Regiunile ultraperiferice ale UE și țările și teritoriile de peste mări

Țările din regiune

UE include 22 de teritorii de peste mări legate de cinci state membre (Franța, Țările de Jos, Danemarca, Spania și Portugalia).

Nouă dintre acestea sunt clasificate ca regiuni ultraperiferice (RUP) și fac parte integrantă din UE. Acestea cuprind: trei departamente franceze de peste mări (Martinica, Guadelupa și Guyana Franceză) și o comunitate franceză de peste mări din Caraibe (Saint-Martin); departamentele franceze de peste mări Mayotte și Réunion din Oceanul Indian; două regiuni autonome portugheze (Madeira și Azore) și o comunitate autonomă spaniolă (Insulele Canare) în Oceanul Atlantic.

Celelalte 13 țări și teritorii de peste mări (TTPM) se bucură de un statut special de „asociat” și sunt legate de Danemarca, Franța și Țările de Jos. Aceste teritorii sunt legate din punct de vedere constituțional de statul membru-mamă, dar nu fac parte din piața unică și trebuie să respecte obligațiile comerciale impuse țărilor terțe. Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului și Decizia 2013/755/UE a Consiliului detaliază relațiile de asociere ale UE cu TTPM pentru perioadele 2021-2027 și, respectiv, 2014-2020.

sursa hărții: ETC/CCA 2018

Cadrul de politică

1.    Programul de cooperare transnațională

Pentru perioada de programare 2021-2027, particularitățile regiunilor ultraperiferice sunt recunoscute printr-o componentă specifică a programului Interreg (componenta D), care sprijină cooperarea cu țările și teritoriile învecinate. Interreg VI-D se referă la următoarele zone geografice: Amazonia, Caraibe, Madeira-Azore-Insulele Canare (MAC), Oceanul Indian, Canalul Mozambic. Pentru perioada 2014-2020, RUP din zona Caraibilor și Oceanul Indian au fost implicate în trei programe de cooperare transnațională INTERREG, descrise mai jos

Programul de cooperare pentru zona Caraibilor 2014-2020 a implicat Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica și Saint Martin, precum și aproximativ 40 de țări terțe și TTPM din bazinul Caraibilor. Acesta s-a desfășurat în parteneriat cu cele trei organizații economice regionale, și anume Comunitatea Caraibilor (CARICOM), Asociația Statelor Caraibiene (ACS) și Organizația Statelor Est-Caraibiene (OECS). Programul a fost structurat în două componente: (1) cooperarea transfrontalieră dintre Guadelupa, Martinica și țările OECS și (2) cooperarea transnațională care implică Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica și Saint Martin și celelalte țări și teritorii participante. Acesta are 6 domenii prioritare care vizează:

• creșterea competitivității întreprinderilor din zona Caraibilor;
• creșterea capacității de reacție la pericolele naturale;
• Protejarea mediului cultural și natural;
• Răspunsul la problemele comune de sănătate la nivelul Caraibilor;
• Sprijinirea dezvoltării energiilor regenerabile;
• Consolidarea capitalului uman.

Prioritatea 2 a vizat îmbunătățirea cunoștințelor privind pericolele naturale și crearea unor sisteme comune de gestionare a riscurilor, în special prin dezvoltarea unor instrumente comune de observare și a unui sistem de informații geografice adecvat pentru gestionarea crizelor.

Programul de cooperare pentru zona Oceanului Indian 2014-2020 a încurajat cooperarea dintre Réunion și Mayotte (Franța) și 12 țări terțe din sudul Oceanului Indian (Uniunea Comorelor, Madagascar, Mauritius, Seychelles, Africa de Sud, Tanzania, Mozambic, Kenya, India, Sri Lanka, Maldive și Australia), precum și Teritoriile Australe și Antarctice Franceze. Programul s-a bazat pe:

• cooperarea transfrontalieră dintre Réunion și Comore, Madagascar, Mauritius și Seychelles în calitate de membri ai Comisiei pentru Oceanul Indian și
• O cooperare transnațională mai amplă între Réunion, Mayotte și celelalte țări participante. Programul are cinci priorități strategice, dintre care două sunt legate de schimbările climatice.

