Gestionarea adaptată la schimbările climatice a zonei Kis-Sárrét din Parcul Național Körös-Maros

Observațiile climatice, derivate din setul de date E-OBS (și anume versiunea în grilă a setului de date al CCE privind variabila climatică), au arătat că în Europa s-a observat o tendință generală de creștere a temperaturii între 1960 și 2018, nu numai în zona mediteraneeană, ci și în Europa Centrală și de Nord-Est. În aceeași perioadă, Ungaria a înregistrat o încălzire semnificativă (+ 0,3-0,35 °C pe deceniu) și o frecvență majoră a valurilor de căldură (+ 6-8 zile pe deceniu) (a se vedea indicatorii AEM privind temperatura). Precipitațiile sunt foarte variabile în timpul anotimpurilor și anilor, cu precipitații abundente care apar în special în timpul iernii. Previziunile viitoare indică faptul că aceste evenimente extreme vor crește în următoarele decenii (până la 35%). Frecvența secetei a crescut din 1950 până la +1,3 evenimente pe deceniu (a se vedea indicatorii AEM privind secetele meteorologice și hidrologice). Proiecțiile climatice, bazate pe datele EURO-CORDEX, indică o creștere a temperaturii medii anuale între 2-4 °C, până la sfârșitul secolului al^XXI-lea, în conformitate cu scenariile RCP4.5 și, respectiv, RCP8.5 (a se vedea indicatorii AEM privind temperatura) și o ușoară creștere a frecvențeisecetei în perioada 2041-2070 în cele două scenarii de emisii (a se vedea indicatorii AEM privind secetele meteorologice și hidrologice).

Se preconizează că aceste modificări vor avea efecte diverse asupra habitatelor și biodiversității Parcului Național Körös-Maros, a căror amploare și calendar vor depinde de sensibilitățile individuale la schimbările climatice, astfel cum sunt descrise mai jos.

Stepe și mlaștini sărate panonice

Aceste habitate depind foarte mult de durata umezelii și de temperaturi, ambele afectând acumularea de sare și alte caracteristici ale solului. Perioadele cu precipitații reduse sau inexistente au ca rezultat uscarea stepelor și a mlaștinilor (rețineți că există deja o tendință regulată de uscare), în timp ce precipitațiile excesive din timpul verii pot crește percolarea solului, conducând la reducerea caracteristicilor sării și, prin urmare, la degradarea stepelor și mlaștinilor sărate. Habitatele sodice sunt printre cele mai periclitate, deoarece oferă condiții speciale și complexe ale solului, care pot susține atât specii de pajiști stepice (din cauza conținutului de humus), cât și specii de pajiști (din cauza efectelor apelor subterane) și specii sodice (din cauza acumulării de sodiu-sare la o adâncime de aproximativ 1 m). Dacă oricare dintre aceste procese/condiții se schimbă (devine mai puternic sau mai slab), compoziția habitatului se va schimba. Circumstanțele variabile și extremele climatice, inclusiv cele ca urmare a schimbărilor climatice preconizate, pot fi benefice pentru habitate precum pajiștile Puccinellia dense și înalte sau pionerii anuali ai sării din stepe și lacuri.

Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Ca impact preconizat al schimbărilor climatice, scăderea precipitațiilor dăunează vegetației hidrofite, deoarece nivelul redus al apei poate afecta dezvoltarea și supraviețuirea speciilor, simplificând astfel compoziția speciilor și reducând biodiversitatea. Numărul speciilor poate scădea pe măsură ce dispar speciile cu toleranță ecologică strictă. Speciile care necesită o stare naturală ridicată a habitatului (Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, C. submersum, Utricularia australis, Salvinia natans)vor fi expuse riscului de dispariție. Se preconizează creșterea numărului de specii mai puțin sensibile.

Pajiști stepice panonice cu loess

Întrucât compoziția speciilor din aceste habitate depinde de precipitațiile anuale, acest lucru poate fi afectat de schimbările climatice preconizate. Scăderea apei din zonele umede în timpul verii amenință compoziția speciilor ca urmare a scăderii nivelului pânzei freatice.

