Bazinul Mării Negre (NEXT)

Țările din regiune

Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Cadrul de politică

1.     Programul de cooperare transnațională

Cadrul de cooperare al programului Interreg NEXT pentru bazinul Mării Negre (NEXT-Bazinul Mării Negre, 2021-2027), aprobat în 2023, provine din cadrele de cooperare anterioare puse în aplicare în această regiune, și anume Programul IEVP CBC pentru bazinul Mării Negre 2007-2013 și Programul IEV CBC pentru bazinul Mării Negre 2014-2020.

În cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre va sprijini cooperarea între regiunile și țările din acest domeniu până la sfârșitul anului 2027. Programul aparține componentei B „Cooperare transnațională” din cadrul dimensiunii externe a Interreg. Acesta are un buget total de 72,28 mil. Euro, care se bazează pe sprijinul FEDR (Fondul european de dezvoltare regională), IVCDCI – Europa globală (Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională) și IPA (Instrumentul de asistență pentru preaderare).

Obiectivul general al programului este de a aprofunda în continuare cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre, concentrându-se asupra

• dezvoltarea capacității de cercetare și inovare a zonei;

• adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre și
• protecția și conservarea naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi.

Accentul pus pe combaterea schimbărilor climatice este exprimat atât în ceea ce privește obiectivele de atenuare, cât și cele de adaptare. Programul prevede „O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon și rezilientă, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor și a mobilității urbane durabile”. În special, programul urmărește să promoveze „adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre și reziliența la acestea, ținând seama de abordările ecosistemice și consolidând protecția și conservarea naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, și reducând toate formele de poluare”.

2.     Strategii macroregionale

Alte două regiuni transnaționale se suprapun parțial cu regiunea bazinului Mării Negre: zona Dunării (inclusiv Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova) și Ucraina și Republica Moldova, precum și zona mediteraneeană (inclusiv Bulgaria). Ambele inițiative de cooperare transnațională implică acțiuni în domeniul adaptării la schimbările climatice.

3.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

Mediul costier și marin al Mării Negre este protejat prin Convenția de la București privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992 de Rusia, Turcia, Ucraina, Georgia, Bulgaria și România. Deși convenția nu menționează adaptarea la schimbările climatice printre prioritățile sale, aceasta urmărește să atenueze mai multe probleme de mediu care se preconizează că vor fi afectate în mod negativ de schimbările climatice, cum ar fi biodiversitatea și conservarea ecosistemelor marine.

Principalul cadru de cooperare economică în zonă este Cooperarea Economică la Marea Neagră (OCEMN). OCEMN și-a adoptat în decembrie 2017 propria strategie de adaptare la schimbările climatice, care include următoarele priorități:

• Promovarea cooperării regionale în combaterea schimbărilor climatice în zona OCEMN. Această prioritate se axează în principal pe coordonarea și schimbul de cunoștințe și informații relevante pentru adaptare între statele membre ale OCEMN.

• Catalizarea finanțării suplimentare prin depunerea de eforturi în direcția unor standarde fiduciare eficace și mobilizarea partenerilor pentru a formula proiecte de răspuns la schimbările climatice. 
• Facilitarea dialogului și a parteneriatului și sensibilizarea publicului pentru a contribui la consolidarea rezilienței la schimbările climatice în societate și la consolidarea economiei verzi.
• Promovarea dezvoltării capacității instituționale în ceea ce privește problema schimbărilor climatice în cadrul instituțiilor din întreaga regiune.

În plus, bazinul Mării Negre face obiectul Agendei maritime comune pentru Marea Neagră (CMA), aprobată în mai 2019. CMA pentru Marea Neagră sprijină protecția ecosistemelor marine și sustenabilitatea economiei albastre în zonă.

Printre obiectivele specifice ale pilonilor săi științifici, agenda strategică de cercetare și inovare a Mării Negre (SRIA) promovează cercetarea care oferă noi cunoștințe pentru a atenua impactul schimbărilor climatice globale și al factorilor de stres antropici.

4.      Strategii și planuri de adaptare

Nu au fost emise strategii și planuri de adaptare la nivelul Mării Negre. Cu toate acestea, documentul programului INTERREG a prezentat o serie de priorități strategice pentru proiectele care urmează să fie finanțate în domeniul adaptării la schimbările climatice, și anume:

1. Promovarea inovării pentru instrumente îmbunătățite de observare inteligentă, monitorizare și prognoză de mediu precisă.
2. Măsuri de prevenire și atenuare a impactului schimbărilor climatice asupra regiunii Mării Negre, inclusiv asupra calității și cantității apei
3. Abordarea pericolelor pentru mediu: eroziunea costieră, alunecările de teren, creșterea nivelului mării, evenimentele extreme, speciile neindigene (NIS), speciile alogene invazive (IAS), inundațiile și seceta legate de schimbările climatice
4. Dezvoltarea și îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și alertă timpurie în caz de dezastre naturale sau/și provocate de om
5. Dezvoltarea și punerea în aplicare a acțiunilor de redresare ecologică, contribuind la adaptarea la schimbările climatice în zona bazinului Mării Negre pe baza lecțiilor învățate și a celor mai bune practici

Exemple de proiecte finanțate în cadrul programului CTF IEV în perioada 2014-2020

Noi proiecte în cadrul Interreg Next-Black Sea Basin sunt încă în curs de dezvoltare. Proiectele relevante finanțate în cadrul programului anterior, și anume programul CTF IEV pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, sunt descrise mai jos.

AGREEN (Alianța transfrontalieră pentru o agricultură inteligentă din punct de vedere climatic și ecologică în bazinul Mării Negre, 2020-2023) se bazează pe conceptul de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic, o abordare care stă la baza acțiunilor integrate vizând transformarea sistemelor agricole, sprijinirea inovării și asigurarea securității alimentare într-un climat în schimbare. Misiunea proiectului este „de a asigura coerența în cadrul acțiunilor întreprinse împotriva schimbărilor climatice și de a restabili stabilitatea mediului și securitatea economică și alimentară pentru generațiile viitoare”. Partenerii proiectului au sediul în Bulgaria, România, Turcia, Georgia, Armenia și Grecia.

COPREVENT (Cooperarea pentru prevenirea dezastrelor și monitorizarea mediului în BSB, 2021-2023) se ocupă de prevenirea inundațiilor și a incendiilor forestiere și de reducerea daunelor și implică parteneri din Bulgari, Grecia, Republica Moldova și Turcia.

IASON (Invasive Alien Species Observatory and Network Development for the Assessment of Climate Change Impacts in Black Sea Deltaic Protected Areas, 2020-2023) se ocupă de evaluarea riscurilor induse de climă pentru biodiversitate și ecosisteme în deltele râurilor din regiune. Partenerii proiectului au sediul în Ucraina, România, Turcia, Georgia și Grecia.

HYDROECONEX (Crearea unui sistem inovator de monitorizare transfrontalieră a transformărilor ecosistemelor fluviale din Marea Neagră sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbărilor climatice, 2018-2021) a abordat dezvoltarea unei abordări comune a unui sistem de monitorizare a ecosistemelor fluviale în prezența infrastructurilor hidroelectrice într-un climat în schimbare și elaborarea unei strategii pentru cooperarea bilaterală în domeniul apei privind monitorizarea comună a râurilor transfrontaliere în prezența hidroenergiei. Partenerii proiectului au fost stabiliți în România, Republica Moldova și Ucraina.