Bazinul Mării Mediterane (NEXT)

Țările din regiune

Algeria, Cipru, Egipt, Franța, Grecia, Israel, Italia, Liban, Iordania, Malta, Palestina, Portugalia, Spania, Tunisia și Turcia.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Cadrul de cooperare al programului Interreg NEXT pentru bazinul Mării Mediterane (NEXT MED), aprobat în 2023, rezultă din dezvoltarea strategiei Interreg-Med, pentru a include țări din afara UE pe toate țărmurile mediteraneene.

Astfel, aceasta completează și extinde abordarea programului Interreg MED 2014-2020, care va rămâne un pilon esențial pentru cooperarea UE în această macroregiune prin programul său de monitorizare Interreg EURO MED (2021-2027). Acesta se bazează, de asemenea, pe programele mai ample de cooperare transfrontalieră în domeniul MED din cadrul IEVP (2007-2013 și 2014-2020).

În cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, Interreg NEXT MED va sprijini cooperarea euromediteraneeană între regiunile și țările din acest domeniu până la sfârșitul anului 2027. NEXT MED face parte din componenta B „Cooperare transnațională” din cadrul dimensiunii externe a Interreg. „Interreg NEXT MED urmărește să contribuie la o dezvoltare inteligentă, durabilă și echitabilă pentru toți, în întregul bazin mediteraneean, prin sprijinirea unei cooperări echilibrate, de lungă durată și de anvergură și a guvernanței pe mai multe niveluri. Misiunea programului este de a finanța proiecte de cooperare care abordează provocări socioeconomice, de mediu și de guvernanță comune la nivel mediteraneean, cum ar fi adoptarea tehnologiilor avansate, competitivitatea IMM-urilor și crearea de locuri de muncă, eficiența energetică, gestionarea durabilă a apei, adaptarea la schimbările climatice, tranziția către o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, educația și formarea și asistența medicală” (site-ul web al EniCBC MED).

Programul NEXT MED acoperă următoarele patru priorități:

• Prioritatea 1: o Mediterană mai competitivă și mai inteligentă;
• Prioritatea 2: O Mediterană mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă;
• Prioritatea 3: o zonă mediteraneeană mai socială și mai favorabilă incluziunii;
• Prioritatea 4: O mai bună guvernanță a cooperării pentru Mediterana.

Prioritatea 2 „O Mediterană mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă” a programului NEXT MED se axează pe politicile climatice și de mediu. O cotă de 42% din bugetul programului (96,9 miliarde de euro) este alocată acestei priorități. Printre obiectivele specifice ale acestei priorități, a doua și a treia sunt relevante pentru adaptare:

• Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
• Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice
• Promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apei
• Promovarea tranziției către o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

În acest sens, programul va sprijini cooperarea transnațională pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra mediului, economiei și societății. Se preconizează că acțiunile vor crea un mediu favorabil pentru administrație și organismele decizionale, cu o mai bună adaptare la schimbările climatice, reducerea riscului de dezastre și o reziliență sporită într-un cadru de guvernanță pe mai multe niveluri și multisectorial.

2.     Strategii macroregionale

Într-o perspectivă mediteraneeană largă, un grup de țări mediteraneene (Croația, Slovenia, Albania, Muntenegru, Grecia, Italia, acestea din urmă făcând parte, de asemenea, din zona bazinului Mării Mediterane) sunt incluse în Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR), care acoperă întreaga zonă de cooperare ADRION. Pentru mai multe informații despre EUSAIR, consultați pagina web a regiunii adriatico-ionice.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

La nivelul Mării Mediterane, cooperarea privind protecția mediului (inclusiv adaptarea la schimbările climatice) la nivel transnațional este formalizată în cadrul Convenției de la Barcelona și al protocoalelor conexe.

Un forum amplu de cooperare internațională în această regiune este Uniunea pentru Mediterana, o amplă organizație interguvernamentală euro-mediteraneeană care reunește toate țările Uniunii Europene și 16 țări din sudul și estul Mării Mediterane.

În mod similar, inițiativa WESTMED acoperă cooperarea privind creșterea albastră durabilă între țările din bazinul vest-mediteraneean, atât de pe țărmurile sudice (Algeria, Mauritania, Maroc, Malta, Tunisia), cât și de pe cele nordice (Italia, Spania, Franța).

