Gestionarea adaptată la schimbările climatice a zonei Kis-Sárrét din Parcul Național Körös-Maros

Observațiile climatice, derivate din setul de date E-OBS (și anume versiunea în caroiaj a setului de date al CCE privind variabila climatică), au arătat că o tendință generală de creștere a temperaturii a fost observată în Europa între 1960 și 2018, nu numai în zona mediteraneeană, ci și în Europa Centrală și de Nord-Est. În aceeași perioadă, Ungaria a înregistrat o încălzire semnificativă (+ 0,3-0,35 °C pe deceniu) și o frecvență majoră a valurilor de căldură (+6-8 zile pe deceniu) (a se vedea indicatorii AEM privind temperatura). Precipitațiile sunt foarte variabile în timpul sezoanelor și anilor, cu precipitații abundente care apar în special în timpul iernii. Proiecțiile viitoare indică faptul că aceste evenimente extreme vor crește în următoarele decenii (până la 35 %). Frecvența secetei a crescut din 1950, până la +1,3 evenimente pe deceniu (a se vedea indicatorii AEM privind secetele meteorologice și hidrologice). Proiecțiile climatice, bazate pe datele EURO-CORDEX, indică o creștere a temperaturii medii anuale între 2-4 °C, până la sfârșitul ^{secolului 21,} în conformitate cu scenariile RCP4.5 și, respectiv, RCP8.5 (a se vedea indicatorii AEM privind temperatura ), precum și o ușoară creștere a frecvenței secetei în perioada 2041-2070 în cele două scenarii de emisii (a se vedea indicatorii AEM privind secetele meteorologice și hidrologice).

Se preconizează că aceste schimbări vor avea efecte diverse asupra habitatelor și biodiversității Parcului Național Körös-Maros, a cărui amploare și calendar vor depinde de sensibilitățile individuale la schimbările climatice, astfel cum se descrie mai jos.

Stepe sărăturate panonice și mlaștini sărăturate

Aceste habitate depind foarte mult de durata udării și de temperaturi, ambele afectând acumularea de sare și alte caracteristici ale solului. Perioadele de precipitații reduse sau inexistente conduc la uscarea stepelor și a mlaștinilor (a se observa că există deja o tendință regulată de uscare), în timp ce excesul de precipitații din timpul verii poate crește percolarea solului, ceea ce duce la reducerea caracteristicilor sării și, prin urmare, la degradarea stepelor și a mlaștinilor sărate. Habitatele sodice sunt printre cele mai periclitate, deoarece oferă condiții speciale și complexe de sol care pot susține atât speciile de pajiști stepice (din cauza conținutului de humus), cât și speciile de pajiști (din cauza efectelor apelor subterane) și speciile sodice (din cauza acumulării de sare de sodiu la o adâncime de aproximativ 1 m). Dacă oricare dintre aceste procese/condiții se modifică (devine mai puternic sau mai slab), compoziția habitatului se va modifica. Circumstanțele variabile și extremele climatice, inclusiv cele ca urmare a schimbărilor climatice preconizate, pot fi benefice pentru habitate precum pajiștile Puccinellia dense și înalte sau pajiștile pioniere anuale de sare ale stepelor și lacurilor.

Lacuri naturale eutrofice cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Ca impact preconizat al schimbărilor climatice, scăderea precipitațiilor dăunează vegetației hidrofite, deoarece nivelul redus de apă poate afecta dezvoltarea și supraviețuirea speciilor, simplificând astfel compoziția speciilor și reducând biodiversitatea. Numărul speciilor poate scădea pe măsură ce speciile cu toleranță ecologică strictă dispar. Speciile care necesită o stare naturală ridicată a habitatului (Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, C. submersum, Utricularia australis, Salvinia natans) vor fi expuse riscului de dispariție. Se preconizează creșterea numărului de specii mai puțin sensibile.

Pajiști stepice panonice cu loess

Întrucât compoziția speciilor acestor habitate depinde de precipitațiile anuale, acest lucru poate fi afectat de schimbările climatice preconizate. Scăderea apei din zonele umede în timpul verii amenință compoziția speciilor ca urmare a scăderii pânzei freatice subterane.

