Evaluarea europeană a riscurilor climatice

EUCRA este un raport științific de pionierat care completează baza de cunoștințe existentă privind evaluarea riscurilor legate de climă în Europa.

EUCRA își propune să ajute factorii de decizie europeni să identifice prioritățile pentru adaptarea la schimbările climatice în sectoarele sensibile la schimbările climatice în cursul următorului ciclu de politici ale UE, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Raportul urmărește, de asemenea, să contribuie la identificarea priorităților pentru viitoarele investiții legate de adaptare și să ofere un punct de referință la nivelul UE pentru efectuarea și actualizarea evaluărilor naționale sau subnaționale ale riscurilor climatice. 

EUCRA se axează pe riscurile pentru Europa cauzate sau agravate de schimbările climatice provocate de om, dar ia în considerare, de asemenea, factorii de risc neclimatici și contextul politic. Acesta abordează: 

• riscurile climatice „complexe”, inclusiv riscurile cauzate de combinația de pericole climatice și/sau neclimatice („pericole complexe”), riscurile în cascadă prin sisteme și sectoare („riscuri în cascadă”) și riscurile care afectează Europa din afara Europei („riscuri transfrontaliere”);
• implicațiile în materie de justiție socială ale riscurilor climatice și ale gestionării riscurilor climatice, identificând în cele ce urmează regiunile europene cele mai afectate și grupurile de populație cele mai vulnerabile la riscurile climatice majore; 
• Priorități de acțiune pentru integrarea riscurilor în domeniile de politică relevante, pe baza unei evaluări a gravității și urgenței riscurilor. Aceasta include luarea în considerare a calendarului riscurilor, a asumării riscurilor și a contextului de politică relevant;
• Posibile sinergii și compromisuri între creșterea rezilienței la schimbările climatice și alte obiective de politică, pe baza dovezilor disponibile. 

EUCRA arată că:

• Toate regiunile Europei se confruntă cu fenomene climatice extreme, fără precedent în istoria înregistrată. Aceste extreme vor crește și mai mult în ceea ce privește frecvența sau gravitatea, în special în cazul scenariilor de încălzire ridicată;
• Unele riscuri climatice din Europa se află deja la niveluri critice în prezent, cum ar fi riscurile pentru ecosisteme, riscurile pentru sănătate generate de valurile de căldură, riscurile legate de inundațiile interioare și riscurile pentru mecanismele europene de solidaritate. Multe alte riscuri pot atinge niveluri critice sau chiar catastrofale în acest secol;
• Sunt necesare acțiuni urgente, atât pentru riscurile care se află în prezent la niveluri critice, cât și pentru cele cu un orizont de politică lung, cum ar fi cele legate de clădiri, infrastructura cu durată lungă de viață, amenajarea teritoriului și silvicultură; 
• Majoritatea riscurilor climatice sunt deținute în comun de UE și de statele sale membre. Aceasta înseamnă că factorii de decizie de la nivel european, național și local trebuie să colaboreze pentru a aborda aceste riscuri.

EUCRA identifică în total 36 de riscuri climatice majore pentru Europa, cu potențiale consecințe grave. Aceste riscuri sunt grupate în cinci mari grupuri: ecosistemele, alimentele, sănătatea, infrastructura, economia și finanțele. În plus, evaluarea identifică trei riscuri climatice majore specifice regiunilor ultraperiferice ale UE.

Mai mult de jumătate din riscurile climatice identificate în raport necesită mai multe acțiuni în prezent, iar opt dintre acestea sunt considerate deosebit de urgente. Aceste riscuri urgente acoperă diferite clustere și includ: riscurile pentru ecosistemele costiere; riscurile pentru ecosistemele marine; riscuri pentru sănătatea umană cauzate de stresul termic; riscurile pentru populație și infrastructură generate de inundațiile interioare; și riscurile la adresa mecanismelor europene de solidaritate. 

În sudul Europei, printre riscurile suplimentare cu grad ridicat de urgență se numără: riscurile pe care incendiile forestiere le prezintă pentru ecosisteme, populație și mediul construit; riscurile pentru producția vegetală; și riscurile generate de valurile de căldură pentru lucrătorii în aer liber.

Mai multe dintre cele 36 de riscuri majore se află deja la niveluri critice în prezent și se preconizează că toate acestea vor deveni și mai grave în viitor. Multe dintre acestea au orizonturi de politică lungi, ceea ce înseamnă că deciziile luate astăzi trebuie să ia în considerare schimbările climatice și creșterea gravității riscurilor pentru a preveni efectele potențial catastrofale în viitor. 

Riscurile climatice diferă substanțial în cadrul regiunilor, sectoarelor și grupurilor vulnerabile și de la o regiune la alta. Riscurile depind de expunerea lor la pericole climatice și de condițiile socioeconomice și de mediu care determină vulnerabilitatea lor la aceste pericole. 