Pentru a relansa și a consolida parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și partenerii săi din vecinătatea sudică,noua Agendă pentru Mediterana, lansată în 2021, propune unirea forțelor de pe țărmurile mediteraneene în combaterea schimbărilor climatice și accelerarea dublei tranziții verzi și digitale. Acesta se axează pe cinci domenii de politică: (i) dezvoltarea umană, buna guvernanță și statul de drept; (ii) reziliența, prosperitatea și tranziția digitală; (iii) pace și securitate; (iv) migrația și mobilitatea și (v) tranziția verde. Planul este sprijinit de un plan de investiții economice specific pentru vecinii din sud (până la 7 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027), axat pe îmbunătățirea condițiilor de viață și pe o redresare justă după pandemia de COVID-19. În ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, agenda are obiective specifice pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru protecția resurselor de apă. Mai multe informații cu privire la inițiativele de cooperare pot fi găsite pe pagina referitoare la zona mediteraneeană și pe pagina referitoare la zona adriatico-ionică.

4.      Strategii și planuri de adaptare

Nu au fost emise strategii și planuri de adaptare la nivelul Mării Mediterane. Mai precis, în cadrul cooperării transnaționale INTERREG sau al altor forme de cooperare, nu au fost elaborate strategii și planuri de adaptare pentru zona mediteraneeană. Cu toate acestea, în 2016, cea de a 19-a reuniune a părților contractante (COP19) la Convenția de la Barcelona a aprobat „Cadrulregional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și de coastă mediteraneene”. Documentul vizează elaborarea unei abordări strategice regionale comune pentru a spori reziliența la schimbările climatice și capacitatea de adaptare la acestea.

În plus, unele puncte strategice incluse în documentul programului Interreg NEXT-MED identifică următoarele priorități-cheie pentru adaptare în domeniul NEXT MED:

• o mai bună înțelegere a efectelor pe mai multe niveluri și interconectate în mod complicat ale schimbărilor climatice, în loc să le înțeleagă ca pe o serie de aspecte sectoriale independente;
• să dezvolte cooperarea între țări în ceea ce privește răspunsurile coordonate la nivel internațional la amenințările reprezentate de schimbările climatice – întrucât pandemia de COVID-19 a evidențiat caracterul inadecvat al acțiunilor naționale necoordonate la amenințările globale.
• îmbunătățirea capacității de răspuns a agențiilor de prevenire a riscurilor de protecție civilă și de răspuns în caz de dezastre: „Este necesar să se intensifice cooperarea și capacitatea prin intermediul unor proiecte-pilot și al unor proceduri demonstrative pentru desfășurarea în comun, să se asigure validarea conceptului și să se consolideze inovarea”.
• să completeze abordarea răspunsului în caz de dezastre cu strategii mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, cum ar fi acțiunile pregătitoare, cum ar fi abordările bazate pe ecosisteme și planificarea preventivă.

Același document pune un accent deosebit pe apă, subliniind necesitatea de a îmbunătăți calitatea, reziliența și gestionarea apei, o resursă-cheie în zonă și susceptibilă de a deveni mai rară din cauza schimbărilor climatice. În special, documentul solicită acțiuni de politică menite să transfere tehnologiile relevante și să le adapteze la nevoile locale, precum și să sporească gradul de adoptare a tehnologiilor relevante prin intermediul unor proiecte-pilot „pentru a demonstra beneficiile lor tehnice, financiare și de mediu”. De asemenea, solicită un cadru care să stabilească stimulentele adecvate și să pună în aplicare reglementări și sisteme de monitorizare adecvate, utilizând contorizarea inteligentă și tarifarea apei, fără a intra în conflict cu politicile și cadrele de reglementare locale. 

Până în prezent, nu au fost întreprinse încă acțiuni specifice care să urmărească obiective specifice de adaptare. Cu toate acestea, au fost întreprinse acțiuni mai ample în domeniul resurselor de apă prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul programului MED CTF IEV (a se vedea secțiunea următoare).

Exemple de proiecte finanțate în cadrul programului MED CTF IEV în perioada 2014-2020

Noi proiecte în cadrul Interreg Next-MED sunt încă în curs de dezvoltare, dar există proiecte relevante finanțate în cadrul programului anterior, și anume ENI CBC MED. Aceste proiecte se concentrează în principal pe utilizarea inteligentă și neconvențională a resurselor limitate de apă. 