Prioritatea 1 a vizat crearea unui centru de cercetare și inovare, axat pe farmacopee, biotehnologie, energie și schimbări climatice. Prioritatea 3 a urmărit dezvoltarea capacităților de adaptare la schimbările climatice și de prevenire și gestionare a riscurilor, prin consolidarea măsurilor regionale de protecție civilă; cooperarea privind riscurile epidemiologice și infecțioase; și prevenirea riscurilor asociate activităților marine.

Programul de cooperare AMAZONIA 2014-2020 a promovat cooperarea transfrontalieră și transnațională între Guyana Franceză, Surinam și statele Amapá și Amazonas din Brazilia. Programul nu a făcut nicio referire la adaptare și la gestionarea riscurilor în domeniile sale prioritare. Prioritatea 2 a vizat, în general, conservarea mediului și gestionarea resurselor naturale. S-a pus un accent deosebit pe protejarea și consolidarea biodiversității locale și a patrimoniului natural și cultural prin acțiuni comune de conservare.

2.     Convenții internaționale și alte inițiative de cooperare

În contextul Comunității CARICOM, a fost înființat Centrul Comunitar pentru Schimbări Climatice din Caraibe, care reprezintă un punct de referință pentru cercetarea privind impactul schimbărilor climatice și strategiile de adaptare în regiune. Centrul a fost deschis în 2005 pentru a coordona răspunsul regiunii la gestionarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Centrul oferă informații factorilor de decizie (este depozitul oficial și centrul de compensare pentru datele regionale privind schimbările climatice. Acesta dezvoltă proiecte privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, organizează cursuri de formare, servicii de consultanță și de asociere în participațiune.  Centrul oferă consiliere în materie de politici legate de schimbările climatice statelor membre CARICOM și teritoriilor de peste mări din zona Caraibilor din Regatul Unit. Centrul este o entitate regională de punere în aplicare acreditată (RIE) pentru Fondul verde pentru climă al CCONUSC (GCF).

Exemple de proiecte finanțate în perioada 2014-2020.

Publicația„Programele Interreg în regiunile ultraperiferice 2014-2020” arată modul încare programele INTERREG au contribuit la dezvoltarea regională a regiunilor ultraperiferice și la o integrare mai strânsă cu vecinii lor.

Proiectul CARIBE-COAST (Rețeaua caraibiană pentru riscurile costiere legate de schimbările climatice, 2018-2022) își propune să pună în comun, să construiască în comun și să disemineze monitorizarea, abordările de prevenire a riscurilor costiere și adaptarea la schimbările climatice. Cele trei obiective ale proiectului sunt: crearea unui catalog de modelare hidrodinamică pentru simularea pericolelor actuale și viitoare; dezvoltarea observatoarelor existente și schimbul de bune practici de monitorizare în jurul unui protocol comun, precum și furnizarea de instrumente de sprijin decizional pentru prevenirea riscurilor naturale costiere.

Proiectul Ready Together (2019-2022) consolidează cooperarea regională, printr-o coordonare sporită, punerea în comun a resurselor și promovarea colectivă a culturii riscurilor pentru a aborda provocările majore ale pericolelor naturale și ale schimbărilor climatice din zona Caraibilor. Proiectul promovează o abordare cuprinzătoare, incluzivă și participativă, pentru a asigura un răspuns eficace la nevoile celor mai vulnerabile populații expuse pericolelor naturale și efectelor schimbărilor climatice.

În ceea ce privește zona Oceanului Indian, programul operațional 2007-2013 a oferit finanțare mecanismului regional de protecție civilă în cadrul axei prioritare 1 „Dezvoltare durabilă”. În special, acesta a sprijinit Crucea Roșie franceză din Reunion să elaboreze un program de cooperare regională pentru gestionarea riscului de dezastre în sud-vestul Oceanului Indian, precum și planul de acțiune ulterior.