Zona atlantică

Țările din regiune

Zona de cooperare atlantică acoperă țările din partea de vest a Europei care se învecinează cu Oceanul Atlantic. Zona de cooperare 2021-2027 cuprinde teritoriul programului Interreg anterior (regiuni costiere din Portugalia, Spania, Franța, Irlanda, comunitatea autonomă a Insulelor Canare), cu excepția Regatului Unit*. În plus, aceasta include două regiuni suplimentare din Spania (Andaluzia și Rioja). O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi văzută aici.

* De la intrarea în vigoare a Acordului de retragere a Regatului Unit la 1 februarie 2020, conținutul din Regatul Unit nu va mai fi actualizat pe acest site.

Cadrul de politică

1.    Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg VI B pentru zona atlantică (2021-2027), aprobat oficial de Comisia Europeană la 8 septembrie 2022, reînnoiește angajamentul față de regiunile atlantice în sprijinul inițiativelor inovatoare care contribuie la creșterea acestei zone, la soluționarea provocărilor comune la nivel transfrontalier prin punerea în aplicare a unor acțiuni comune, la schimbul de bune practici și la contribuția la politicile noi sau actuale. Acesta stabilește patru priorități:

1. Inovarea albastră și competitivitatea („O Europă mai inteligentă”)
2. Mediul albastru și verde („Europa mai verde”)
3. Turismul și cultura albastră durabilă („Europa socială”)
4. O mai bună guvernanță pentru cooperare („obiectivul Interreg”)

Adaptarea la schimbările climatice este luată în considerare în mod specific în cadrul priorității 2 și cu obiectivul specific: „Promovarea adaptării la schimbările climatice și a prevenirii riscurilor de dezastre, a rezilienței, ținând seama de abordările bazate pe ecosisteme”. Obiectivul specific contribuie, de asemenea, la strategia pentru bazinul maritim al Oceanului Atlantic prin sprijinirea acțiunilor incluse în pilonul IV al Planului de acțiune pentru Atlantic 2.0 (a se vedea secțiunea 2 de pe această pagină, Strategiile macroregiunilor). Se preconizează că programul va conduce la o capacitate sporită de identificare, prevenire și gestionare a riscurilor, printr-o mai bună implicare a cetățenilor și a autorităților publice și printr-un cadru de guvernanță consolidat. Având în vedere că zona de cooperare reprezintă un procent mare din teritoriul costier și din cel aflat în apropierea țărmului, programul pune un accent deosebit pe riscurile costiere și maritime, cu acțiuni de consolidare a rezilienței zonelor costiere și a inovării în domeniul economiei albastre. Într-adevăr, adaptarea se realizează și prin intermediul priorității 1 (inovarea albastră și competitivitatea) prin consolidarea capacității de inovare și a digitalizării. În plus, adaptarea la schimbările climatice este menționată, de asemenea, în prioritatea 3 (dezvoltarea turismului albastru durabil) și în prioritatea 4, ca aspect transversal, deoarece adaptarea ar putea beneficia de pe urma guvernanței pe mai multe niveluri și a abordărilor transnaționale.

Programul anterior Interreg V B pentru zona atlantică (2014-2020) a avut ca scop punerea în aplicare a unor soluții la provocările regionale în domeniul inovării, al utilizării eficiente a resurselor, al mediului și al bunurilor culturale, pentru a permite generarea unei mai bune calități a vieții pe teritoriul zonei atlantice.

Adaptarea la schimbările climatice a fost inclusă în prioritatea 3 (stimularea inovării și a competitivității) și în obiectivul conex 3.1 „Consolidarea sistemelor de gestionare a riscurilor”. Rezultatele obținute de program au inclus o cooperare îmbunătățită care contribuie la reducerea riscurilor și a impactului acestora și la consolidarea siguranței populației și a mediului, prin consolidarea rezilienței și a capacității de planificare a regiunilor atlantice la nivel local și regional.