MEDISS (Sistemul mediteraneean integrat pentru aprovizionarea cu apă, 2019-2023). Țări: Palestina, Italia, Iordania, Tunisia; Proiectul programului MED din cadrul CTF ENI.

MEDISS testează soluții inovatoare în utilizarea apelor uzate tratate și desalinizarea apei salmastre. Inițiativele specifice de sensibilizare pentru utilizatorii finali pot contesta reticența acestora față de resursele de apă neconvenționale (NCWR) și îi pot forma cu privire la cele mai bune practici agricole. Pe termen lung, se preconizează că proiectul va contribui la reducerea stresului asupra apei dulci, precum și a costurilor pentru aprovizionarea cu apă, sporind în același timp productivitatea și diversificarea culturilor și, prin urmare, securitatea alimentară și veniturile fermierilor. 

MEDWAYCAP (Calea mediteraneeană pentru CAPitalizarea inovării către o dezvoltare integrată urban-rurală a resurselor de apă neconvenționale, 2021-2023), Țări: Grecia, Italia, Egipt, Malta, Palestina, Tunisia, Iordania.

MEDWAYCAP promovează cooperarea bazată pe provocări și dialogul transfrontalier continuu, susținute de sensibilizarea autorităților publice și a factorilor de decizie la nivel regional/național, de consolidarea capacităților, de accesul facil la informații și de utilizarea instrumentelor de învățare reciprocă în domeniul resurselor de apă neconvenționale (NCWR). Scopul este de a contribui la atenuarea crizelor locale de apă, prin furnizarea de cunoștințe de ultimă generație privind tehnicile NCWR, gestionarea, planificarea și competențele de reutilizare la nivel teritorial în scopuri domestice și agricole.

MENAWARA (Reutilizarea neconvențională a apei în agricultură în țările mediteraneene, 2019-2023). Țări: Italia, Palestina, Iordania, Tunisia, Spania.

MENAWARA caută soluții pentru creșterea resurselor de apă prin reciclarea drenajului și a apelor uzate, valorificarea pierderilor de apă, raționalizarea practicilor de utilizare a apei și proiectarea modelelor de guvernanță în conformitate cu planurile naționale și internaționale. Proiectul urmărește să îmbunătățească accesul la apă prin epurarea apelor uzate care urmează să fie reutilizate ca irigații complementare și să consolideze capacitatea instituțiilor guvernamentale, a actorilor nestatali care își desfășoară activitatea în acest sector, a tehnicienilor și a fermierilor.

NAWAMED (Soluții bazate pe natură pentru reutilizarea apei menajere în Marea Mediterană; 2019-2023) Țări: Italia, Tunisia, Iordania, Malta, Liban.

Utilizarea apei menajere pe cap de locuitor poate fi redusă drastic prin utilizarea resurselor de apă neconvenționale (NCW) în scopuri nepotabile. Apa cenușie (și apa de ploaie, atunci când este disponibilă) poate fi reutilizată pentru spălarea și irigarea WC, dar necesită punerea în aplicare a unor sisteme de tratare descentralizate, care deservesc una sau mai multe clădiri. NAWAMED vizează schimbarea practicii de gestionare a apelor urbane prin intermediul unor tehnologii de tratare inovatoare, durabile și cu costuri reduse. Acestea ar trebui să fie aplicabile în mod descentralizat, pentru a înlocui utilizarea apei potabile cu o bună calitate a NCW.

PROSIM (Promovarea gestionării durabile a irigațiilor și a utilizării neconvenționale a apei în Marea Mediterană, 2019-2023). Țări: Italia, Iordania, Liban, Tunisia, Spania.

Axându-se pe cererea și oferta de apă pentru irigații, PROSIM analizează problemele legate de apă tipice zonei mediteraneene, cum ar fi pierderile de apă, capacitatea instituțională limitată de a pune în aplicare planuri eficace de gestionare a apei și lipsa de conștientizare a soluțiilor moderne la nivel de fermă. Se preconizează că proiectul va aduce soluții inovatoare care combină eficiența utilizării apei și NCW. Aceasta ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea capacităților locale de adoptare și extindere a acestor soluții și la dezvoltarea consolidării capacităților transfrontaliere, precum și a foilor de parcurs și a planurilor pentru o mai bună gestionare a apei.