Marea Baltică

Țările din regiune

Zona de cooperare a Mării Baltice se întinde din părțile centrale ale Europei până la periferia sa cea mai nordică. Zona de cooperare 2021-2027 include aproape întregul teritoriu al programului Interreg anterior (Danemarca, Estonia, Finlanda, nordul Germaniei, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia, Norvegia), cu excepția zonelor incluse anterior din Rusia*, Belarus* și teritoriile nordice ale Norvegiei. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi consultată aici. O hartă care compară vechile și noile frontiere poate fi consultată aici.

*Începând cu 8 martie 2022, cooperarea transnațională cu Rusia și Belarus se suspendă.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice (BSR) (2021-2027), aprobat la 2 iunie 2022 de Comisia Europeană, urmărește să pună în practică soluții inovatoare, inteligente din punctul de vedere al utilizării apei și neutre din punct de vedere climatic prin intermediul cooperării transnaționale. Programul BSR s-a axat pe patru priorități:

1. Societăți inovatoare
2. Societăți inteligente în domeniul apei
3. Societăți inteligente din punct de vedere climatic
4. Guvernanța cooperării

Adaptarea la schimbările climatice este acoperită parțial de prioritatea 2 (societăți inteligente din punctul de vedere al utilizării apei) și de obiectivele conexe ale acesteia, și anume „ape durabile” și „economie albastră”. Într-adevăr, programul sprijină acțiuni care îmbunătățesc practicile de gestionare a apei pentru a reduce riscurile de poluare a apei, agravate de schimbările climatice, precum și acțiuni de consolidare a rezilienței întreprinderilor din economia albastră.

În plus, în cadrul priorității 3, acțiunile care promovează tranziția energetică și mobilitatea verde inteligentă, deși vizează în principal atenuarea schimbărilor climatice, oferă, de asemenea, oportunități relevante de adaptare. Acestea vizează abordarea unor aspecte precum economisirea resurselor în ceea ce privește eficiența energetică și modurile de transport durabile.

În cele din urmă, programul sprijină acțiuni care pun în aplicare și consolidează activitățile de guvernanță și comunicare din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR). În cadrul priorității 4, aceste acțiuni pot facilita discuțiile în materie de politici și pot declanșa modificări transversale ale politicilor, pentru a atinge obiectivele strategiei.

Sprijinul pentru punerea în aplicare a strategiei macroregionale a UE (EUSBSR) a fost deja asigurat prin programul anterior Interreg pentru regiunea Mării Baltice (2014-2020), care s-a axat pe următoarele patru priorități:

1. capacitatea de inovare;
2. Gestionarea eficientă a resurselor naturale;
3. Transportul durabil;
4. Capacitatea instituțională de cooperare macroregională.

Schimbările climatice au fost acoperite în cadrul priorității 2, fiind relevante pentru mai multe aspecte incluse în aceasta, cum ar fi gestionarea apei, poluarea și eutrofizarea, sustenabilitatea și eficiența energetică și creșterea albastră. Schimbările climatice și dezvoltarea durabilă au fost incluse ca unul dintre principiile orizontale aprobate de program.

2.     Strategii macroregionale

Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR) urmărește să consolideze cooperarea în regiunea Mării Baltice pentru a promova o dezvoltare mai echilibrată în zonă, pentru a contribui la politicile majore ale UE și pentru a consolida integrarea în regiune. EUSBSR este însoțită de un plan de acțiune care este revizuit periodic. Strategia este aliniată la Pactul verde european și la obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În acest sens, toate acțiunile care abordează schimbările climatice și promovează dezvoltarea durabilă sunt integrate în strategie în ansamblu. „Salvați Marea”, „Conectarea regiunii” și „Creșterea prosperității” sunt cele trei obiective principale ale strategiei, în timp ce „adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor” este unul dintre cele nouă subobiective reamintite de planul de acțiune din 2021. Având în vedere caracterul său transversal și importanța sa sporită, aspectele legate de schimbările climatice sunt integrate ca element esențial în toate cele 14 domenii de politică identificate în plan.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Țările care fac parte din regiune sunt, cu excepția Norvegiei, și părți contractante la Convenția de la Helsinki, care este „Convenția privind protecția mediului marin din zona Mării Baltice”, care include, de asemenea, Belarusul, care nu este inclus în prezent în programul Interreg al RBS. Convenția urmărește să protejeze mediul marin al Mării Baltice de toate sursele de poluare prin cooperare interguvernamentală. Acesta acoperă întreaga zonă a Mării Baltice, inclusiv apele interioare, apa mării în sine și fundul mării. Convenția este guvernată de Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM), care are o serie de inițiative legate de adaptarea la schimbările climatice. Aceste inițiative includ evaluări regionale periodice ale schimbărilor climatice și ale implicațiilor acestora pentru Marea Baltică. EN-CLIME este o rețea comună de experți a HELCOM și Baltic Earth, înființată în 2018, care funcționează ca un cadru și o platformă de coordonare pentru aspectele legate de efectele directe și indirecte ale schimbărilor climatice asupra mediului din Marea Baltică. Rețeaua de experți oferă expertiză pentru un dialog mai strâns cu factorii de decizie politică. Fișa informativă din 2021 privind schimbările climatice din Marea Baltică, elaborată de această rețea, oferă factorilor de decizie politică un rezumat al celor mai recente cunoștințe științifice privind modul în care schimbările climatice afectează în prezent Marea Baltică și modul în care se preconizează că se vor dezvolta în viitor.