Pajiști aluvionare din văile râului Cnidion dubii

Ca urmare a scăderii pânzei freatice, aceste pajiști riscă să se usuce și, în paralel, să devină mai plivite. Mai multe dintre standurile lor se bazează pe o inundație de primăvară mai scurtă.

Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior

Aceste habitate sunt extrem de amenințate, deoarece deficitul de apă, din cauza schimbărilor climatice preconizate, ar putea împiedica reînnoirea/regenerarea speciilor de arbori și arbuști.

Pentru a aborda principalele riscuri legate de climă care afectează habitatele și biodiversitatea din Parcul Național Körös-Maros, unde se află zona Kis-Sárrét, a fost elaborat un plan de gestionare adaptat la schimbările climatice (CAMP), cu implicarea experților și a părților interesate de la nivel local. Principalele obiective ale CAMP sunt:

• îmbunătățirea rezilienței habitatelor protejate și valoroase din zona CAMP;
• Intensificarea și îmbunătățirea dialogurilor cu părțile interesate în cadrul parcului;
• aprofundarea studiilor pentru a face față incertitudinilor din proiecțiile privind schimbările climatice;
• Integrarea scenariilor de schimbări climatice în gestionarea habitatelor;
• îmbunătățirea și specificarea activităților de monitorizare;
• punerea în aplicare a unei abordări de „gestionare adaptativă activă” pentru zona PMAC;
• elaborarea unor planuri de gestionare exemplare pentru habitatele Natura 2000, care să integreze cele mai recente cunoștințe privind schimbările climatice și impactul acestora;
• Integrarea rezultatelor modelării climatice și hidrologice în managementul habitatelor protejate.

Începând din 2013, au fost puse în aplicare mai multe măsuri în conformitate cu CAMP pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice:

• Menținerea regimului de apă, rezolvarea problemei alimentării cu apă și a excesului de apă din cauza lucrărilor de apă neglijate, evitarea nivelului prea ridicat al apei în timpul primăverii (pentru a nu amenința păsările cuibăritoare și zonele private) sau vara (permițând cosirea și tăierea arboretelor Typha) prin direcționarea apei în canale către iazurile piscicole
• Prevenirea speciilor invazive. Aceasta include mărunțirea, tăierea sau recoltarea speciilor exotice, interzicerea arderii, introducerea pășunatului ovinelor și/sau bovinelor în anumite zone (include selectarea raselor adecvate de bovine și perioadele de pășunat pentru optimizarea beneficiilor), evitarea pășunatului excesiv în zonele umede, cositul, interzicerea introducerii speciilor de pești exotici în ape.
• Conservarea și refacerea habitatelor fluviale și a conectivității acestora cu habitatele terestre învecinate (conectivitate laterală)

Mai recent (2019), pe lângă măsurile CAMP, Direcția Parcului Național (NP) a pus în aplicare mai multe intervenții mici în zona Kis Sárrét a Parcului Național Körös-Maros pentru a reține apa în zonele umede, ca parte a planului de gestionare Natura 2000, adoptat în 2018. Deși aceste măsuri nu sunt etichetate oficial ca măsuri de adaptare la schimbările climatice (ci ca proiecte de conservare, gestionare și reconstrucție a habitatelor), ele ajută cu siguranță zonele naturale să facă față deficitului de apă, secetei și inundațiilor și să se adapteze la extremele climatice. Măsurile puse în aplicare includ:

• Demolarea unor diguri pentru reținerea apei în zonele umede
• Renaturalizarea unor canale (sau conservarea unor canale, ceea ce le face mai puțin adânci) pentru a restabili habitatele râurilor și conectivitatea acestora cu habitatele terestre
• Construirea unui nou canal pentru a duce apa într-o zonă umedă valoroasă dintr-un canal mai mare existent
• Reconstrucția porților de ecluză care permit pădurarilor parcului să controleze nivelul inundațiilor și nivelul apelor interioare din mlaștini.