Pajiștile aluvionare ale văilor râurilor din Cnidion dubii

Ca urmare a scăderii nivelului pânzei freatice, aceste pajiști riscă să se usuce și, în paralel, să devină mai plivite. Mai multe dintre standurile lor se bazează pe o inundație de primăvară mai scurtă.

Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior

Aceste habitate sunt extrem de periclitate, deoarece deficitul de apă, din cauza schimbărilor climatice preconizate, ar putea împiedica reînnoirea/regenerarea speciilor de arbori și arbuști.

Pentru a aborda principalele riscuri legate de climă care afectează habitatele și biodiversitatea Parcului Național Körös-Maros, unde se află zona Kis-Sárrét, a fost elaborat un plan de gestionare adaptat la schimbările climatice (CAMP), cu implicarea experților și a părților interesate de la nivel local. Principalele obiective ale CAMP sunt:

• Îmbunătățirea rezilienței habitatelor protejate și valoroase din zona PMAC;
• Intensificarea și îmbunătățirea dialogurilor cu părțile interesate în cadrul parcului;
• aprofundarea studiilor pentru a face față incertitudinilor legate de previziunile privind schimbările climatice;
• integrarea scenariilor privind schimbările climatice în gestionarea habitatelor;
• îmbunătățirea și specificarea activităților de monitorizare;
• punerea în aplicare a unei abordări de „gestionare adaptivă activă” pentru zona CAMP;
• elaborarea unor planuri de gestionare exemplare pentru habitatele Natura 2000, care să integreze cele mai recente cunoștințe despre schimbările climatice și impactul acestora;
• Integrarea rezultatelor modelării climatice și hidrologice în gestionarea habitatelor protejate.

Începând din 2013, au fost puse în aplicare mai multe măsuri în conformitate cu CAMP pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice:

• Menținerea regimului de apă, rezolvarea problemei alimentării cu apă și a excesului de apă din cauza uzinelor de apă neglijate, evitarea nivelului prea ridicat al apei în timpul primăverii (pentru a nu amenința păsările cuibăritoare și zonele aflate în proprietate privată) sau vara (permițând cosirea și tăierea arboretelor Typha) prin direcționarea apei în canale către iazuri piscicole
• Prevenirea speciilor invazive. Aceasta include mărunțirea, tăierea sau recoltarea speciilor exotice, interzicerea arderii, introducerea pășunatului ovinelor și/sau bovinelor în anumite zone (inclusiv selectarea raselor adecvate de bovine și a perioadelor de pășunat pentru optimizarea beneficiilor), evitarea pășunatului excesiv în zonele umede, cositul, interzicerea introducerii speciilor de pești exotici în ape
• Conservarea și refacerea habitatelor fluviale și conectivitatea acestora cu habitatele terestre adiacente (conectivitate laterală)

Mai recent (2019), pe lângă măsurile CAMP, Direcția Parcurilor Naționale (PN) a pus în aplicare mai multe intervenții mici în zona Kis Sárrét a Parcului Național Körös-Maros pentru a reține apa în zonele umede, ca parte a planului de gestionare Natura 2000, adoptat în 2018. Deși aceste măsuri nu sunt etichetate oficial ca măsuri de adaptare la schimbările climatice (ci ca proiecte de conservare, gestionare și reconstrucție a habitatelor), ele ajută cu siguranță zonele naturale să facă față deficitului de apă, secetei și inundațiilor și să se adapteze la extremele climatice. Printre măsurile puse în aplicare se numără:

• Demolarea unor diguri pentru reținerea apei în zonele umede
• Renaturalizarea unor canale (sau conservarea unor canale făcându-le mai puțin adânci) pentru a restabili habitatele râurilor și conectivitatea acestora cu habitatele terestre
• Construirea unui nou canal pentru a duce apa într-o zonă umedă valoroasă dintr-un canal existent mai mare
• Reconstrucția porților de ecluză care să permită paznicilor parcului să controleze nivelul inundațiilor și nivelul apelor interioare din mlaștini.