Comisia Mării Baltice, în temeiul CRMP (Conferința regiunilor maritime periferice), promovează un rol puternic al regiunilor membre în elaborarea și punerea în aplicare a Strategiei macroregionale a UE pentru regiunea Mării Baltice și a guvernanței pe mai multe niveluri în atingerea celor trei obiective ale sale. Schimbările climatice sunt abordate în mod specific de Grupul de lucru Energie și climat.

Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CBSS) este un forum politic pentru cooperarea interguvernamentală în regiunea Mării Baltice. Acesta include 11 state membre (8 dintre acestea sunt, de asemenea, membre ale strategiei EUSBSR), precum și Uniunea Europeană. Fondată în 1992, aceasta a vizat în primul rând sprijinirea tranziției regiunii Mării Baltice în noul peisaj internațional după sfârșitul Războiului Rece. Misiunea sa actuală este de a sprijini „o perspectivă globală asupra problemelor regionale”. Astfel, aceasta transpune tratatele internaționale precum, printre altele, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Cadrul de la Sendai privind reducerea riscurilor de dezastre, precum și strategia EUSBSR în acțiuni regionale pe teren. Între 2016 și 2021, CBSS a coordonat acțiunea orizontală privind clima a Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Începând din ianuarie 2021, clima a fost integrată în toate domeniile de politică ale EUSBSR. CBSS continuă să încurajeze și să faciliteze dialogul politic pe mai multe niveluri privind aspectele legate de climă, implicând autoritățile naționale și locale, mediul de afaceri și comunitatea de cercetare, organizațiile de tineret, precum și alți actori panbaltici.

UBC (Uniuneaorașelor baltice)este principala rețea de orașe din regiunea Mării Baltice. Comisia sa „Orașe durabile” este activă prin domeniul său de politică „Schimbări climatice”, care vizează consolidarea cooperării și a creării de rețele la nivel local. . Comisia sprijină autoritățile locale în activitatea lor în domeniul climei, oferind cursuri de formare privind gestionarea integrată a răspunsului local la schimbările climatice orașelor membre ale UBC. De asemenea, facilitează schimbul de experiență în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor Convenției primarilor.

Începând din 2016, au avut loc mese rotunde anuale ale Platformei de dialog privind politicile climatice BSR, dedicate în mod specific adaptării la schimbările climatice. Aceștia au implicat reprezentanți ai ministerelor, agențiilor guvernamentale, mediului de afaceri, mediului academic și organizațiilor pan-baltice, inclusiv, printre altele, HELCOM, CPMR și UBC.

4.     Strategii și planuri de adaptare

Proiectul Baltadapt, care a fost finanțat în cadrul programului INTERREG IV B pentru Marea Baltică 2007-2013, a produs o strategie de adaptare pentru regiune, care a fost însoțită de orientări și de un plan de acțiune fără caracter obligatoriu. Reuniunea politică la nivel înalt a CBSS din 2014 a aprobat strategia de adaptare în documentul intitulat „Decizia Consiliului Statelor de la Marea Baltică privind revizuirea priorităților pe termen lung ale CBSS”. Strategia Baltadapt pentru adaptarea la schimbările climatice pentru regiunea Mării Baltice este unul dintre puținele exemple de strategii transnaționale de adaptare din Europa. Strategia intenționează să completeze procesele de adaptare naționale și subnaționale din regiunea Mării Baltice, în special prin îmbunătățirea coordonării între niveluri și sectoare prin intermediul schimbului de informații și al dezvoltării de rețele.

În plus, planul de acțiune din 2021 care completează EUSBSR cuprinde 14 domenii de politică care acoperă în total 44 de acțiuni. Având în vedere caracterul lor transversal și importanța lor sporită, aspectele legate de schimbările climatice (ca cooperare cu țările învecinate din afara UE) sunt integrate ca elemente esențiale în toate cele 14 domenii de politică.

Planul de acțiune pentru Marea Baltică (BSAP),adoptat de părțile contractante la HELCOM în 2007 și actualizat în 2021, este programul strategic de măsuri și acțiuni al HELCOM pentru atingerea unei stări ecologice bune a Mării Baltice. Schimbările climatice sunt abordate de plan ca o chestiune transversală. Mai multe măsuri menite să consolideze reziliența globală a Mării Baltice vizează îmbunătățirea capacității acesteia de a răspunde la efectele schimbărilor climatice.