EUCRA identifică următoarele puncte critice din Europa care sunt afectate în mod deosebit de riscuri climatice multiple: 

• Europa de Sud. Această regiune este deosebit de amenințată de impactul tot mai mare al căldurii și al secetei asupra producției agricole, a muncii în aer liber, a disponibilității apei pentru sectoarele economice și a riscului de incendiu. În sudul Europei, zonele rurale și economiile locale dependente de agricultură, de serviciile ecosistemice și de turismul de vară sunt deosebit de expuse riscurilor; 
• Regiuni costiere joase, inclusiv multe orașe dens populate. Acestea sunt expuse riscului de inundații, eroziune și intruziune a apei sărate, agravate de creșterea nivelului mării; 
• Regiunile ultraperiferice ale UE. Acestea se confruntă cu riscuri deosebite ca urmare a amplasării lor îndepărtate, a infrastructurii mai slabe, a diversificării economice limitate și, pentru unele dintre ele, a dependenței puternice de câteva activități economice. Riscurile climatice specifice pot avea puncte fierbinți în alte regiuni decât cele evidențiate aici. 

Măsurătorile temperaturii arată că Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, fiind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Acest lucru se datorează mai multor factori, printre care proporția terenurilor europene din regiunea arctică, care se încălzește și mai rapid, pierderea stratului de gheață și de zăpadă, precum și modificările modelelor de circulație atmosferică care favorizează valurile de căldură mai frecvente din timpul verii în Europa, în special în Europa de Vest. 

Pentru mai multe informații despre condițiile climatice actuale și preconizate în Europa, vizitați Raportul european din 2023 privind starea climei, publicat de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM).

Datele AEM arată că fenomenele climatice extreme din Europa au costat aproximativ 650 de miliarde EUR în daune începând din 1980. În perioada 2020-2023, pierderile anuale au depășit aproximativ 50 de miliarde EUR. Analizând evenimentele individuale, inundațiile din august 2023 din Slovenia au cauzat daune directe și indirecte estimate la aproximativ 16 % din PIB-ul național.

O estimare prudentă este că agravarea impactului asupra climei ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârșitul secolului. Reducerea suplimentară cumulată a PIB-ului pentru UE în ansamblu s-ar putea ridica la 2,4 mii de miliarde EUR în perioada 2031-2050, dacă încălzirea globală depășește în mod permanent pragul de 1,5 grade prevăzut în Acordul de la Paris. Pentru costurile legate de fenomene meteorologice extreme specifice, estimările estimează costurile secetei la 9 miliarde EUR pe an, iar cele ale inundațiilor la peste 170 de miliarde EUR în total începând din 1980. În viitor, daunele anuale cauzate de inundațiile costiere în Europa ar putea depăși peste o mie de miliarde EUR până în 2100, 3,9 milioane de persoane fiind expuse inundațiilor costiere în fiecare an (Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității”, 2024).

Amploarea daunelor potențiale riscă, de asemenea, să aibă un impact suplimentar asupra competitivității economiilor și a întreprinderilor, asupra peisajului geopolitic (de exemplu, siguranța, securitatea, fluxurile comerciale și stabilitatea economică la nivel mondial), asupra forței de muncă și asupra adâncirii inegalităților sociale.

UE și statele sale membre au înregistrat deja progrese considerabile în ceea ce privește înțelegerea riscurilor climatice cu care se confruntă și pregătirea pentru acestea. Punerea în aplicare a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice este în curs de desfășurare și, la nivel național, evaluările naționale ale riscurilor climatice sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a contribui la elaborarea politicii de adaptare. Cu toate acestea, gradul de pregătire a societății este încă scăzut, deoarece punerea în aplicare a politicilor este cu mult în urma creșterii rapide a nivelurilor de risc.

EUCRA subliniază domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, în domeniile de politică cele mai expuse riscurilor climatice. Aceasta arată că integrarea riscurilor climatice actuale și viitoare este o cerință în aproape toate domeniile de politică, în special în cele cu un orizont de politică lung, și că diferitele niveluri de guvernare trebuie să colaboreze, deoarece majoritatea riscurilor sunt deținute în comun.

În martie 2024, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind gestionarea riscurilor climatice în Europa ca răspuns la EUCRA. Comisia evidențiază patru categorii principale de acțiuni: 

• îmbunătățirea guvernanței și o cooperare mai strânsă între nivelurile național, regional și local în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice;
• instrumente pentru capacitarea deținătorilor de riscuri să înțeleagă mai bine interconexiunile dintre riscurile climatice, investiții și strategiile de finanțare pe termen lung;
• valorificarea politicilor structurale, printre altele legate de amenajarea teritoriului și de infrastructura critică;
• Condiții prealabile adecvate pentru finanțarea rezilienței la schimbările climatice.

Pentru a aborda riscurile majore prin acțiuni pe teren și printr-o guvernanță îmbunătățită pe mai multe niveluri, se pot obține informații și din cele 128 de studii de caz Climate-ADAPT.  (aprilie 2024).

EUCRA aplică conceptul de risc climatic din cel de-al șaselea raport de evaluare (AR6) al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și orientările privind evaluarea riscurilor din ISO 31000 și ISO 14091, acolo unde este fezabil.

Pericolele legate de climă cuprind atât schimbările cronice, cât și cele acute ale condițiilor climatice care pot cauza riscuri pentru sistemele umane sau ecologice. Termenii sinonimi includ pericolele climatice, pericolele climatice, pericolele legate de schimbările climatice, factorii de impact climatic și factorii de risc climatic. 