2.     Strategii macroregionale

Deși nu a fost elaborată o strategie macroregională reală, Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic acționează ca un cadru pentru cooperarea economică și socială transnațională. Strategia acoperă coastele, apele teritoriale și jurisdicționale ale statelor membre ale UE cu o linie de coastă atlantică, teritoriile ultraperiferice ale acestora, precum și apele internaționale. Planul de acțiune pentru Atlantic 2013-2020, care însoțește strategia, a făcut obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei în 2017, care a condus la adoptarea unui plan de acțiune revizuit pentru Atlantic 2.0. Obiectivul său principal este de a debloca potențialul economiei albastre în zona Oceanului Atlantic, conservând în același timp ecosistemele marine și contribuind la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora. Planul de acțiune recunoaște că economia albastră poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin promovarea unor soluții bazate pe natură și prin îmbunătățirea utilizării durabile a resurselor acvatice și marine. Adaptarea la schimbările climatice este abordată în mod specific în cadrul pilonului 2 al planului de acțiune: „Oceane sănătoase și zone de coastă reziliente” și de obiectivul 6: „O reziliență mai puternică a zonelor costiere”.

Comisia Arcului Atlantic din cadrul Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP) acoperă majoritatea regiunilor care participă la zona Oceanului Atlantic. Activitatea Comisiei Arcului Atlantic favorizează coordonarea între nivelurile european, național și regional, favorizând punerea în aplicare a politicilor europene în zona Arcului Atlantic. Grupul operativ pentru strategia pentru Oceanul Atlantic al Comisiei influențează orientarea strategică a strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic, monitorizează punerea sa în aplicare în teritorii și contribuie la revizuirea planului său de acțiune.

Grupul operativ privind explorarea unei macroregiuni atlantice oferă regiunilor atlantice un loc pentru a explora oportunitățile de adoptare a unei strategii macroregionale în Oceanul Atlantic. Necesitatea de a stimula dimensiunea de durabilitate a măsurilor de adaptare în regiunea atlantică, în special în teritoriile costiere, unde riscurile sunt predominante, este evidențiată în declarația politică din 2021 aprobată de regiunile membre ale Comisiei Arcului Atlantic.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

„Convenția privind protecția mediului marin al Atlanticului de Nord-Est” a OSPAR acoperă o zonă mai largă decât regiunea transnațională a zonei atlantice a UE, incluzând, pe lângă cele trei regiuni atlantice (Mările Celtice, Golful Biscaya și Coasta Iberică și Atlanticul extins), și alte două regiuni: Apele arctice și Marea Nordului în sens larg. Cincisprezece guverne din Atlanticul de Nord-Est și din UE fac parte din Convenția OSPAR. În cadrul convenției OSPAR, schimbările climatice (și acidificarea oceanelor) sunt abordate ca o chestiune transversală în ceea ce privește generarea de cunoștințe, monitorizarea impactului și conceperea opțiunilor de gestionare, cu scopul de a spori reziliența ecosistemelor. În 2019, OSPAR a înființat un Grup de corespondență intersesional privind acidificarea oceanelor (ICG-OA).

4.      Strategii și planuri de adaptare

Strategia de mediu pentru Atlanticul de Nord-Est (NEAES) 2030 pentru deceniul 2010-2030 a fost adoptată la 1 octombrie 2021 printr-o revizuire la nivel înalt a strategiei anterioare a OSPAR. Deși nu este o strategie de adaptare la schimbările climatice, viziunea strategiei este de a realiza un Ocean Atlantic de Nord-Est curat, sănătos și divers din punct de vedere biologic, care să fie productiv, utilizat în mod durabil și rezilient la schimbările climatice și la acidificarea oceanelor. Patru obiective strategice se referă la schimbările climatice, abordând tema rezilienței (obiectivul strategic 5), a sensibilizării (obiectivul strategic 10), a adaptării (obiectivul strategic 11) și a atenuării (obiectivul strategic 12). Părțile contractante au convenit să pună în aplicare Strategia NEAES 2030 printr-un plan de punere în aplicare. Planul de punere în aplicare este completat de Programul de măsuri și acțiuni OSPAR (MAP), un instrument global și integrator pentru a sprijini planificarea și dezvoltarea și pentru a urmări progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor și acțiunilor. Pentru ca mările să devină reziliente la schimbările climatice și la acidificarea oceanelor, OSPAR va pune în aplicare mai multe inițiative de monitorizare, evaluare și răspuns la impactul actual și la cel preconizat, elaborând, de asemenea, o abordare regională pentru aplicarea soluțiilor bazate pe natură pentru stocarea carbonului și reziliența la schimbările climatice.

