Europa Centrală

Țările din regiune

Zona de cooperare din Europa Centrală include un teritoriu vast, de la zona de sud, care se învecinează cu Marea Adriatică până la zona de nord, care se învecinează cu Marea Baltică. Zona de cooperare 2021-2027 coincide în mod substanțial cu întreaga extindere a programului Interreg anterior, acoperind întreaga zonă a șapte state membre ale UE (Austria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia), regiunile centrale și estice ale Germaniei (care includ în prezent și regiunea Braunschweig) și regiunile nordice ale Italiei. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi consultată aici.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

INTERREG V B își propune să promoveze cooperarea dincolo de frontiere pentru ca orașele și regiunile din Europa Centrală să devină locuri mai bune de trai și de muncă.

Programul 2021-2027 recunoaște că Europa Centrală se află într-o perioadă de tranziție. Regiunile și orașele sale se confruntă cu numeroase provocări (inclusiv schimbările climatice) care nu cunosc frontiere și nu pot fi soluționate singure. Viziunea programului este o Europă centrală unită, care cooperează pentru a deveni mai inteligentă, mai ecologică și mai bine conectată. Acesta finanțează proiecte transnaționale care dezvoltă, testează și pun în aplicare soluții care sunt necesare de urgență pentru ca Europa Centrală să devină mai rezilientă și mai atractivă.

Se preconizează că programul va realiza:

• îmbunătățirea elaborării, învățării și schimbării politicilor;
• sporirea cunoștințelor și a capacității, inclusiv transferul și schimbul de cunoștințe;
• o cooperare mai bine coordonată și o guvernanță consolidată la diferite niveluri;
• reducerea barierelor;
• Servicii noi sau mai bune;
• schimbarea comportamentală;
• Efectul de pârghie al fondurilor publice și private, inclusiv pregătirea pentru investițiile ulterioare.

Programul se axează pe patru priorități:

• Cooperarea pentru o Europă Centrală mai inteligentă
• Cooperarea pentru o Europă Centrală mai ecologică
• Cooperarea pentru o Europă Centrală mai bine conectată
• Îmbunătățirea guvernanței pentru cooperare în Europa Centrală.

Adaptarea la schimbările climatice este abordată în special de prioritatea 2, în cadrul obiectivului specific: „Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței la dezastre, ținând seama de abordările bazate pe ecosisteme”. Se preconizează că acțiunile de cooperare transnațională din cadrul acestui obiectiv vor spori capacitățile de îmbunătățire a rezilienței și de contracarare în timp util a efectelor nefavorabile ale schimbărilor climatice în Europa Centrală. De asemenea, acestea vor îmbunătăți coordonarea măsurilor de adaptare și vor favoriza implementarea unor soluții noi care au fost testate și demonstrate în cadrul unor acțiuni-pilot. Adaptarea la schimbările climatice va beneficia, de asemenea, de acțiunile elaborate în conformitate cu prioritatea 1, care vizează îmbunătățirea și modernizarea competențelor oamenilor la nivel local, și cu prioritatea 4, care vizează îmbunătățirea proceselor de guvernanță multisectorială la toate nivelurile teritoriale. Acțiunile întreprinse pentru îndeplinirea acestor două obiective vor îmbunătăți condițiile favorabile pentru a face față provocărilor comune ale regiunilor, cum ar fi schimbările climatice.

Pentru perioada 2014-2020, adaptarea la schimbările climatice a fost abordată ca una dintre mai multe subteme legate de mediu în cadrul priorității 3 a programului (Resurse naturale și culturale pentru creștere durabilă în regiune). Aceasta a fost acoperită mai precis în cadrul obiectivului care vizează îmbunătățirea capacităților de management de mediu integrat pentru protecția și utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor. În plus, vulnerabilitatea zonelor urbane la schimbările climatice a fost identificată ca o problemă în cadrul unui obiectiv suplimentar privind „îmbunătățirea gestionării mediului în zonele urbane funcționale pentru a le face mai locuibile”. În cele din urmă, adaptarea a făcut parte din principiile orizontale ale programului, în special „dezvoltarea durabilă”, care include acțiuni de luare în considerare a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a rezilienței la dezastre și a prevenirii și gestionării riscurilor.

2.     Strategii macroregionale

Interreg Europa Centrală joacă o funcție importantă de punte între cele patru strategii macroregionale ale UE, și anume EUSDR, EUSALP, EUSAIR și EUSBSR. Regiunea Europei Centrale împarte părți din zona sa de cooperare cu toate cele care se ocupă de adaptarea la schimbările climatice pe agendele lor de cooperare transnațională în diferite moduri (a se vedea paginile Climate-ADAPT privind regiunile Dunării, spațiului alpin, Mării Adriatice și Mării Ionice și Mării Baltice).

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Regiunea Europei Centrale se suprapune parțial cu perimetrele Convenției privind Carpații și ale Convenției privind protecția fluviului Dunărea (DRPC), care sunt incluse aproape în întregime în regiunea transnațională a Dunării.