Factorii de risc neclimatici cuprind acele procese și condiții care determină modul în care anumite pericole legate de climă, individual sau în combinație, afectează un sistem uman sau ecologic. Printre acestea se numără factorii de stres din mediu, cum ar fi poluarea sau fragmentarea ecosistemelor; factori tehnici, cum ar fi standardele de proiectare a infrastructurii critice; factorii socioeconomici, cum ar fi accesul la asigurarea împotriva inundațiilor și la asistența medicală universală; și aspecte de politică, cum ar fi desemnarea zonelor cu risc de inundații și aplicarea interdicțiilor de construcție în cadrul acestora. 

Pe baza dovezilor științifice existente, s-a efectuat o selecție, o analiză și o evaluare structurată a riscurilor. Selecția riscurilor a identificat riscuri climatice majore pentru Europa pe baza unor criterii comune. Analiza riscurilor a clasificat aceste riscuri în funcție de gravitatea lor în timp, pe baza potențialului lor de consecințe grave pentru Europa. Etapa de evaluare a riscurilor a evaluat caracterul urgent al acțiunii UE, luând în considerare gravitatea riscului în timp, încrederea în evaluarea gravității riscului și aspectele temporale ale potențialelor acțiuni de adaptare, împreună cu asumarea riscurilor, pregătirea pentru elaborarea politicilor și orizontul de politică. Evaluarea structurată a riscurilor a implicat atât echipele de autori ai capitolelor relevante, cât și un grup independent de evaluare a riscurilor. Informații suplimentare sunt disponibile în anexa 2 la raportul EUCRA.

EUCRA a fost elaborată pe baza datelor și cunoștințelor disponibile din evaluările anterioare ale pericolelor și riscurilor legate de climă în Europa și la nivel mondial și a fost coordonată cu evaluările europene în curs pentru a asigura complementaritatea rezultatelor.

Principalele surse de date și cunoștințe au inclus:

• Rapoarte și date de la serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S);
• Al șaselea raport de evaluare (AR6) al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC);
• Publicații din proiecte de cercetare finanțate în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa
• proiectele PESETA întreprinse de Centrul Comun de Cercetare (JRC);
• Rapoarte și surse de cunoștințe elaborate de Comisia Europeană;
• Alte produse SEE, inclusiv portalul Climate-ADAPT.

Prima EUCRA a fost o evaluare accelerată, realizată pe o perioadă de numai un an și jumătate. Din cauza timpului limitat disponibil, raportul nu a fost în măsură să acopere toate aspectele impactului schimbărilor climatice asupra Europei și, prin urmare, unele riscuri legate de climă au primit o atenție limitată sau nu au primit nicio atenție. Printre acestea se numără riscurile legate de politica externă și de securitate comună a UE (cum ar fi riscurile geopolitice și riscurile legate de migrația necontrolată) și riscurile climatice gestionate în principal de actori privați. În plus, raportul nu revizuiește politicile și acțiunile de adaptare la nivel național și nici nu evaluează soluții specifice de adaptare sau fezabilitatea, costurile și beneficiile acestora. 

EUCRA a fost pregătită de AEM în colaborare cu o gamă largă de organizații și experți sub conducerea comună a Comisiei Europene (reprezentată de Direcția Generală Politici Climatice) și a AEM. Printre principalii parteneri de implementare se numără:

• AEM
• Partenerii consorțiului Centrului tematic european privind adaptarea la schimbările climatice și LULUCF (ETC CA):
• Fundația Centrul euro-mediteraneean privind schimbările climatice
• EURAC Research – Academia Europeană din Bozen-Bolzano
• Barcelona Supercomputing Center
• Soluții inteligente de date Predictia SL
• Institutul finlandez de mediu
• Institutul de Mediu din Stockholm
• Universitatea Wageningen, Departamentul de Științe ale Mediului
• PBL Agenția Olandeză pentru Evaluarea Mediului
• Centrul Comun de Cercetare (JRC) și
• Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S)
• Contribuitori externi

La raport au contribuit în total 96 de autori, inclusiv 4 din AEM, 54 din CA ETC, 14 din JRC, 2 din C3S și 22 din exterior.

Pregătirea EUCRA a fost sprijinită în continuare de o comunitate de practici formată din următoarele grupuri:

• Grupul de lucru al Comisiei Europene
• Grupul consultativ de experți
• Grupul de evaluare a riscurilor
• Grupul Eionet privind impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitatea și adaptarea la acestea

Da, de fapt, lucrările la cea de a doua evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA-2) sunt deja în curs de desfășurare. EUCRA-2 va consolida luarea în considerare a dimensiunilor economică, socială și de securitate în analiza riscurilor climatice, sporind în același timp implicarea experților și a părților interesate. Accentul se va pune pe integrarea evaluării riscurilor cu măsuri și politici practice de reducere a acestor riscuri, aliniate la prioritățile politice mai ample ale UE. Publicarea este programată pentru T3 2028.  Mai multe despre EUCRA-2