Bazinul Mării Negre (Următorul)

Țările din regiune

Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Cadrul de cooperare al programului Interreg NEXT Bazinul Mării Negre (NEXT – Bazinul Mării Negre, 2021-2027), aprobat în 2023, decurge din cadrele de cooperare anterioare puse în aplicare în această regiune, și anume Programul IEVP de cooperare transfrontalieră pentru bazinul Mării Negre 2007-2013 și Programul IEV de cooperare transfrontalieră pentru bazinul Mării Negre 2014-2020.

În cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre va sprijini cooperarea între regiuni și țări în acest domeniu până la sfârșitul anului 2027. Programul face parte din componenta B „Cooperare transnațională” în cadrul dimensiunii externe a Interreg. Are un buget total de 72,28 mil. Euro, care se bazează pe sprijinul FEDR (Fondul european de dezvoltare regională), IVCDCI – Europa globală (Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională) și IPA (Instrumentul de asistență pentru preaderare).

Obiectivul general al programului este de a aprofunda în continuare cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre, concentrându-se pe:

• dezvoltarea capacității de cercetare și inovare a zonei;

• adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre și
• protecția și conservarea naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi.

Accentul pus pe combaterea schimbărilor climatice este precizat atât în ceea ce privește obiectivele de atenuare, cât și cele de adaptare. Programul are în vedere „O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor și a mobilității urbane durabile”. În special, programul urmărește să promoveze „adaptarea la schimbările climatice și prevenirea și reziliența la riscurile de dezastre, ținând seama de abordările ecosistemice și consolidând protecția și conservarea naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducând toate formele de poluare”.

2.     Strategii macroregionale

Alte două regiuni transnaționale se suprapun parțial cu regiunea bazinului Mării Negre: zona Dunării (inclusiv Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova), precum și Ucraina și Republica Moldova) și zona mediteraneeană (inclusiv Bulgaria). Ambele inițiative de cooperare transnațională implică acțiuni în domeniul adaptării la schimbările climatice.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Mediul costier și marin al Mării Negre este protejat prin Convenția de la București privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992 de Rusia, Turcia, Ucraina, Georgia, Bulgaria și România. Deși Convenția nu menționează adaptarea la schimbările climatice printre prioritățile sale, aceasta urmărește să atenueze mai multe probleme de mediu care se preconizează că vor fi afectate în mod negativ de schimbările climatice, cum ar fi biodiversitatea și conservarea ecosistemelor marine.

Principalul cadru de cooperare economică în zonă este Cooperarea Economică la Marea Neagră (OCEMN). OCEMN și-a adoptat în decembrie 2017 propria strategie de adaptare la schimbările climatice, care include următoarele priorități:

• Promovarea cooperării regionale în combaterea schimbărilor climatice în zona OCEMN. Accentul acestei priorități este în principal pe coordonarea și schimbul de cunoștințe și informații relevante pentru adaptare între statele membre OCEMN.

• Catalizarea unei finanțări suplimentare prin depunerea de eforturi în direcția unor standarde fiduciare eficace și prin mobilizarea partenerilor pentru a formula proiecte de răspuns la schimbările climatice. 
• Facilitarea dialogului și a parteneriatului și sensibilizarea publicului pentru a contribui la consolidarea rezilienței societății la schimbările climatice și la consolidarea economiei verzi.
• Încurajarea dezvoltării capacității instituționale cu privire la problema schimbărilor climatice în cadrul instituțiilor din întreaga regiune.

În plus, bazinul Mării Negre face obiectul Agendei maritime comune pentru Marea Neagră (ACM), aprobată în mai 2019. Actul privind piața comună pentru Marea Neagră sprijină protecția ecosistemelor marine și sustenabilitatea economiei albastre în zonă.

Printre obiectivele specifice ale pilonilor săi științifici, agenda strategică de cercetare și inovare a Mării Negre (SRIA) promovează cercetarea care oferă noi cunoștințe pentru a atenua impactul schimbărilor climatice globale și al factorilor de stres antropogeni.

4.      Strategii și planuri de adaptare

La nivelul Mării Negre nu au fost emise strategii și planuri de adaptare. Cu toate acestea, documentul programului INTERREG a prezentat o serie de priorități strategice pentru proiectele care urmează să fie finanțate în domeniul adaptării la schimbările climatice, și anume:

1. Promovarea inovării pentru instrumente îmbunătățite de observare inteligentă, monitorizare și prognoză de mediu precisă.
2. Măsuri de prevenire și atenuare a impactului schimbărilor climatice asupra regiunii Mării Negre, inclusiv asupra calității și cantității apei
3. Abordarea pericolelor pentru mediu: eroziunea costieră, alunecările de teren, creșterea nivelului mării, evenimentele extreme, speciile alogene (NIS), speciile alogene invazive (IAS), inundațiile și seceta legate de schimbările climatice
4. Dezvoltarea și îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și alertă timpurie în caz de dezastre naturale sau/și provocate de om
5. Dezvoltarea și punerea în aplicare a unor acțiuni de redresare ecologică, care să contribuie la adaptarea la schimbările climatice în zona bazinului Mării Negre, pe baza lecțiilor învățate și a celor mai bune practici

Exemple de proiecte finanțate prin programul CTF-IEV în perioada 2014-2020

Noi proiecte în cadrul Interreg Next-Black Sea Basin sunt încă în curs de dezvoltare. Proiectele relevante finanțate în cadrul programului anterior, și anume Programul CTF-IEV pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, sunt descrise mai jos.

AGREEN (Alianța transfrontalieră pentru agricultură ecologică și inteligentă din punct de vedere climatic în bazinul Mării Negre, 2020-2023) se bazează pe conceptul de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic, o abordare care contribuie la acțiunile integrate în direcția transformării sistemelor agricole, sprijinind inovarea și asigurând securitatea alimentară într-un climat în schimbare. Misiunea proiectului este de a „aduce coerență în cadrul acțiunilor întreprinse împotriva schimbărilor climatice și de a restabili stabilitatea mediului, securitatea economică și alimentară pentru generațiile viitoare”. Partenerii de proiect își au sediul în Bulgaria, România, Turcia, Georgia, Armenia și Grecia.

COPREVENT (Cooperarea pentru prevenirea dezastrelor și monitorizarea mediului în BSB, 2021-2023) se ocupă de prevenirea inundațiilor și a incendiilor forestiere și de reducerea daunelor și implică parteneri din Bulgari, Grecia, Republica Moldova și Turcia.

IASON (Invasive Alien Species Observatory and Network Development for the Assessment of Climate Change Impacts in Black Sea Deltaic Protected Areas, 2020-2023) se ocupă de evaluarea riscurilor induse de schimbările climatice pentru biodiversitate și ecosisteme în deltele râurilor din regiune. Partenerii de proiect se află în Ucraina, România, Turcia, Georgia și Grecia

HYDROECONEX (Crearea unui sistem inovator de monitorizare transfrontalieră a transformărilor ecosistemelor fluviale din Marea Neagră sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbărilor climatice, 2018-2021) s-a ocupat de dezvoltarea unei abordări comune a unui sistem de monitorizare a ecosistemelor fluviale în prezența infrastructurilor hidroenergetice într-un climat în schimbare și de elaborarea unei strategii de cooperare bilaterală în domeniul apei privind monitorizarea comună a râurilor transfrontaliere în prezența hidroenergiei. Partenerii proiectului au fost stabiliți în România, Republica Moldova și Ucraina.