) și Strategia europeană pentru regiunea adriatico-ionică (EUSAIR) sunt, într-o anumită măsură, relevante pentru cooperarea transnațională în materie de adaptare în regiunea Dunării.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Obiectivul principal al Convenției privind protecția fluviului Dunărea (DRPC) este de a se asigura că apele de suprafață și apele subterane din bazinul hidrografic al Dunării sunt gestionate și utilizate în mod durabil și echitabil. Semnatarii convenției au convenit să coopereze cu privire la aspectele fundamentale ale gospodăririi apelor. Schimbările climatice sunt abordate în mod indirect, vizând, printre altele, conservarea, îmbunătățirea și utilizarea rațională a apelor de suprafață și a apelor subterane, precum și măsuri preventive de control al pericolelor generate de accidente care implică inundații. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) a fost creată pentru coordonarea punerii în aplicare a convenției. ICPDR depune eforturi pentru a gestiona riscurile de inundații în mod durabil. Grupul de experți pentru protecția împotriva inundațiilor (FP EG) sprijină punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru protecția durabilă împotriva inundațiilor în bazinul fluviului Dunărea . Acesta sprijină, de asemenea, activitățile legate de punerea în aplicare a Directivei UE privind inundațiile, cum ar fi elaborarea hărților de hazard și de risc în caz de inundații și a Planului de gestionare a riscului de inundații în bazinul Dunării. În februarie 2021, miniștrii statelor membre, membrul Comisiei Europene și înalții funcționari, în calitate de responsabili pentru punerea în aplicare a Convenției privind protecția fluviului Dunărea, au aprobat Declarația Dunării din 2022– O viziune pentru gestionarea integrată a apei în bazinul nostru comun, construind un viitor durabil în bazinul Dunării”. Acesta salută obiectivele și mesajele-cheie ale Strategiei ICPDR din 2018 privind adaptarea la schimbările climatice și reafirmă efectele schimbărilor climatice (secetă, deficit de apă, fenomene hidrologice extreme și alte efecte) ca o nouă problemă semnificativă de gestionare a apei pentru bazinul Dunării.

Pentru a îmbunătăți coordonarea activităților transfrontaliere de gestionare a apei – legate, de asemenea, de adaptarea la schimbările climatice și de reducerea riscului de dezastre – în bazinul Dunării, ICPDR și SUERD au convenit asupra unui document comun privind cooperarea și sinergia pentru punerea în aplicare a SUERD.

Zona Convenției Carpaților este inclusă în principal în regiunea transnațională a Dunării. Acest tratat subregional a fost semnat în 2003 de șapte state carpatice (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă și Ucraina). Scopul său este de a îmbunătăți calitatea vieții, de a consolida economiile și comunitățile locale și de a conserva valorile naturale și patrimoniul cultural din zona Carpaților. La cea de a cincea reuniune a Conferinței părților la Convenția carpatică (COP5, 2017) a fost adoptat un amendament la Convenția carpatică pentru a include un nou articol privind schimbările climatice (12a). Acesta solicită părților să urmărească politici care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în toate sectoarele relevante pentru convenție. În consecință, Viziunea 2030 pe termen lung pentru zona Carpaților a fost stabilită „pentru a consolida eforturile de colaborare în direcția unei traiectorii neutre din punct de vedere climatic, care să asigure o dezvoltare durabilă și rezilientă la schimbările climatice în Carpați”. Această viziune, aliniată la punerea în aplicare a articolului 12a din Convenția Carpatică, este detaliată în șapte obiective strategice și ținte concrete. Grupul de lucru privind schimbările climatice sprijină punerea în aplicare a convenției, acordând o atenție deosebită acestui articol. Aceasta acționează în direcția viziunii pe termen lung pentru 2030 și promovează în mod activ căi de dezvoltare rezistentă la schimbările climatice în sectoarele relevante.

Secretariatul Convenției Carpatice furnizează informații detaliate, inclusiv linkuri către cele mai relevante documente privind adaptarea în munții Carpați, pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru al convenției privind adaptarea la schimbările climatice.

4.     Strategii și planuri de adaptare

Ca răspuns la „Declarația de la Dunăre”, în decembrie 2012 a fost adoptată o strategie a ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice, care a fost actualizată în 2018. Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice urmărește să ofere orientări privind integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare ale ICPDR. Aceasta promovează acțiunile de cooperare multilaterală și transfrontalieră în contextul adaptării la schimbările climatice și servește drept referință pentru factorii de decizie de la nivel național și alți funcționari. Strategia oferă baza de cunoștințe și un cadru strategic pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în sectorul apei în punerea în aplicare a Directivei-cadru a UE privind apa și a Directivei UE privind inundațiile. Un set de instrumente cuprinzător și ușor de utilizat cu posibile măsuri de adaptare le permite utilizatorilor să obțină informații detaliate cu privire la măsurile de interes, prin filtrarea sectoarelor, a tipologiilor de măsuri, a orizontului de timp și a relevanței pentru Directiva-cadru a UE privind apa și pentru Directiva UE privind inundațiile.

