Marea Mediterană (Euro-Med)

Țările din regiune

Zona de cooperare a regiunii mediteraneene include țări de pe țărmul nordic al Mediteranei. Zona de cooperare a programului Interreg EURO-MED (2021-2027) cuprinde întreaga zonă a programului anterior (părțile sudice ale Portugaliei, Spaniei și Franței, aproape întregul teritoriu al Italiei și întreaga extindere a Sloveniei, Croației, Greciei, Maltei, Ciprului, Albaniei, Bosniei și Herțegovinei și Muntenegrului). Cu alte două țări (Bulgaria și Republica Macedonia de Nord), pentru prima dată după două perioade de programare anterioare, aceasta ajunge, de asemenea, în zona de coastă a Mării Negre. Sunt incluse și alte regiuni din Spania (Extremadura, Castilla-La Mancha și Comunidad de Madrid). Din cauza Brexitului, Gibraltarul (UK)*, care a participat la cele două perioade de programare anterioare, nu mai face parte din zona transnațională vizată de program. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

* De la intrarea în vigoare a Acordului de retragere a Regatului Unit la 1 februarie 2020, conținutul din Regatul Unit nu va mai fi actualizat pe acest site.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Principalul obiectiv al programului Interreg Euro-Med 2021-2027, adoptat de Comisia Europeană la 22 iunie 2022, este de a contribui la „tranziția către o societate rezilientă și neutră din punct de vedere climatic: combaterea impactului schimbărilor globale asupra resurselor mediteraneene, asigurând în același timp o creștere durabilă și bunăstarea cetățenilor săi”. A fost adoptată o abordare strategică bazată pe patru misiuni operaționale.

• Misiunea 1: consolidarea unei economii inovatoare și durabile
• Misiunea 2: protejarea, refacerea și consolidarea mediului și a patrimoniului nostru natural
• Misiunea 3: promovarea spațiilor verzi de locuit
• Misiunea 4: consolidarea turismului durabil

Programul stabilește trei priorități:

• Prioritatea 1: Mediterana mai inteligentă
• Prioritatea 2: Mediterana mai verde
• Prioritatea 3: O mai bună guvernanță mediteraneeană

Schimbările climatice sunt recunoscute ca fiind una dintre provocările majore ale regiunii. Aceasta este abordată în special în cadrul priorității 2, Mediterana mai verde, care promovează un spațiu de viață mai verde prin îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și prin prevenirea și atenuarea riscurilor. Se preconizează că acțiunile de adaptare la schimbările climatice, sprijinite de program, vor contribui la misiunile operaționale 2, 3 și 4.

Sinergiile și cooperarea cu sistemele de rețele transnaționale existente, cum ar fi strategiile macroregionale relevante pentru regiune (EUSAIR, EUSALP), sunt promovate de programul Interreg Euro-Med.  Astfel, coordonarea părților interesate și schimburile transnaționale de bune practici sunt încurajate de program.

Programul anterior INTERREG V B MED 2014-2020 a vizat promovarea creșterii durabile în zona mediteraneeană prin promovarea unor concepte și practici inovatoare (tehnologii, guvernanță, servicii inovatoare). De asemenea, a încurajat utilizarea durabilă a resurselor naturale și culturale și a sprijinit integrarea socială, printr-o abordare integrată și bazată pe cooperare teritorială. Adaptarea la schimbările climatice a fost acoperită mai mult sau mai puțin direct de proiecte finanțate în cadrul axei prioritare 2 (pentru promovarea strategiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a eficienței energetice) și al axei prioritare 3 (Protejarea și promovarea resurselor naturale și culturale mediteraneene).