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Proiectele care au abordat adaptarea la schimbările climatice în cadrul Programului INTERREG VB Marea Baltică (2014-2020) au fost finanțate în cadrul Priorității 2 - Gestionarea eficientă a resurselor naturale (Proiectul NOAH) și 4 - Capacitatea instituțională pentru cooperarea macroregională (Platforma CAMS, CASES BSR, CLIMATEALIGNED, proiectele WATERMAN SEED). Acestea se axează pe o gamă largă de aspecte, inclusiv dezvoltarea de sinergii între adaptare și atenuare în sectorul energetic, elaborarea de strategii și orientări de adaptare atât pentru municipalități, cât și pentru întreprinderile private, precum și îmbunătățirea sistemelor de gestionare a apei pentru a îmbunătăți reziliența la riscurile de evenimente extreme și inundații.

Proiectul platformei CAMS (Sinergiile privind adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora în cadrul proiectelor privind eficiența energetică 2019-2022) a urmărit să promoveze auditul energetic, programul de calificare pentru renovarea locuințelor și dialogul politic pentru sinergiile în materie de atenuare și adaptare în sectorul renovărilor locuințelor și al serviciilor. Măsurile de eficiență energetică a clădirilor sunt recunoscute ca soluții care abordează unele dintre vulnerabilitățile la impactul schimbărilor climatice și, de asemenea, contracarează creșterea cererii de energie. Platforma CAMS oferă acces la datele auditurilor energetice pilot ale clădirilor și spațiilor elaborate în regiunea Mării Baltice în perioada 2020-2021.

Proiectul CASES BSR (Sprijin pentru adaptarea la schimbările climatice pentru întreprinderile din regiunea Mării Baltice, 2020-2021) abordează problema modului în care schimbările climatice afectează întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și nevoile tot mai mari de a adopta strategii de adaptare la schimbările climatice pentru o durabilitate pe termen lung. Proiectul a investigat modul în care diferite tipuri de IMM-uri gestionează în prezent această problemă în regiunea Mării Baltice, pentru a identifica cele mai importante nevoi de sprijin în rândul IMM-urilor.

Proiectul CLIMATEALIGNED (Bugetarea aliniată la schimbările climatice la nivelul municipalităților, 2020-2021) urmărește să ofere un concept de orientări pentru municipalități, în care deciziile bugetare să poată fi examinate din punctul de vedere al relevanței climatice pe o perioadă lungă de timp. Acest concept urmărește să sprijine deciziile de planificare și propunerile bugetare în ceea ce privește relevanța acestora pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, într-un mod mai sistematic.

Proiectul WATERMAN SEED (Gestionarea apelor uzate și a apelor subterane reziliente la schimbările climatice și gestionarea apelor subterane prin abordări circulare, 2020-2021) dezvoltă și promovează abordări circulare pentru a reduce fluxurile de nutrienți și de substanțe periculoase către apele de suprafață, apele subterane și Marea Baltică. Proiectul se axează pe măsuri de creștere a retenției de apă și a reutilizării apei din stațiile de epurare a apelor uzate. Aceste măsuri sporesc reziliența sistemelor locale de alimentare cu apă din regiunea Mării Baltice, care pot fi afectate de schimbările climatice.

Proiectul NOAH (Protejarea Mării Baltice de scurgerile de ape uzate netratate în timpul inundațiilor din zonele urbane, 2019-2021) îmbunătățește amenajarea teritoriului și funcționarea sistemelor urbane de scurgere și drenare a apelor pluviale. Aceste măsuri vizează reducerea poluării cauzate de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploile abundente și inundațiile, care sunt exacerbate de schimbările climatice. Proiectul a reunit nouă orașe și utilități de apă, șapte instituții academice și de cercetare și două organizații umbrelă din șase țări din jurul Mării Baltice pentru a-și uni forțele în crearea unui concept de planificare holistică care combină gestionarea apelor pluviale cu amenajarea teritoriului. Aceasta este urmată de dezvoltarea unor sisteme inteligente de drenaj pentru ca instalațiile existente să devină reziliente la impactul schimbărilor climatice.

Gestionarea apelor pluviale s-a confruntat, de asemenea, cu proiectul emblematic al EUSBSR iWater (Gestionarea integrată a apelor pluviale), care s-a desfășurat în perioada 2015-2018 în cadrul programului INTERREG V A Central Baltic Programme 2014-2020. Acesta include o parte semnificativă din zona centrală a Mării Baltice în zona sa de cooperare (constând din părți ale Finlandei, Suediei, Estoniei și Letoniei). Proiectul a vizat îmbunătățirea practicilor de planificare urbană în orașele din regiunea Mării Baltice prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a apelor pluviale. Proiectul a furnizat setul de instrumente pentru gestionarea integrată a apelor pluviale, care oferă informații atât generale, cât și detaliate cu privire la abordările de gestionare a apelor pluviale urbane.