Gestionarea apei

Gestionarea apei

Mesaje-cheie

• Schimbările climatice afectează gestionarea apei în mai multe moduri, de la modificări ale precipitațiilor și, prin urmare, ale tiparelor sezoniere și anuale ale inundațiilor și secetelor, ale disponibilității apei sau ale capacității de diluare, și au un impact asupra sănătății noastre, a activităților economice și a ecosistemelor (proaspete) dependente de apă.
• UE dispune de politici bine dezvoltate de gestionare a apei, care acoperă atât calitatea apei, cât și gestionarea cantității de apă. Punerea lor în aplicare, strâns legată de adaptarea bazată pe ecosisteme și de soluțiile bazate pe natură, este sprijinită de instrumente precum instrumentul „Măsuri naturale de retenție a apei”.
• La nivel european se realizează o evaluare periodică a progreselor înregistrate în gestionarea apei, pe baza informațiilor raportate la nivel național. Aceste evaluări includ, de asemenea, aspecte legate de schimbările climatice (adaptare), dar concluzionează că sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens.

Impacturi și vulnerabilități

Gestionarea apei include gestionarea calității și cantității apei, precum și hidromorfologia și sedimentologia. Gestionarea apelor dulci din râuri, lacuri și ape subterane, ape de estuar, dar și zone inundabile sau zone de infiltrare sunt elemente esențiale pentru ecosisteme, alimentarea cu apă potabilă și gestionarea apelor uzate, precum și pentru multe sectoare și sisteme economice, inclusiv agricultura, transporturile și energia.

Schimbările climatice afectează gestionarea apei în mai multe moduri, de la modificări ale precipitațiilor și, prin urmare, ale tiparelor sezoniere și anuale ale inundațiilor și secetelor, ale disponibilității apei sau ale capacității de diluare, și au un impact asupra sănătății noastre, a activităților economice și a ecosistemelor (proaspete) dependente de apă.

Mai multe detalii privind gestionarea apelor de coastă pot fi găsite pe pagina privind zonele de coastă.

Cadrul de politică

Strategia UE din 2021 privind adaptarea la schimbările climatice subliniază importanța asigurării disponibilității durabile a apei dulci, a reducerii drastice a utilizării apei și a conservării calității apei și subliniază riscul creșterii frecvenței și gravității fenomenelor meteorologice extreme care conduc la secete și inundații și, prin urmare, la daune economice considerabile. Prin urmare, luarea în considerare a efectelor schimbărilor climatice în politicile UE în domeniul apei este deosebit de importantă.

Directiva-cadru privind apa (DCA), adoptată în 2000, prima piatră de temelie a politicii UE în domeniul apei, vizează gestionarea durabilă a apei pe termen lung, bazată pe un nivel ridicat de protecție a mediului acvatic, prin atingerea unei stări ecologice bune în toate corpurile de apă. Directiva în sine nu se referă în mod explicit la adaptarea la schimbările climatice. Cu toate acestea, în 2009, statele membre ale UE au convenit că amenințările legate de climă și planificarea adaptării trebuie incluse în planurile de management al bazinelor hidrografice elaborate în temeiul DCA.

Directiva UE privind inundațiile (DC), adoptată în 2007, își propune să evalueze și să gestioneze inundațiile într-un mod coerent în întreaga UE și integrează luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice direct în punerea sa în aplicare.  Statele membre trebuie să evalueze riscul de inundații pe teritoriul lor și să pregătească planuri de gestionare a riscului de inundații (PMRI) care să țină seama de impactul schimbărilor climatice.