Convenția Carpatică este un tratat subregional menit să promoveze dezvoltarea durabilă și protecția regiunii Carpatice. Acesta a fost semnat în mai 2003 de șapte state carpatice (dintre care patru țări fac parte din Regiunea Transnațională Europa Centrală). În cadrul celei de a cincea reuniuni a Conferinței părților la Convenția privind Carpații (COP5, 2017), a fost adoptat un amendament la Convenția privind Carpații pentru a include noul articol 12a privind schimbările climatice. Acesta solicită părților să aplice politici care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în toate sectoarele relevante pentru convenție. În consecință, a fost instituită Viziunea 2030 pe termen lung pentru zona Carpaților „pentru a consolida eforturile de colaborare în direcția unei căi neutre din punct de vedere climatic care să asigure o dezvoltare durabilă și rezilientă la schimbările climatice în Carpați”.

Convenția privind protecția fluviului Dunărea (DRPC) constituie instrumentul juridic general pentru cooperarea în domeniul gestionării transfrontaliere a apei în bazinul fluviului Dunărea. Paisprezece țări (dintre care șapte fac parte, de asemenea, din regiunea transnațională Europa Centrală) și Uniunea Europeană s-au angajat să pună în aplicare prezenta convenție. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR)este organismul transnațional care a fost înființat pentru a pune în aplicare Convenția privind protecția fluviului Dunărea.  ICPDR depune eforturi pentru gestionarea riscurilor de inundații în moduri durabile. Grupul de experți pentru protecția împotriva inundațiilor (PC EG) sprijină punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru protecția durabilă împotriva inundațiilor în bazinul fluviului Dunărea. Acesta sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a activităților legate de punerea în aplicare a Directivei UE privind inundațiile, cum ar fi elaborarea de hărți de hazard și de risc de inundații și planul de gestionare a riscului de inundații în bazinul Dunării.

Inițiativa Central Europeană (ICE) este un forum interguvernamental regional format din 17 state membre din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Acesta include toate țările din regiunea transnațională Europa Centrală a UE. Aceasta promovează integrarea europeană și dezvoltarea durabilă prin cooperare regională. Activitatea ICE se axează pe atingerea a două obiective principale: Green Growth & amp; Just Societies (Creștere verde & amp; societăți juste). Consolidarea rezilienței la schimbările climatice este inclusă printre obiectivele Planului de acțiune privind ICE, în cadrul obiectivului 1 „Stimularea creșterii verzi”.

4.     Strategii și planuri de adaptare

Strategiile și planurile transnaționale și transfrontaliere existente care abordează preocupările legate de adaptare și care sunt relevante pentru anumite părți din regiunea Europei Centrale pun un accent deosebit pe gestionarea resurselor de apă și a riscului de inundații în bazinul fluviului Dunărea. Strategia privind adaptarea la schimbările climatice a Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), precum și relevanța Planului de management al bazinului hidrografic al Dunării (Planul DRBM) și a Planului de management al riscului de inundații al Dunării (Planul DFRM) pentru adaptare sunt descrise în secțiunea privind regiunea transnațională a Dunării din Climate-ADAPT.

Pentru zona Carpaților, o regiune specifică a Europei Centrale, planul de acțiune emis în 2020 care însoțește Viziunea pe termen lung 2030 „Către combaterea schimbărilor climatice în Carpați” stabilește activități și etape concrete pentru atingerea obiectivelor strategice și a țintelor aferente ale viziunii. Planul de acțiune va oferi orientări generale pentru Grupul de lucru privind schimbările climatice (instituit în cadrul Convenției Carpatice) și planurile de lucru aferente.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Exemple de proiecte finanțate prin programul Europa Centrală 2014-2020 care se ocupă de adaptarea la schimbările climatice sunt prezentate mai jos. Acestea se axează în principal pe gestionarea apei și pe reducerea riscului de dezastre (inundații, ploi torențiale, secete) și pe protecția patrimoniului cultural împotriva efectelor schimbărilor climatice.

Ca răspuns la presiunea tot mai mare a problemelor din regiune, din cauza frecvenței și intensității tot mai mari a evenimentelor locale de precipitații extreme, proiectul RAINMAN (Integrated Heavy Rain Risk Management) (2017-2020) a colectat informațiile disponibile privind gestionarea riscului de ploi abundente și a dezvoltat instrumente orientate spre practică și metode inovatoare. Setul de instrumente RAINMAN a fost livrat ca rezultat final al proiectului. Setul de instrumente este o platformă de informare care sprijină municipalitățile și părțile interesate de la nivel local și regional să ia măsuri împotriva ploilor torențiale. Acesta oferă fapte-cheie, instrumente pentru gestionarea situațiilor riscante și bune practici.