2.     Strategii macroregionale

Anumite părți ale regiunii mediteraneene se suprapun cu sfera geografică a două strategii macroregionale ale UE: cea mai relevantă pentru Marea Mediterană este EUSAIR pentru regiunea adriatico-ionică; și, într-o măsură mai mică, EUSALP, care include Alpii maritimi francezi, regiunile nordice ale Italiei și Sloveniei.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Regiunea INTERREG MED include părțile europene ale întregului teritoriu mediteraneean care fac obiectul Convenției de la Barcelona și al Planului de acțiune mediteraneean al UNEP (UNEP-MAP). Convenția este o platformă de cooperare regională care coordonează activitățile care vizează protecția mediului marin printr-o abordare regională. Prin intermediul UNEP-MAP, părțile contractante la Convenția de la Barcelona urmăresc să răspundă provocărilor legate de protecția mediului marin și costier, stimulând în același timp planurile regionale și naționale de realizare a unei dezvoltări durabile.

Strategia mediteraneeană pentru dezvoltare durabilă (MSSD2016-2025)a UNEP-MAP a fost adoptată în 2016. Această strategie oferă un cadru strategic de politică pentru asigurarea unui viitor durabil pentru regiunea mediteraneeană, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Strategia se concentrează asupra obiectivelor transversale care se află în interfața dintre mediu și dezvoltare. „Abordarea schimbărilor climatice ca aspect prioritar pentru Mediterana” este unul dintre obiectivele MSSD 2016-2025. Adaptarea la schimbările climatice este inclusă într-un număr mare de acțiuni care fac parte din cele patru direcții strategice legate de acest obiectiv. MedECC (experți mediteraneeni în domeniul schimbărilor climatice și de mediu) este o inițiativă emblematică dezvoltată în cadrul MSSD. Este o rețea internațională deschisă și independentă de experți științifici care oferă sprijin factorilor de decizie și publicului pe baza unor informații științifice solide și actualizate. Obiectivul MedECC este de a reduce decalajul dintre oamenii de știință și factorii de decizie politică. Scopul său este, de asemenea, de a contribui la îmbunătățirea politicilor la toate nivelurile prin sprijinirea procesului decizional cu informații exacte și accesibile cu privire la impactul actual și viitor al schimbărilor climatice și de mediu în Marea Mediterană. Rețeaua a pregătit primul raport de evaluare mediteraneean (MAR 1) privind schimbările climatice și de mediu în bazinul mediteraneean, care analizează situația actuală și riscurile pentru viitor.

Managementul integrat al zonelor costiere (ICM) este un instrument recunoscut pentru a face față provocărilor costiere actuale și pe termen lung, inclusiv schimbărilor climatice și impactului acestora. Protocolul privind managementul integrat al zonelor costiere (Protocolul ICZM) la Convenția de la Barcelona a fost elaborat în 2008, ratificat de Consiliul European în 2010 și a intrat în vigoare în 2011. Acesta oferă un cadru comun pentru promovarea și punerea în aplicare a ICZM de către părțile contractante. În 2019, părțile contractante au adoptat Cadrul regional comun pentru ICZM (CRF). Printre obiectivele sale, CRF vizează „abordarea pericolelor naturale și a efectelor dezastrelor naturale, în special a eroziunii costiere și a schimbărilor climatice”.

UNEP/MAP Regional Activity Centre of the Priority Actions Programme (PAP/RAC) oferă sprijin pentru punerea în aplicare a Protocolului ICZM pentru Marea Mediterană și a MSSD. De asemenea, aceasta ia în considerare adaptarea la schimbările climatice. Platforma ICZM este un spațiu online interactiv. Acesta este conceput ca o „bancă” multidisciplinară de informații, documentație și bune practici legate de ICZM în Marea Mediterană (și în alte părți), precum și ca un loc pentru crearea de rețele și schimburi. Acesta găzduiește spațiul de lucru pentru amenajarea spațiului maritim, care sprijină planificatorii din regiune în dezvoltarea amenajării spațiului maritim, ținând seama, de asemenea, de provocările legate de schimbările climatice (instrumentulde planificare a acțiunilor climatice).