Aspectele privind deficitul de apă și seceta au fost abordate pentru prima dată în Comunicarea Comisiei Europene (CE) intitulată „Abordarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană” (2007), cu scopul de a avansa către o economie eficientă din punctul de vedere al consumului de apă și al economisirii apei. În 2012, a fost publicată Comunicarea intitulată „Plan de salvgardare a resurselor de apă ale Europei”, care încurajează statele membre să integreze mai bine aspectele legate de gestionarea riscurilor de secetă și de schimbările climatice în viitoarele lor planuri de management al bazinelor hidrografice și atunci când elaborează planuri transsectoriale și de gestionare a riscurilor multiple. Cea mai recentă acțiune de reducere a deficitului de apă este noul regulament privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, adoptat în 2020, care stabilește noi norme pentru stimularea și facilitarea reutilizării apei, punând accentul pe irigațiile agricole. În plus, în urma noii strategii de adaptare, CE intenționează să contribuie la reducerea consumului de apă prin creșterea cerințelor de economisire a apei pentru produse, prin încurajarea utilizării eficiente a apei și a economiilor de apă și prin promovarea utilizării pe scară mai largă a planurilor de gestionare a secetei, precum și a gestionării durabile a solului și a utilizării terenurilor. Pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă, Directiva revizuită privind apa potabilă include în prezent luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice în evaluarea riscurilor sistemelor de alimentare. În 2023 a fost publicat un nou regulament privind reutilizarea apei, cu scopul de a îmbunătăți alimentarea alternativă cu apă care reutilizează apa provenită de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Consolidarea bazei de cunoștințe privind efectele schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic global este esențială pentru gestionarea durabilă a apei. Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impactul, adaptarea și vulnerabilitatea actualizează acest cadru, evidențiind diferitele consecințe legate de efectele schimbărilor climatice induse de om în sectorul apei. Riscurile, impacturile și vulnerabilitățile incrementale din sectorul apei asociate cu încălzirea globală de 1,5 °C și 2 °C sunt, în schimb, ilustrate într-un alt raport specifical IPCC [Încălzirea globală cu 1,5 °C – Climate-ADAPT (europa.eu)].

Pentru a adapta resursele de apă la schimbările climatice, CE și statele membre colaborează în vederea îmbunătățirii bazei de cunoștințe. Multe dintre sursele de informații sunt combinate în Sistemul de informare privind apa pentru Europa (WISE).

Agenția Europeană de Mediu a combinat informații relevante privind impactul schimbărilor climatice în Europa în mai multe rapoarte. Raportul pe 2016 privind schimbările climatice, impactul și vulnerabilitatea  analizează impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor și societății, inclusiv impactul asupra sectorului apei. Raportul din 2016 privind riscurile de inundații și vulnerabilitatea mediului se axează pe rolul zonelor inundabile în protecția împotriva inundațiilor, gestionarea apei și protecția naturii. În mod similar, raportul din 2020 privind zonele inundabile europene arată că zonele inundabile naturale sprijină realizarea mai multor obiective de politică ale UE. Raportul privind soluțiile bazate pe natură (NbS) în Europa, publicat în 2021, conține un capitol referitor la gestionarea apei.

Centrul Comun de Cercetare (JRC) a publicat un raport privind impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în Europa în 2020, care include mai multe capitole referitoare la resursele de apă. Raportul concluzionează că sudul Europei se confruntă cu o scădere a disponibilității apei și, prin urmare, cu o creștere a deficitului de apă. Seceta se va produce mai frecvent, va dura mai mult și va deveni mai intensă în sudul și vestul Europei, iar inundațiile fluviale și de coastă vor crește probabil ca urmare a schimbărilor climatice. Prezentul raport general este completat de o serie de rapoarte mai specifice care oferă informații mai detaliate cu privire la diferitele efecte asupra resurselor de apă:

• Schimbările climatice și resursele de apă ale Europei
• Încălzirea globală și impactul secetei în UE
• Încălzirea globală și efectele extreme ale căldurii și frigului asupra oamenilor în UE
• Adaptarea la creșterea riscului de inundații costiere în UE în contextul schimbărilor climatice
• Adaptarea la creșterea riscului de inundații fluviale în UE în contextul schimbărilor climatice

JRC a publicat, de asemenea, un cadru conceptual pentru evaluarea și gestionarea riscului de secetă în 2018 și a analizat recent efectele măsurilor de economisire a apei asupra resurselor de apă ale Europei, concluzionând că este necesar un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește măsurile de utilizare eficientă a apei pentru a reduce impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. În plus, JRC a dezvoltat Sistemul european de sensibilizare cu privire la inundații (EFAS), care oferă informații probabilistice privind alertele de inundații cu mai mult de 48 de ore în avans. Acest portal este utilizat de managerii de urgență din întreaga Europă.