Adaptarea la schimbările climatice este integrată în actualizările periodice ale Planului de management al bazinului hidrografic al Dunării (Planul DRBM) și ale Planului de management al riscului de inundații pe Dunăre . Punerea în aplicare a ambelor planuri face parte integrantă din Planul de acțiune SUERD.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Proiectele finanțate prin Programul Dunărea 2014-2020 care, cel puțin indirect, au abordat provocările legate de schimbările climatice se referă în principal la gestionarea transnațională a apei, la gestionarea inundațiilor și la gestionarea riscurilor aferente (de exemplu, proiectele JOINTISZA, DANUBE FLOODPLAIN, DAREFFORT). Proiectul DriDanube s-a axat pe gestionarea secetei.

Proiectul JOINTISZA (Consolidarea cooperării dintre planificarea managementului bazinului hidrografic și prevenirea riscului de inundații pentru a îmbunătăți starea apelor din bazinul râului Tisa) (2017-2019) a reunit parteneri din cinci țări care împart apele bazinului râului Tisa pentru a colabora în vederea elaborării unui plan actualizat de management integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa (ITRBMP) în cadrul punerii în aplicare a Directivei-cadru europene privind apa. Două acțiuni-pilot privind gestionarea hidrologiei urbane și gestionarea secetei au permis actorilor să dezvolte noi abordări pentru a analiza și a face față impactului schimbărilor climatice în anumite zone ale bazinului hidrografic. Grupul ICPDR Tisza, precum și coordonatorii EUSDR PA4 (Calitatea apei) și PA5 (Riscuri de mediu) au fost implicați îndeaproape în astfel de activități. Secretariatul Convenției Carpatice a fost un partener strategic asociat și a acționat în calitate de consilier de proiect în cadrul JOINTISZA pe probleme legate de adaptarea la schimbările climatice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN (Reducerea riscului de inundații prin refacerea luncii inundabile de-a lungul fluviului Dunărea și a afluenților, 2018-2020) a vizat îmbunătățirea gestionării transnaționale a apei și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru conservarea biodiversității. Unul dintre principalele rezultate ale proiectului a fost un curs online despre restaurarea zonelor inundabile. M-am adresat profesioniștilor tineri și de nivel mediu care lucrează în domeniul gestionării apei și al reducerii riscului de dezastre, precum și studenților. Toate rezultatele proiectului au fost stocate în GIS-ul web al Luncii Dunării . Acesta permite vizualizarea zonelor inundabile active, potențiale și foste, a cererii lor de refacere, a performanței lor în caz de deversare de vârf, a caracteristicilor ecologice și socioeconomice etc.

ProiectulDAREFFORT (Danube River Basin Enhanced Flood Forecasting Cooperation, 2018-2021) a vizat crearea unui sistem de prognoză a inundațiilor bazat pe cooperarea dintre țările din bazinul Dunării. Proiectul a îmbunătățit evaluarea previziunilor, schimbul armonizat de date și transferul de cunoștințe. Prin acest proiect, partenerii au cooperat la colectarea și prelucrarea datelor privind inundațiile, precum și la elaborarea unei foi de parcurs comune pentru prognozele comune privind inundațiile, inclusiv schimbul de rezultate ale prognozelor.

Proiectul DriDanube (Riscul de secetă în regiunea Dunării) (2017-2019) a vizat creșterea capacității regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă. Partenerii proiectului DriDanube au elaborat o Strategie privind seceta din Dunăre. Acesta a vizat consolidarea capacității regiunii Dunării de a depăși deficiențele comune în ceea ce privește gestionarea secetei și, prin urmare, a contribuit la trecerea de la o abordare reactivă la o abordare proactivă a gestionării secetei. Proiectul DriDanube a dezvoltat, de asemenea, mai multe instrumente care sprijină punerea în aplicare a gestionării proactive a secetei în țările din regiunea Dunării. Drought Watch este o platformă web interactivă pentru a prezice condițiile de secetă și pentru a ajuta la luarea deciziilor adecvate. DriDanube a sprijinit implementarea PA5 a SUERD privind riscurile de mediu și a contribuit la Programul Integrat de Management al Secetei - Europa Centrală și de Est (IDMP CEE). Aceasta este o inițiativă regională care sprijină dezvoltarea, evaluarea și aplicarea instrumentelor și politicilor de gestionare a riscului de secetă în Europa de Sud-Est, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea pentru secetă și de a reduce impactul secetei.