Bolile transmise prin apă și alimente

Numărul anual de zile adecvate pentru infecțiile cu Vibrio în regiunea baltică. Sursă: Watts, N., et al., 2021, „The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: răspunsul la crizele convergente”, The Lancet 397(10269), p. 129-170 (DOI: 10.1016/S0140-6736(20)32290-X)

Probleme de sănătate

Temperaturile ridicate ale apei accelerează rata de creștere a anumitor agenți patogeni pe bază de apă, cum ar fi speciile Vibrio, care acționează prin intermediul a două căi majore de expunere: utilizarea apei potabile și a apei de agrement. Infecțiile cuVibrio pot provoca gastroenterită prin consumul de fructe de mare contaminate sau prin infectarea rănilor expuse direct la speciile de Vibrio prezente în apele de coastă. Infecțiile cuVibrio reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică, deoarece aceste infecții ale plăgilor sunt potențial grave și pot duce la septicemie și deces. Alte boli cu transmitere hidrică și alimentară relevante pentru Europa includ campilobacterioza, salmoneloza, infecțiile cu bacterii E. coli producătoare de toxine, boala legionarilor, shigelloza, leptospiroza, giardioza, criptosporidioza. În plus, temperaturile ridicate ale aerului pot afecta negativ calitatea alimentelor în timpul transportului, depozitării și manipulării în general.
În prezent, există, de asemenea, dovezi ecologice care sugerează că creșterea temperaturii este asociată cu creșterea rezistenței la antibiotice pentru diferiți agenți patogeni, inclusiv Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae și Staphylococcus aureus. Aceste date indică faptul că previziunile actuale privind povara rezistenței la antibiotice asupra sănătății publice ar putea fi subestimate în contextul schimbărilor climatice.

Efecte observate

Odată ce un prag de temperatură la suprafața mării (SST) pentru creșterea Vibrio este atins la 15 °C, există o corelație pozitivă între creșterea concentrațiilor de SST și Vibrio în mediile marine cu salinitate scăzută. Încălzirea Mării Baltice este considerată principalul factor determinant al creșterii substanțiale a infecțiilor cu Vibrio în ultimele decenii. Proporția de litoral adecvată pentru Vibrio a crescut cu 61 % în comparație cu scenariul de referință din anii 1980; 2018 și 2019 au înregistrat cel mai mare număr de zile cu condiții adecvate pentru transmisia Vibrio și 100% din coasta baltică adecvată în cea mai fierbinte parte a anului.

Efecte preconizate

Infecțiile cauzate de Vibrio au crescut în Marea Baltică și se preconizează că vor continua să crească din cauza schimbărilor climatice. Se preconizează că adecvarea SST pentru Vibrio în Marea Baltică va crește din cauza schimbărilor climatice în lunile iulie, august și septembrie, dar cu atât mai mult în lunile imediat anterioare și ulterioare verii (iunie și octombrie).
Schimbările climatice ar putea crește, de asemenea, riscul altor boli transmise prin apă și alimente, cum ar fi salmoneloza legată de temperatură și criptosporidioza, care sunt asociate cu precipitații extreme și inundații.

Prăspunsuri olici

Indiferent de factorii climatici, intervențiile comportamentale în materie de sănătate și reglementările privind siguranța alimentară pot reduce majoritatea consecințelor negative ale schimbărilor climatice asupra bolilor transmise prin apă și alimente.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a dezvoltat Vibrio Map Viewer ca sistem de avertizare timpurie pentru sănătatea publică, menit să contribuie la reducerea expunerii umane la apele de coastă contaminate. Acesta monitorizează SST și salinitatea în Marea Baltică pentru a furniza alerte privind gradul ridicat de adecvare ecologică a infecțiilor cu Vibrio.

Referințe

• EASAC, 2019, The imperative of climate action to protect human health in Europe (Imperativul acțiunilor climatice pentru protejarea sănătății umane în Europa), raportul de politică nr. 38 al EASAC, Consiliul consultativ științific al Academiilor Europene.

• OMS Europa, 2018, Public health and climate adaptation policies in the European Union (Politicile de sănătate publică și de adaptare la schimbările climatice în Uniunea Europeană), Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Copenhaga.

• Watts, N., et al., 2021, „The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: răspunsul la crizele convergente”, The Lancet 397(10269), p. 129-170.

• AutoritateaEuropeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), et al., 2020, „Climate change as a driver of emerging risks for food and feed safety, plant, animal health and nutritional quality” (Schimbările climatice ca factor determinant al riscurilor emergente pentru siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, sănătatea plantelor, sănătatea animalelor și calitatea nutrițională), EFSA Supporting Publications 17(6) [DOI: 10.2903/sp.efsa.2020.EN-1881).

• MacFadden, D. R., et al., 2018, „Antibiotic resistance increase with local temperature” (Rezistența la antibiotice crește odată cu temperatura locală), Nature Climate Change 8(6), p. 510-514 (DOI: 10.1038/s41558-018-0161-6).

• Semenza, J. C., et al., 2017, „Environmental Suitability of Vibrio Infections in a Warming Climate: un sistem de alertă timpurie”, Environmental Health Perspectives 125(10), p. 107004 (DOI: 10.1289/EHP2198).

• Semenza, J.C., 2020, „Cascading risks of waterborne diseases from climate change” (Riscurile în cascadă ale bolilor transmise prin apă generate de schimbările climatice), Nature Immunology 21(5), p. 484-487 (DOI: 10.1038/s41590-020-0631-7)

Linkuri către informații suplimentare

• Pagini web care oferă informații privind bolile și dovezi ale legăturilor cu clima: campilobacterioză, salmoneloză, infecții cu bacterii E. coli producătoare de toxine, boala legionarilor, shigelloză, leptospiroză, giardioză , criptosporidioză
  
  
• Indicator Adecvarea climei pentru transmiterea bolilor infecțioase - Vibrio
  
  
• Vizualizator de hărți Vibrio al ECDC
  
  
• Organizația Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor
  
  
• Elemente din Catalogul de resurse