Cu ajutorul programelor finanțate de UE, cum ar fi Orizont 2020, LIFE (mediu și politici climatice) și Interreg, multe state membre îmbunătățesc baza de cunoștințe privind strategiile, politicile și măsurile de adaptare legate de apă prin diferite proiecte. Creșterea preconizată a extremelor hidrologice cauzate de impactul schimbărilor climatice este deosebit de importantă în acest sens. În cadrul proiectului IMPREX,de exemplu, partenerii de proiect au dezvoltat abordări inovatoare și au contribuit la îmbunătățirea capacității de a anticipa și de a răspunde la viitoarele evenimente hidrologice extreme. Proiectul OPERANDUM lucrează la reducerea riscurilor hidrometeorologice în teritoriile europene prin NbS inovatoare verzi și albastre/gri/hibride co-proiectate, co-dezvoltate, implementate, testate și demonstrate. Proiectul RECONECT își propune să consolideze rapid cadrul european de referință privind NbS pentru reducerea riscurilor hidrometeorologice prin demonstrarea, corelarea, extinderea și exploatarea NbS la scară largă în zonele rurale și naturale.

Unele proiecte se axează în mod specific pe îmbunătățirea gestionării inundațiilor sau a deficitului de apă. Proiectul SCOREwater își propune să introducă servicii digitale pentru a îmbunătăți gestionarea apelor uzate, a apelor pluviale și a inundațiilor, cu scopul de a spori reziliența orașelor la schimbările climatice. Proiectul LIFE UrbanStorm facilitează dezvoltarea și punerea în aplicare a unor abordări integrate pentru strategiile și planurile de acțiune de adaptare la schimbările climatice pentru a spori reziliența la schimbările climatice a municipalităților estoniene, în special capacitatea acestora de a gestiona viiturile rapide. Proiectul SPONGE 2020 a produs un set de instrumente, un pachet de orientări și un plan de acțiune transfrontalier pentru a sprijini implicarea părților interesate și acțiunile participative în adaptarea la schimbările climatice pentru a gestiona mai bine inundațiile urbane. Problema deficitului de apă este abordată, de exemplu, de proiectul W2W - Water to Water, care promovează un sistem inovator de desalinizare pentru a aborda deficitul de apă în regiunea mediteraneeană sau de proiectul DRYvER, care vizează dezvoltarea de strategii de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în rețelele de râuri care usucă, integrând perspective hidrologice, ecologice (inclusiv BNS), socioeconomice și politice.

Informații suplimentare privind proiectele anterioare și în curs sunt disponibile pe portalul WISE și în baza de date CORDIS.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

În decembrie 2020 a fost publicat noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027; oferă o serie de oportunități de finanțare în sectorul apei. Proiectele de cercetare și inovare pot fi finanțate prin programul Orizont Europa. Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice sprijinăregiunile, orașele și autoritățile locale în eforturile lor de consolidare a rezilienței la impactul schimbărilor climatice, oferind finanțare în cadrul programului Orizont Europa, programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare. Regiunile și autoritățile locale din țările asociate la programul Orizont Europa sau din țările care negociază asocierea la programul Orizont Europa pot fi implicate în acțiunile misiunii. Întreprinderile pot fi, de asemenea, eligibile să participe, de exemplu în calitate de inovatori care furnizează soluții inovatoare sau servicii climatice. Oportunitățile de finanțare pot fi găsite pe Portalul de finanțare și licitații, în special în cadrul programului de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023-2024.