Cooperarea transnațională privind adaptarea la schimbările climatice în regiune este, de asemenea, promovată prin următoarele inițiative:

Uniunea pentru Mediterana (UpM) este un parteneriat multilateral creat în 2008. Acesta este format din toate țările mediteraneene ale Uniunii Europene și din alte 15 țări mediteraneene partenere. UpM își propune să acționeze ca o platformă unică de facilitare și promovare a dialogului și cooperării regionale, precum și a proiectelor și inițiativelor concrete în domeniul energiei și al acțiunilor climatice. În 2014, UpM a instituit un „Grup de experți privind schimbările climatice” pentru a încuraja schimbul de informații și de bune practici în întreaga regiune mediteraneeană, precum și pentru a promova dezvoltarea de proiecte și inițiative concrete.

Inițiativa maritimă WESTMED implică 10 țări din partea de nord și de sud a bazinului vest-mediteraneean (Algeria, Franța, Italia, Libia, Malta, Mauritania, Maroc, Portugalia, Spania și Tunisia). Inițiativa, adoptată de Comisia Europeană și aprobată de Consiliul UE, identifică trei obiective principale: (1) un spațiu maritim mai sigur și mai securizat; (2) o economie albastră inteligentă și rezilientă; (3) o mai bună guvernanță a mării. Adaptarea la schimbările climatice este menționată în cadrul celui de al doilea obiectiv. Aceasta se referă la dezvoltarea de soluții personalizate și de noi tehnologii pentru valorificarea energiilor marine regenerabile, pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru promovarea eficienței energetice și a adaptării la schimbările climatice în orașele costiere. În 2018, semnatarii inițiativei au convenit asupra unei foi de parcurs pentru dezvoltarea unei economii albastre durabile în subbazinul vest-mediteraneean. Această foaie de parcurs ar trebui să asigure conservarea serviciilor furnizate de ecosistemul mediteraneean. În cadrul priorității foii de parcurs „Biodiversitatea și conservarea și refacerea habitatelor marine”, statele membre ale inițiativei au convenit să întreprindă acțiuni pentru a face față eroziunii costiere și degradării habitatelor. Aceste acțiuni vizează atingerea unei „stări ecologice bune” a mediului marin din Marea Mediterană și îmbunătățirea rezilienței zonelor costiere la schimbările climatice. Carta de la Bologna este o inițiativă politică care vizează consolidarea rolului administrațiilor regionale costiere în contextul politicilor și inițiativelor europene la scară mediteraneeană legate de: protecția zonelor costiere, gestionarea integrată și adaptarea la schimbările climatice. Carta promovează, de asemenea, o inițiativă privind macroproiectele, care este detaliată în planul de acțiune comun.

Centrul pentru Integrare Mediteraneană (CMI)este o inițiativă cu parteneri multipli, care reunește țări din partea de nord și de sud a regiunii. Agențiile de dezvoltare, guvernele, autoritățile locale și societatea civilă din zona mediteraneeană se reunesc pentru a face schimb de idei, a discuta despre politicile publice și a identifica soluții regionale pentru a aborda provocările regionale din zona mediteraneeană. În cadrul celui de al doilea pilon tematic pentru perioada 2019-2021 (Reziliență: atenuarea șocurilor externe și adaptarea la acestea, în special schimbările climatice și răspunsul la efectele conflictelor), CMI a lansat „Programul activ privind reziliența teritorială la schimbările climatice”, cu o abordare multispațială și multisectorială

4.     Strategii și planuri de adaptare

în cadrul cooperării transnaționale INTERREG sau al altor forme de cooperare, nu au fost elaborate strategii și planuri de adaptare pentru zona mediteraneeană. Cu toate acestea, în 2016, cea de a 19-a reuniune a părților contractante (COP19) la Convenția de la Barcelona a aprobat „Cadrulregional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și de coastă mediteraneene”. Documentul vizează elaborarea unei abordări strategice regionale comune pentru a spori reziliența la schimbările climatice și capacitatea de adaptare la acestea.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Exemple de proiecte finanțate prin programul MED 2014-2020 sunt prezentate mai jos.

