Criptosporidioză

Cryptosporidioza este o boală infecțioasă diareică cauzată de parazitul Cryptosporidium. Sanatatea precara si accesul limitat la apa filtrata, frecvente in tarile cu venituri mici, conduc la riscuri mai mari de infectie cu criptosporidioza. Până în prezent, boala este încă subdiagnosticată și subraportată în multe țări, inclusiv în Europa, în pofida supravegherii obligatorii (ECDC, 2017-2021; Pane și Putignani, 2022). În pofida unei rate de notificare relativ scăzute în Europa, criptosporidioza este o boală intestinală importantă care necesită monitorizare și control (ECDC, 2017-2021). Este de așteptat un risc crescut de infectare, având în vedere creșterea temperaturilor, variabilitatea mai mare a precipitațiilor și evenimentele mai extreme asociate cu schimbările climatice, în special pentru copiii mici (vulnerabili) din zonele urbane.

Rata de notificare a cazurilor totale și interne de criptosporidioză (hartă) și numărul total de cazuri raportate (grafic) în Europa

_{Sursă: ECDC, 2024, Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase}

_{Observații: Harta și graficul prezintă date pentru țările membre ale SEE. Limitele și denumirile indicate pe această hartă nu implică aprobarea sau acceptarea oficială de către Uniunea Europeană. Limitele și denumirile indicate pe această hartă nu implică aprobarea sau acceptarea oficială de către Uniunea Europeană. Boala este cu declarare obligatorie la nivelul UE, dar perioada de raportare variază de la o țară la alta. Atunci când țările raportează zero cazuri, rata de notificare pe hartă este afișată ca „0”. Atunci când țările nu au raportat boala într-un anumit an, rata nu este vizibilă pe hartă și este etichetată ca „neraportată” (actualizată ultima dată în septembrie 2024).}

Sursă & amperi; transmisie

Există mai multe specii diferite de Cryptosporidium, care pot infecta oamenii și/sau animalele (Xiao și Feng, 2017). Infecția apare atunci când stadiul infecțios al parazitului (ocist) este ingerat accidental prin aportul de apă sau alimente contaminate cu materii fecale sau prin contact strâns cu animalele sau oamenii infectați. Cantități considerabil mici de ovocite pot provoca deja o infecție. Majoritatea transmisiilor umane sunt transmise prin apă, după contactul cu suprafața contaminată sau cu apa potabilă. Sursele contaminate de apă potabilă sau de apă de agrement (inclusiv tobogane cu apă, piscine și lacuri) pot duce la apariția unor focare de criptosporidioză (Ramirez et al., 2004; OMS, 2022). Transmisiile alimentare și focarele apar atunci când câmpurile agricole sunt fertilizate cu fecale de animale, alimentele contaminate sunt manipulate neigienic, ingredientele sunt spălate cu apă contaminată sau prin contactul oamenilor cu animale infectate (cel mai adesea bovine).

Efecte asupra sănătății

Infecțiile la om apar uneori fără simptome, dar de obicei provoacă o boală gastro-intestinală tipică. Trei până la 12 zile după infecție, apare diaree apoasă, adesea însoțită de crampe abdominale, vărsături, febră ușoară și pierderea poftei de mâncare. Aceste simptome durează de obicei mai puțin de 2 săptămâni, dar pot persista până la o lună în cazuri severe. Mai mult de o treime din infecții sunt persistente, ducând la recidive după o scurtă perioadă de ameliorare. În aceste cazuri, parazitul Cryptosporidium poate provoca chiar leziuni în întregul tract gastro-intestinal, ceea ce duce la dureri severe și complicații potențiale. Cu toate acestea, eliminarea parazitului duce în cea mai mare parte la o recuperare rapidă și completă, chiar și în cazuri severe (Davies și Chalmers, 2009).

Morbiditate și amplitudine; mortalitate

În țările membre ale SEE (cu excepția Danemarcei, Franței, Italiei, Liechtensteinului, Elveției și Turciei din cauza lipsei datelor), în perioada 2007-2023:

• 86.188 de infecții
• Rata de notificare de 3,45 cazuri confirmate la 100 000 de locuitori în 2023
• Probabilitate moderată de spitalizare [1]
• 15 decese și o rată a mortalității sub 0,1%. Pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit care suferă de o infecție severă, ratele mortalității pot crește la 50 % și reprezintă o cauză principală de deces pentru copiii mici din țările în curs de dezvoltare (Chako et al., 2010; Sow et al., 2016).
• În 2023, au fost înregistrate 14 150 de cazuri, cel mai mare număr din 2007.