Principalele părți interesate pentru elaborarea și punerea în aplicare a CAMP au fost administrațiile de conservare a naturii care acționează la nivel local, regional și național, administrațiile de gestionare a apei la nivel regional, asociațiile regionale de turism și instituțiile de cercetare. Administrația Parcului Național, împreună cu autoritățile naționale de conservare a naturii și de gestionare a apei au făcut parte, de asemenea, din principalele părți interesate. Au fost elaborate comunicări mass-media, cum ar fi comunicate de presă și articole de presă, pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și pentru a aduce în atenția publicului necesitatea identificării unor măsuri de gestionare a parcului în condiții de schimbări climatice.

În prezent, părțile interesate locale nu sunt direct implicate în decizia privind gestionarea adaptivă a Parcului Național Körös-Maros. Cu toate acestea, parcul promovează inițiative de sensibilizare, de exemplu prin programe de educație ecologică pentru copii și evenimente de târguri și expoziții care implică părțile interesate de la nivel local și regional.

Unul dintre principalii factori de succes în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare a fost cunoașterea aprofundată a ofițerilor parcului național și a pădurarilor parcului, precum și legătura directă a acestora cu proprietarii și utilizatorii terenurilor (fermieri). Pe de altă parte, măsurile puse în aplicare pentru menținerea regimului apei afectează în mod direct în principal zonele deținute de stat care sunt gestionate de PN. De fapt, fermierii care închiriază terenul de la stat trebuie să respecte cu strictețe restricțiile specifice de conservare a naturii impuse de PN (de exemplu, cositul târziu, lipsa lucrărilor de noapte, irigarea pajiștilor, lăsarea dungilor nemișcate etc.), dar sunt compensați pentru aceste limitări cu o taxă de închiriere scăzută.

Costul întregului studiu de bază și al întregului proces de planificare a CAMP a fost de aproximativ 50 000 EUR; sursele de finanțare au fost de 85 % din FEDR al UE și de 15 % la nivel național. Datele privind costurile pentru punerea în aplicare a măsurilor nu sunt puse la dispoziția publicului.

Printre beneficii se numără: menținerea regimului apei (care a contribuit la abordarea problemei alimentării cu apă și a excesului de apă), creșterea rezilienței sistemelor agricole, menținerea sau refacerea mai multor habitate protejate și specii pe cale de dispariție și consolidarea conștiinței și a disponibilității părților interesate locale de a reduce amprenta de carbon, precum și de a se adapta la schimbările climatice. Beneficiile sunt greu de cuantificat. Cu toate acestea, potrivit Departamentului pentru Conservarea Naturii și Managementul Peisajului (Universitatea Szent István, Gödöllő, Ungaria), mlaștinile arată mai bine decât în deceniile anterioare și sunt probabil mai asemănătoare cu aspectul lor original de acum 200 de ani. De asemenea, infestarea cu buruieni și penetrarea speciilor invazive au fost prevenite datorită punerii în aplicare a măsurii menite să asigure o cantitate suficientă de apă.

Recomandările pentru gestionarea schimbărilor induse de schimbările climatice pentru partenerii regionali au fost elaborate sub forma unui raport privind cele mai bune practici și a unor orientări privind strategia de gestionare. Din lecțiile învățate, au fost elaborate recomandări de politică care pot fi utile pentru a fundamenta legislația națională și europeană, cu un accent special pe Directiva-cadru privind apa și pe cadrul Natura 2000 (Directiva privind habitatele, Directiva privind păsările).

Planul CAMP a fost elaborat între martie 2010 și februarie 2013. Măsurile CAMP au fost puse în aplicare în perioada 2013-2019. Ultimele măsuri promovate de Direcția Parcului Național au fost puse în aplicare în 2019.

Gestionarea adaptivă a habitatelor naturale din Parcul Național Körös-Maros este o activitate continuă, care necesită monitorizare, evaluare și ajustare. Noi măsuri sunt puse în aplicare atunci când este necesar și în funcție de fondurile disponibile.

Ákos Malatinszky
Szent István University
Department of Nature Conservation and Landscape Management
Pater K. 1., 2103 Gödöllő, Hungary
E-mail: malatinszky.akos@szie.hu 

Departamentul de Conservarea Naturii și Managementul Peisajului al Universității Szent István și Planul de Management Adaptat la Schimbările Climatice (CAMP) pentru zonele NP Körös-Maros