Funcționarea planului portughez de urgență privind valurile de căldură

Vulnerabilitatea populației la temperaturi ridicate depinde de starea de sănătate și de condițiile socio-economice ale individului, de sistemul de sănătate, de locația specifică și de frecvența cu care apar temperaturile extreme în locația respectivă. Fiecare dintre acestea este un subiect complex și provocator. Punerea în aplicare cu succes a unui plan național de urgență privind valurile de căldură necesită ca informațiile cu privire la toate aceste subiecte să fie cunoscute, monitorizate și să se ia măsuri corective atunci când este necesar.

Expunerea la temperaturi ridicate este asociată cu creșterea mortalității și morbidității. Dovezile din studiile din seriile cronologice din orașele europene arată o asociere clară între temperaturile ridicate și mortalitatea cauzată de afecțiunile respiratorii. Persoanele în vârstă sunt cunoscute a fi deosebit de vulnerabile în timpul temperaturilor extreme de vară. Aceasta din urmă se datorează răspunsurilor termoreglatoare reduse la acești subiecți și, în unele cazuri, prezenței bolilor cronice, mobilității limitate și lipsei de autosuficiență.

Previziunile privind schimbările climatice indică faptul că numărul de zile cu căldură extremă în Portugalia va crește, zonele urbane fiind mai sensibile. Dacă populațiile viitoare devin mai urbanizate și numărul persoanelor în vârstă continuă să crească, problema mortalității cauzate de căldură va deveni probabil mai gravă.

Principalul obiectiv al Planului portughez de urgență privind valurile de căldură este de a preveni efectele negative asupra sănătății cauzate de temperaturile ridicate, luând în considerare, de asemenea, posibilele efecte ale schimbărilor climatice. Acest lucru se realizează prin furnizarea în timp util de informații relevante autorităților locale pentru a le permite să efectueze evaluări ale riscurilor și măsuri corective adecvate. O atenție deosebită este acordată persoanelor în vârstă. Acest plan stabilește rolurile și funcțiile instituțiilor guvernamentale la nivel național, regional și local. Deși este coordonată la nivel central de Direcția Generală Sănătate, aceasta are o structură operațională descentralizată.

Printre principalele elemente și acțiuni prevăzute de plan se numără:

• Definirea rolurilor și responsabilităților pentru fiecare autoritate implicată în operațiunea planului. În cadrul sectorului sănătății, rolurile și responsabilitățile implică nivelurile național, regional și municipal. Planul stabilește, de asemenea, protocoale de operațiuni cu alte sectoare, cum ar fi serviciile de protecție (inclusiv serviciile metrologice) și serviciile sociale.
• Alerte zilnice adresate publicului larg cu privire la starea de pericol legată de temperaturile extreme și valurile de căldură. Sunt luate în considerare trei niveluri de alertă posibile: verde, indicând temperaturile normale pentru perioada respectivă a anului; (ii) galben, indicând faptul că temperaturile sunt ridicate și pot provoca efecte adverse asupra sănătății populației celei mai sensibile; (iii) roșu, indicând temperaturi extrem de ridicate care pot provoca efecte adverse semnificative asupra sănătății.
• Pentru fiecare nivel de alertă sunt stabilite măsuri de protecție specifice pentru a reduce posibilele efecte negative asupra sănătății; de exemplu, în timpul unui nivel de alertă de culoare roșie: (a) să informeze populația generală, instituțiile de sănătate, serviciile sociale și canalele media relevante cu privire la nivelul de alertă și să recomande măsurile de protecție (și anume, consumul de apă) care pot fi aplicate pentru a reduce stresul termic; (b) consolidarea canalelor de comunicare între sectorul sănătății și alte sectoare; (c) să se articuleze cu serviciile de intervenție în caz de urgență pentru a promova transportul către unitățile de urgență din spitale și locațiile temporare cu acces la aparatele de aer condiționat; (d) să se asigure că grupurile vulnerabile ale populației nu sunt singure în această perioadă; (e) să se asigure că unitățile de intervenție în caz de urgență ale unităților sanitare dispun de o capacitate suplimentară.
• O atenție deosebită acordată grupurilor vulnerabile ale populației. Planul definește diverse activități de formare și comunicare destinate populațiilor vulnerabile.
• Monitorizarea mortalității și morbidității asociate perioadelor de stres termic.
• Să raporteze ministrului sănătății și publicului larg cu privire la activitățile desfășurate în cursul anului în cadrul planului de urgență privind valurile de căldură.

Instituțiile guvernamentale de la nivel național, regional și local au fost implicate în elaborarea planului și lucrează împreună, asumându-și diferite roluri pe parcursul diferitelor etape ale funcționării planului. Aceasta include, de asemenea, profesioniștii din domeniul sănătății, spitalele și alți membri ai personalului de urgență. Comunicările privind nivelurile de alertă și acțiunile corespunzătoare de reducere a riscurilor necesare sunt transmise mass-mediei. Materiale tipărite cu privire la modul de reducere a riscurilor sunt disponibile pe scară largă în clinici și în alte locații care vizează grupurile vulnerabile, cum ar fi casele persoanelor în vârstă. Informațiile sunt, de asemenea, disponibile online pe site-ul internet al Direcției Sănătate, precum și pe site-ul internet al autorităților regionale din domeniul sănătății.

Sistemul de alertă este bine cunoscut la nivel național și a reușit să identifice episoadele majore de caniculă din Portugalia. Modul în care acest lucru a redus efectele adverse asupra sănătății este mai dificil de evaluat și, în prezent, nu există informații disponibile.

Planul este operațional la nivel național din 2004; în această perioadă au existat diverse ajustări pentru a permite o mai bună punere în aplicare. Una dintre cele mai mari schimbări a inclus transferarea sarcinilor de punere în aplicare de la administrația centrală la administrațiile regionale și locale, permițând astfel evaluări mai realiste ale riscurilor și răspunsuri mai rapide în cadrul sistemului de sănătate.

O altă schimbare importantă a fost introducerea unor valori diferite de întrerupere a temperaturii utilizate pentru a declanșa modificări în fiecare regiune. Totuși, aceasta este o parte a planului care ar putea beneficia în continuare de informații mai detaliate. Definiția actuală a unui val de căldură (sau a unei perioade cu căldură extremă) se bazează pe compararea statistică a climei prognozate cu datele climatice preconizate pentru perioada respectivă în regiunea respectivă. Efectuarea de evaluări în fiecare regiune pentru a determina pragul pe baza sensibilității populației locale și a climei ar fi probabil mai eficientă.

Proiectul este finanțat integral de Ministerul Sănătății. Personalul care lucrează la acest plan lucrează și în alte domenii ale asistenței medicale primare, ceea ce face foarte dificilă estimarea costurilor și a resurselor asociate planului.

Prin definiție, beneficiile acestui plan sunt prevenirea efectelor adverse asupra sănătății. Măsurarea acestor beneficii este foarte dificilă și nu a fost încă calculată.

Planul de urgență pentru valurile de căldură este un plan național elaborat, finanțat și pus în aplicare de Ministerul Sănătății.

În urma valului de căldură din 2003, a fost instituit Planul portughez de urgență privind valurile de căldură, care a fost pus în aplicare în fiecare an, din 2004, în perioada mai-septembrie.

Se presupune că acțiunile prevăzute de plan vor continua pe termen lung. O revizuire a planului este planificată pentru perioada 2016-2017.

Paulo Diegues
Head of Environmental and Occupational Health Division
Directorate-General of Health
E-mail: diegues@dgs.pt