(ECDC, 2017-2021; ECDC, 2023)

Distribuția în rândul populației

• Grupa de vârstă cu cea mai mare incidență a bolilor din Europa: 0-4 ani (ECDC, 2017-2021)
• Grupe cu risc de evoluție severă a bolii: copiii sub 2 ani și persoanele cu imunitate scăzută (Cabada și White, 2010; Gerace et al., 2019)
• Grupuri cu risc mai mare de infecție: persoanele care vin în contact strâns cu materii fecale animale sau umane, instalații sanitare sau apă nesigură, inclusiv persoanele care manipulează animale, călătorii, lucrătorii din domeniul sănătății și al îngrijirii de zi (Putignani și Menichella, 2010).

Sensibilitate la schimbările climatice

Adecvarea climatică

Oochisturilede Cryptosporidium prosperă între 15 și 32 °C. Parazitul nu este rezistent la temperaturi ridicate persistente sau la soluri uscate. Oochisturile infecțioase au cochilii tari și pot supraviețui la temperaturi de până la -20 ° C timp de câteva zile (Fayer și Nerad, 1996). Oochisturile pot supraviețui perioade lungi de timp în condiții nefavorabile de mediu în afara corpului și rămân infecțioase timp de 2 până la 6 luni într-un mediu umed. Celulele sunt, de asemenea, rezistente la dezinfectanții chimici utilizați pentru purificarea apei potabile sau pentru clorinare (Gerace et al., 2019; Pane și Putignani, 2022). Aceasta înseamnă că eliminarea paraziților este dificilă odată ce o sursă de apă este contaminată (Patz et al., 2000).

Caracterul sezonier

În climatele temperate, criptosporidioza este mai frecventă în lunile mai calde. Precipitațiile abundente spre sfârșitul verii au potențialul de a crește numărul de cazuri de criptosporidioză (Jagai et al., 2009). În Europa, infecțiile apar pe tot parcursul anului, cu un vârf în septembrie și o creștere mai mică a numărului de cazuri în perioada aprilie-mai în anumite țări (ECDC, 2017-2021).

Impactul schimbărilor climatice

În regiunile temperate și tropicale, criptosporidioza apare mai frecvent cu temperaturi mai ridicate și mai multe precipitații. Vremea extremă care duce la inundații sau secete poate duce la mai mulți paraziți Cryptosporidium în corpurile de apă. Precipitațiile abundente, pe de o parte, fac ca apa să depășească capacitatea stațiilor de tratare a apei sau a sistemelor de canalizare, din cauza cărora parazitul Cryptosporidium poate contamina diferite surse de apă, inclusiv apa potabilă și apele de agrement. Riscurile de infectare cauzate de creșterea frecvenței și intensității precipitațiilor extreme și a inundațiilor pot crește în special riscul pentru copiii mici – care sunt deosebit de vulnerabili la infecțiile cu criptosporidioză – care trăiesc în zone urbane – unde sunt expuși la revărsarea apelor uzate după evacuările de ape pluviale în condiții meteorologice extreme (Young et al., 2015). Seceta, pe de altă parte, poate reduce volumele de apă din rezervoare, corpurile de apă naturale și efluenții stațiilor de tratare a apei în măsura în care concentrațiile de agenți patogeni devin problematice (Semenza și Menne, 2009). În general, se poate preconiza o creștere a riscului de îmbolnăvire ca urmare a creșterii temperaturilor, a variabilității mai mari a precipitațiilor și a evenimentelor mai extreme asociate cu schimbările climatice.

Prevenire & amplitudine; Tratament

Prevenirea

• Bune practici sanitare
• Sensibilizarea cu privire la transmiterea bolilor, igiena personală și publică
• Protecția surselor de apă și a construcțiilor artificiale de apă, cum ar fi turnurile de apă sau piscinele, împotriva contaminării (Ryan et al., 2016; OMS, 2022)
• Raportarea cazurilor și izolarea pacienților cu un rezultat sever
• Nu este disponibil niciun vaccin împotriva paraziților Cryptosporidium

Tratamentul

• Rehidratare, analgezice, înlocuirea electroliților
• Antibiotice sau terapie pasivă cu anticorpi în cazuri severe
• Nitazoxanidă

Referințe

Cabada, M. M., și White, A. C., 2010, Treatment of cryptosporidiosis: Știm ceea ce credem că știm? Aviz curent privind bolile infecțioase 23(5), 494-499. https://doi.org/10.1097/QCO.0b013e32833de052

Chako, C. Z., et al., 2010, Cryptosporidiosis in People: It’s Not Just About the Cows, Journal of Veterinary Internal Medicine 24(1), 37–43. https://doi.org/10.1111/j.1939-1676.2009.0431.x

Davies, A. P. și Chalmers, R. M., 2009, Cryptosporidiosis, BMJ 339, b4168. https://doi.org/10.1136/bmj.b4168

ECDC, 2017-2024, Rapoarte epidemiologice anuale pentru perioada 2014-2021 – Criptosporidioza. Disponibilă la adresa https://www.ecdc.europa.eu/en/cryptosporidiosis. Accesat ultima dată în august 2024.