Sunt disponibile fonduri suplimentare prin intermediul programului LIFE pentru mediu și politici climatice, care, printre alte obiective, se axează pe realizarea tranziției către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice, precum și pe protejarea, refacerea și îmbunătățirea calității apei. Programul include un subprogram privind „Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea” și finanțează tehnologii inovatoare, dezvoltarea de bune practici și activități care sprijină punerea în aplicare a planurilor de mediu și climatice elaborate la nivel regional, multiregional sau național. Finanțarea este disponibilă și prin Fondul european de dezvoltare regională, care sprijină activitățile de cooperare între regiuni din diferite state membre (a se vedea programele Interreg). O altă sursă importantă de finanțare pentru sectorul apei este Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care face parte din politica agricolă comună și încurajează o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice și sprijină proiecte care se axează pe acțiuni care vizează refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură, cu un impact pozitiv asupra biodiversității, solului, apei și aerului.

Sprijinirea punerii în aplicare

În sprijinul punerii în aplicare a adaptării în planurile de management al bazinelor hidrografice din DCA, este disponibil un document de orientare privind strategia comună de punere în aplicare, intitulat „Gestionarea bazinelor hidrografice într-un climat în schimbare”,pentru a se asigura că amenințările legate de climă și planificarea adaptării sunt încorporate în planurile de management al bazinelor hidrografice. Planurile trebuie să demonstreze cel puțin i) modul în care previziunile privind schimbările climatice au stat la baza evaluării presiunilor și a impactului, ii) modul în care programele de monitorizare sunt configurate pentru a detecta impactul schimbărilor climatice și iii) modul în care măsurile selectate sunt solide în raport cu condițiile climatice preconizate.

În cadrul Planului de acțiune privind apa a fost inițiată crearea unor bilanțuri hidrologice la nivelul UE, care au pregătit terenul pentru o cuantificare mai precisă a presiunilor asupra resurselor de apă și a variațiilor sectoriale/geografice. În acest context, este disponibil un document de orientare specific privind aplicarea bilanțurilor hidrologice. În plus, Platforma europeană pentru măsuri de retenție naturală a apei este o platformă care sprijină punerea în aplicare a politicii europene de mediu privind infrastructura verde ca modalitate de a contribui la obiectivele integrate care vizează conservarea și refacerea naturii și a biodiversității, amenajarea teritoriului.

În plus, utilizarea NbS și a infrastructurii verzi este puternic promovată la nivelul UE. Strategia UE din 2021 privind adaptarea la schimbările climatice prevede că BNS sunt deosebit de potrivite pentru a spori reziliența climatică la impactul apei și promovează utilizarea acestora în punerea în aplicare a DCA și a DC.

MRE de adaptare

Planurile de management al PMBH și PMRI elaborate pe baza DCA și a DC trebuie revizuite de statele membre europene în cadrul unei abordări ciclice pe o perioadă de 6 ani. După fiecare actualizare, Comisia Europeană trebuie să publice un raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor directive. Aceste rapoarte conțin informații cu privire la modul în care impactul schimbărilor climatice a fost luat în considerare la elaborarea planurilor de către statele membre. Cel mai recent raport a fost adoptat în 2021 și este cel de Al șaselea raport de punere în aplicare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. În ceea ce privește punerea în aplicare a DCA, Comisia Europeană afirmă că luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice rămâne o provocare importantă în următoarele cicluri de punere în aplicare a DCA. Deși majoritatea statelor membre au luat în considerare schimbările climatice la elaborarea ultimelor planuri de management al bazinelor hidrografice, eficacitatea metodologiilor de imunizare la schimbările climatice este neclară și, în general, infrastructurile verzi și măsurile de retenție a apei sunt insuficient utilizate.  În primul ciclu de punere în aplicare a deciziei-cadru, o mare parte a statelor membre au luat în considerare cel puțin unele aspecte ale schimbărilor climatice, dar nu au abordat în profunzime impactul acestora. Decizia-cadru necesită o atenție sporită acordată impactului schimbărilor climatice începând cu al doilea ciclu. Raportul recomandă, de exemplu, o coordonare mai strânsă cu strategiile naționale de adaptare.