Plecând de la ideea că zonele marine protejate (zonele marine protejate) pot juca un rol important în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, două proiecte au sprijinit zonele marine protejate mediteraneene în vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice actuale din Marea Mediterană și a atenuării acestora:   MPA-ADAPT (Ghidul zonelor marine protejate mediteraneene în era schimbărilor climatice: consolidarea adaptării la reziliență, 2016-2019) și următoarele proiecte MPA-ENGAGE (Implicarea actorilor-cheie din zona mediteraneeană în abordarea ecosistemică pentru gestionarea zonelor marine protejate pentru a face față schimbărilor climatice, 2019-2022). Proiectele MPA Engage și MPA-ADAPT au elaborat protocoale de monitorizare și au încurajat utilizarea acestora în fiecare zonă marină mediteraneeană. Prin intermediul acestor două proiecte, au fost elaborate, pentru prima dată, planuri de adaptare la schimbările climatice în anumite zone marine protejate din Marea Mediterană.

Proiectul POSBEMED (2016-2018) a recunoscut rolul reziduurilor de Posidonia Oceanica (frunze uscate, fibre și rizomi care sunt în mod regulat blocați și eșuați pe țărm) în creșterea rezilienței globale a coastei la efectele schimbărilor naturale și climatice. Proiectul a înregistrat un progres important în direcția unei abordări mai durabile pentru gestionarea sistemelor Posidonia beach-dune. Rezultatul final a fost o strategie cuprinzătoare pentru regiunea mediteraneeană, intitulată „Guvernanța și gestionarea sistemelor Posidonia beach-dune”, care a vizat toate părțile interesate relevante pentru procesele decizionale din mediile costiere ale Posidonia.

Cunoștințele și practicile legate de evaluarea impactului schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea în regiunea mediteraneeană (și, în special, în ceea ce privește țările din afara UE) sunt, de asemenea, promovate de UNEP-MAP. Acestea includ diferite proiecte în cadrul programului MedProgramme finanțat de GEF și mai multe activități de adaptare, puse în aplicare de diferitele centre regionale de activitate UNEP/MAP. Un bun exemplu de activități UNEP-MAP privind crearea și schimbul de cunoștințe este proiectul ClimVar & ICZM (Integrarea variabilității climatice și transformarea în strategii naționale pentru punerea în aplicare a Protocolului ICZM în Marea Mediterană) (2012-2015).

Alte proiecte au fost finanțate în cadrul programului BalkanMed 2014-2020. Aceasta a acoperit o zonă geografică vastă, care este parțial îmbrățișată de regiunea transnațională mediteraneeană 2021-2027. Câteva exemple sunt prezentate mai jos.

BeRTISS  (BalkanMed real time severe weather service) (2017-2019) a implicat parteneri din trei țări (Grecia, Cipru și Bulgaria). Scopul său a fost de a dezvolta un serviciu-pilot transnațional de meteorologie severă pentru a spori siguranța, calitatea vieții și protecția mediului în regiunea balcanică mediteraneeană. Avertizarea timpurie este, de asemenea, punctul central al proiectului DISARM (Drought and fire ObServatory and eArly waRning systeM) (2017-2019), care a implicat parteneri din aceleași țări. Aceasta contribuie la BeRTISS, dar se axează pe diferite efecte legate de climă (secetă și incendii în zonele sălbatice).

Incendiile de vegetație sunt recunoscute ca fiind unul dintre cele mai relevante riscuri din regiune. Detectarea timpurie a acestora se află, de asemenea, în centrul proiectului SFEDA (Sistemul de monitorizare a pădurilor pentru detectarea și evaluarea timpurie a incendiilor în zona Balcani-Med) (2017-2019).

Partenerii reprezentanți ai tuturor celor patru țări balcano-mediteraneene de coastă (Grecia, Cipru, Albania și Republica Macedonia de Nord) au contribuit la proiectul HERMES (A Harmonised fRamework to Mitigate Coast EroSion promoting ICZM protocol implementation) (2017-2019). HERMES, prin valorificarea proiectelor anterioare, a elaborat un cadru comun pentru atenuarea eroziunii costiere și refacerea plajelor. Acest lucru a fost realizat prin punerea în aplicare a unui ansamblu coerent de studii, prin partajarea instrumentelor tehnice deja dezvoltate și prin conceperea unor instrumente de politică comune.