ECDC, 2024, Atlasul de supraveghere a bolilor infecțioase. Disponibilă la adresa https://atlas.ecdc.europa.eu/public/index.aspx. Accesat ultima dată în septembrie 2024.

Fayer, R. și Nerad, T., 1996, Efectele temperaturilor scăzute asupra viabilității Cryptosporidium parvum oocysts. Microbiologie aplicată și de mediu 62(4), 1431-1433. https://doi.org/10.1128/aem.62.4.1431-1433.1996

Gerace, E., et al., 2019, Cryptosporidium infection: Epidemiologie, patogeneză și diagnostic diferențial, European Journal of Microbiology and Immunology 9(4), 119-123. https://doi.org/10.1556/1886.2019.00019

Jagai, J. S., et al., 2009, Seasonality of cryptosporidiosis: O abordare bazată pe metaanaliză, Environmental Research 109(4), 465–478. https://doi.org/10.1016/j.envres.2009.02.008

Pane, S. și Putignani, L., 2022, Cryptosporidium: Scenarii încă deschise, Pathogens 11(5), 515. https://doi.org/10.3390/pathogens110515

Patz, J. A., et al., 2000, Effects of environmental change on emerging parasit diseases (Efectele schimbărilor de mediu asupra bolilor parazitare emergente). Jurnalul Internațional de Parazitologie 30 (12-13), 1395-1405. https://doi.org/10.1016/S0020-7519(00)00141-7

Putignani, L. și Menichella, D., 2010, Global Distribution, Public Health and Clinical Impact of the Protozoan Pathogen Cryptosporidium, Interdisciplinary Perspectives on Infectious Diseases 2010, 753512. https://doi.org/10.1155/2010/753512.

Ramirez, N. E., et al., 2004, A review of the biological and epidemiology of cryptosporidiosis in human and animals, Microbes and Infection 6(8), 773–785. https://doi.org/10.1016/j.micinf.2004.02.021.

Ryan, U., et al., 2016, Cryptosporidium in human and animals—A one health approach to prophylaxis, Parasite Immunology 38(9), 535–547. https://doi.org/10.1111/pim.12350.

Semenza, J. C. și Menne, B., 2009, Schimbările climatice și bolile infecțioase în Europa, The Lancet Infectious Diseases 9(6), 365–375. https://doi.org/10.1016/S1473-3099(09)70104-5

Sow, S. O. și colab., 2016, The Burden of Cryptosporidium Diarrheal Disease among Children < 24 Months of Age in Moderate/High Mortality Regions of Sub-Saharan Africa and South Asia, Utilizing Data from the Global Enteric Multicenter Study (GEMS), PLOS Neglected Tropical Diseases 10(5), e0004729. https://doi.org/10.1371/journal.pntd.0004729.

OMS, 2022, Organizația Mondială a Sănătății, https://www.who.int/. Accesat ultima dată în august 2022.

Xiao, L. și Feng, Y., 2017, Molecular epidemiologic tools for waterborne pathogens Cryptosporidium spp. (Instrumente epidemiologice moleculare pentru agenții patogeni pe bază de apă Cryptosporidium spp.). Și Giardia duodenalis, Food and Waterborne Parasitology 8-9, 14-32. https://doi.org/10.1016/j.fawpar.2017.09.002

Young, I., et al., 2015, A systematic review and meta-analysis of the effects of extreme weather events and other weather-related variables on Cryptosporidium and Giardia in fresh surface waters (O analiză sistematică și meta-analiză a efectelor fenomenelor meteorologice extreme și a altor variabile legate de vreme asupra Cryptosporidium și Giardia în apele dulci de suprafață), Journal of Water and Health 13(1), 1-17. https://doi.org/10.2166/wh.2014.079

[1] Probabilitatea de spitalizare este etichetată ca fiind scăzută, moderată sau ridicată atunci când < 25 %, 25-75% sau > 75 % din cazuri sunt spitalizate. Probabilitatea se bazează pe datele disponibile privind starea de spitalizare a cazurilor raportate. În perioada 2020-2021, pentru aproximativ 55 % din cazuri, starea de spitalizare era cunoscută.