5.     Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020

Exemple de proiecte finanțate prin programul pentru zona Oceanului Atlantic 2014-2020 sunt prezentate mai jos.

Proiectul MyCOAST  (Coordinated Atlantic Coastal Operational Oceanographic Observatory) (2017-2021) a consolidat o perspectivă transnațională pentru instrumentele de monitorizare și prognoză costieră. Acțiunile privind gestionarea datelor promovează schimbul deschis și gratuit de informații și interoperabilitatea între observatoarele costiere și sistemele europene comune de date (EMODnet, Copernicus INSTAC, SeaDataNet). Instrumentele de gestionare a riscurilor au fost dezvoltate și validate în comun. Actorii-cheie implicați în gestionarea și prevenirea riscurilor costiere au sprijinit această evoluție, împreună cu actorii-cheie responsabili de gestionarea aspectelor legate de calitatea apei și cu cei responsabili de gestionarea siguranței maritime și de răspunsul la incidentele de poluare.

În plus, proiectul sprijină creșterea gradului de conștientizare a acestor riscuri în zona Oceanului Atlantic și contribuie la identificarea și promovarea oportunităților pentru sectorul privat, de exemplu în ceea ce privește acvacultura, transportul maritim și furnizorii de energie eoliană.

Proiectul PRIMROSE (Previzionarea riscurilor și a impactului evenimentelor dăunătoare asupra sectorului acvaculturii) (2017-2020) a furnizat cunoștințe pentru gestionarea riscurilor. Aceste riscuri se referă (printre altele) la pericolele climatice pentru sectorul acvaculturii, generând un sistem de previzionare transnațională a riscurilor pe termen scurt și mediu și o evaluare pe termen lung a impactului climatic asupra înfloririi algelor dăunătoare și a agenților patogeni.  Proiectul a furnizat un portal web care contribuie la anticiparea riscului și a impactului evenimentelor dăunătoare de înflorire a algelor, oferind un instrument important pentru industria acvaculturii din Europa. Printre cei 10 parteneri ai proiectului se numără organizații de cercetare academică din toate cele cinci țări participante la Programul pentru zona Atlanticului și reprezentanți ai sectoarelor pescuitului și acvaculturii din Regatul Unit și Spania. Deși adaptarea nu este abordată în mod explicit, schimbările climatice reprezintă una dintre presiunile asupra ecosistemelor marine, care este luată în considerare și în ceea ce privește provocarea reprezentată de speciile invazive.

Proiectul Risk-AquaSoil (Planul atlantic de gestionare a riscurilor în apă și sol) (2017-2019) a vizat definirea unui plan cuprinzător de gestionare și a unei inițiative comune pentru riscurile climatice legate de sol și apă în vederea îmbunătățirii rezilienței zonelor rurale atlantice. Planul de gestionare cuprinde conceperea serviciilor de alertă timpurie și de diagnosticare. Acesta acoperă, de asemenea, dezvoltarea și testarea unor strategii inovatoare (acțiuni-pilot) pentru o mai bună gestionare a solului și a apei, având în vedere riscurile asociate schimbărilor climatice. Părțile interesate și comunitățile locale au fost implicate în activități de formare și de consolidare a capacităților, în gestionarea riscurilor și în sistemele de compensare a daunelor.