Proiectul PROLINE-CE (Efficient Practices of Land Use Management Integrating Water Resources Protection and Non-structural Flood Mitigation Experiences) (2016-2019), care a implicat parteneri din 7 țări din regiunea Europei Centrale, a vizat îmbunătățirea protecției resurselor de apă potabilă, precum și protecția regiunilor împotriva inundațiilor și secetei într-o abordare integrată a gestionării utilizării terenurilor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice. Cele mai bune practici de management au fost testate în zonele pilot ale regiunii și a fost evaluată acceptarea acestora de către părțile interesate și experți. Ghidul transnațional pentru un sistem optim de gestionare a apei (GOWARE) a fost conceput ca un instrument de sprijin decizional, care permite selectarea celor mai bune practici de gestionare pentru a îmbunătăți protecția apei potabile și atenuarea riscului de inundații. Carta DriFLU (Apă potabilă/Inundații/Utilizarea terenurilor), un act de declarație comună semnat de reprezentanți notabili ai fiecărei țări partenere, deși nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, este o declarație de intenție pentru a oferi recomandări pentru politici și acțiuni comune în domeniul protecției apei potabile și al atenuării aferente a inundațiilor/secetei în zona vizată de programul Europa Centrală.

Proiectul DEEPWATER-CE (2019-2022) vizează dezvoltarea capacităților de management de mediu integrat ale actorilor publici responsabili din Europa Centrală pentru a construi o strategie comună de gestionare a resurselor de apă. Aceasta include reținerea excesului de apă din perioadele de precipitații abundente care pot fi utilizate pentru reîncărcarea apelor subterane. Studiile-pilot efectuate în patru țări (Polonia, Ungaria, Slovacia, Croația) permit evaluarea soluțiilor disponibile de reîncărcare a acviferelor gestionate pentru îmbunătățirea și creșterea resurselor de apă subterană. Pe baza rezultatelor proiectelor anterioare relevante din cadrul PC7 și Orizont 2020, proiectul explorează soluții la epuizarea resurselor de apă potabilă și la ploile abundente și inundațiile din ce în ce mai frecvente, induse de schimbările climatice.

Cu un accent similar, proiectul TEACHER-CE (Eforturi comune de creștere a adaptării gestionării apei la schimbările climatice în Europa Centrală, 2020-2022) abordează necesitatea unei mai bune coordonări a gestionării riscurilor în Europa Centrală. Astfel, își propune să integreze și să armonizeze rezultatele proiectelor INTERREG, Horizon2020 și Life finanțate anterior. Principalul rezultat al proiectului este setul de instrumente TEACHER-CE, care se axează pe gestionarea rezistentă la schimbările climatice a aspectelor legate de apă, cum ar fi inundațiile, ploile abundente și prevenirea riscurilor de secetă, măsurile mici de retenție a apei și protecția resurselor de apă prin gestionarea durabilă a utilizării terenurilor. Setul de instrumente este testat și verificat în cadrul a 9 acțiuni-pilot desfășurate în 8 țări din regiunea centrală.

Principalul obiectiv al proiectului FramWat (Cadrul pentru îmbunătățirea echilibrului apei și atenuarea nutrienților prin aplicarea unor măsuri mici de retenție a apei, 2017-2020) a fost consolidarea cadrului regional comun pentru inundații, secetă și atenuarea poluării. Acest lucru ar trebui realizat prin creșterea capacității tampon a peisajului utilizând abordarea bazată pe soluții naturale și măsuri mici de retenție a apei într-un mod sistematic. Rezultatele proiectului au inclus orientări practice privind planificarea măsurilor de retenție a apei naturale și mici, un sistem de sprijinire a deciziilor pentru planificarea măsurilor de retenție a apei naturale (mici) și șase planuri de acțiune pentru bazinele hidrografice pilot implicate în proiect.

Proiectul (Evaluarea riscurilor și protecția durabilă a patrimoniului cultural în mediul în schimbare, 2017-2020) a contribuit la îmbunătățirea capacităților sectoarelor public și privat de a atenua impactul schimbărilor climatice și al pericolelor naturale (inundații și ploi torențiale) asupra siturilor, structurilor și artefactelor de patrimoniu cultural. Proiectul a furnizat un instrument web GIS pentru cartografierea riscurilor, un instrument de sprijin decizional pentru analiza aspectelor critice care determină vulnerabilitatea patrimoniului cultural și un manual în sprijinul factorilor de decizie și al factorilor de decizie în materie de bune practici și de rele practici pentru gestionarea patrimoniului cultural aflat în pericol. Constatările ProteCHt2save și instrumentul Web GIS în sine sunt dezvoltate în continuare într-un nou proiect ulterior, proiectul STRENCH (STRENgthening resilience of Cultural Heritage at risk in a changing environment through proactive transnational cooperation, 2020-2022).

Alte proiecte cu impact semnificativ asupra regiunii Europei Centrale sunt finanțate prin programul Interreg pentru zona Dunării și sunt descrise pe pagina web privind regiunea Dunării.