Principalele părți interesate pentru elaborarea și punerea în aplicare a CAMP au fost administrațiile de conservare a naturii care acționează la nivel local, regional și național, administrațiile de gestionare a apei la nivel regional, asociațiile regionale de turism și instituțiile de cercetare. Administrația Parcului Național, împreună cu autoritățile naționale de conservare a naturii și de gestionare a apei au făcut parte, de asemenea, din principalele părți interesate. Au fost elaborate comunicări mass-media, cum ar fi comunicate de presă și articole de presă, pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și pentru a aduce în atenția publicului necesitatea identificării unor măsuri de gestionare a parcului în condiții de schimbări climatice.

În prezent, părțile interesate locale nu sunt direct implicate în decizia privind gestionarea adaptivă a Parcului Național Körös-Maros. Cu toate acestea, parcul promovează inițiative de sensibilizare, de exemplu prin programe de educație ecologică pentru copii și evenimente de târguri și expoziții care implică părțile interesate de la nivel local și regional.

Unul dintre principalii factori de succes în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare a fost cunoașterea profundă a ofițerilor parcurilor naționale și a pădurarilor parcurilor, precum și legătura lor directă cu proprietarii și utilizatorii terenurilor (fermieri). Pe de altă parte, măsurile puse în aplicare pentru a menține regimul apei afectează în mod direct, în principal, zonele deținute de stat care sunt gestionate de PN. De fapt, fermierii care închiriază terenul de la stat trebuie să respecte cu strictețe restricțiile specifice de conservare a naturii impuse de PN (de exemplu, cosit târziu, fără lucrări de noapte, fără irigarea pajiștilor, fără dungi mobile etc.), dar sunt compensați pentru aceste limitări cu o taxă de închiriere scăzută).

Costul întregului studiu de bază și al procesului de planificare a CAMP a fost de aproximativ 50 000 EUR; sursele de finanțare au fost 85 % din FEDR al UE și 15 % de la nivel național. Datele privind costurile pentru punerea în aplicare a măsurilor nu sunt puse la dispoziția publicului.

Printre beneficii se numără: menținerea regimului apei (care a contribuit la abordarea problemei aprovizionării cu apă și a excesului de apă), creșterea rezilienței sistemelor agricole, menținerea sau refacerea mai multor habitate protejate și specii pe cale de dispariție și consolidarea conștiinței și a disponibilității părților interesate locale de a reduce amprenta de carbon, precum și de a se adapta la schimbările climatice. Beneficiile sunt greu de cuantificat. Cu toate acestea, potrivit Departamentului pentru Conservarea Naturii și Managementul Peisajului (Universitatea Szent István, Gödöllő, Ungaria), mlaștinile arată mai bine decât în deceniile anterioare și sunt probabil mai asemănătoare cu aspectul lor original de acum 200 de ani. De asemenea, infestarea cu buruieni și pătrunderea speciilor invazive au fost prevenite datorită punerii în aplicare a măsurii care vizează asigurarea unei cantități suficiente de apă.

Recomandările pentru gestionarea schimbărilor induse de schimbările climatice pentru partenerii regionali au fost elaborate sub forma unui raport privind cele mai bune practici și a unor orientări privind strategia de gestionare. Din lecțiile învățate, au fost elaborate recomandări de politică care pot fi utile pentru fundamentarea legislației naționale și europene, cu un accent special pe Directiva-cadru privind apa și pe cadrul Natura 2000 (Directiva privind habitatele, Directiva privind păsările).

Planul CAMP a fost elaborat în perioada martie 2010-februarie 2013. Măsurile CAMP au fost puse în aplicare în perioada 2013-2019. Ultimele măsuri promovate de Direcția Parcurilor Naționale au fost puse în aplicare în 2019.

Gestionarea adaptativă a habitatelor naturale din Parcul Național Körös-Maros este o activitate continuă, care necesită monitorizare, evaluare și ajustare. Noi măsuri sunt puse în aplicare atunci când este necesar și în funcție de fondurile disponibile.

Ákos Malatinszky
Szent István University
Department of Nature Conservation and Landscape Management
Pater K. 1., 2103 Gödöllő, Hungary
E-mail: malatinszky.akos@szie.hu 

Departamentul de Conservare a Naturii și Managementul Peisajului al Universității Szent István și Planul de Management Adaptat la Schimbările Climatice (CAMP) pentru zonele PN Körös-Maros