Afaceri și Industrie

Afaceri și Industrie

Mesaje-cheie

• Întreprinderile se confruntă cu două tipuri principale de riscuri legate de climă: riscurile fizice directe și riscurile de tranziție care decurg din răspunsul societății la schimbările climatice.

• În cadrul Uniunii Europene, este probabil ca ţările din sud să raporteze riscuri fizice mai ridicate la adresa operaţiunilor firmelor decât alte regiuni. Aceasta este urmată de firmele din Europa Centrală și de Est, care raportează o vulnerabilitate mai mare la riscurile climatice fizice decât firmele din Europa de Vest și de Nord. Riscurile de tranziție sunt mai puțin evidente, deoarece depind de angajamentele globale de decarbonizare.

• Comisia Europeană, împreună cu Banca Europeană de Investiții, a lansat Planul de investiții pentru Europa. Scopul planului este de a mobiliza investițiile publice și private pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană (UE). O parte a acestui plan este Fondul european pentru investiții strategice, care abordează, de asemenea, problema schimbărilor climatice.

Impacturi și vulnerabilități

Întreprinderile se confruntă cu două tipuri principale de riscuri legate de climă: riscurile fizice directe și riscurile de tranziție care decurg din răspunsul societății la schimbările climatice.

Riscurile fizice sunt mai ușor de observat și de înțeles de către întreprinderi pe măsură ce apar în urma expunerii la evenimente acute sau a transformării cronice. Schimbările climatice pot avea un impact semnificativ asupra lanțurilor de aprovizionare, distribuției și vânzărilor în mai multe moduri. Schimbările climatice conduc la fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai severe, cum ar fi inundațiile și seceta. Aceste evenimente pot perturba rețelele de transport și logistică, provocând întârzieri și daune mărfurilor aflate în tranzit. Acest lucru poate duce la deficite sau stocuri excedentare, afectând vânzările și veniturile.

Schimbările de temperatură pot afecta disponibilitatea și calitatea anumitor produse. De exemplu, culturile pot fi afectate de schimbările de temperatură și de precipitații, ceea ce duce la randamente mai scăzute și la o calitate mai scăzută. Acest lucru poate perturba lanțurile de aprovizionare și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi stabilirea prețului carbonului și mandatele privind energia din surse regenerabile, pot crește costul energiei și al altor factori de producție. Acest lucru poate crește costul de producție, transport și distribuție, ceea ce poate reduce profiturile sau poate duce la prețuri mai mari pentru consumatori.

Căldura afectează în mod negativ sănătatea umană și poate duce la o performanță mai slabă a muncii (productivitate redusă) sau la un număr mai mic de ore dedicate muncii (oferta de forță de muncă), în special în sectoare foarte expuse, cum ar fi agricultura, silvicultura, mineritul și carierele sau construcțiile. Productivitatea suferă din cauza faptului că lucrătorii trebuie să își încetinească ritmul de lucru și să ia pauze suplimentare pentru a se rehidrata și a se răci.

EIBIS (2020) a întrebat firmele dacă riscurile fizice le-au afectat activitatea. În cadrul Uniunii Europene, este probabil ca ţările din sud să raporteze riscuri fizice mai ridicate la adresa operaţiunilor firmelor decât alte regiuni. Aceasta este urmată de firmele din Europa Centrală și de Est, care raportează o vulnerabilitate mai mare la riscurile climatice fizice decât firmele din Europa de Vest și de Nord. Această percepție relativ mai ridicată a riscului fizic, în special în sudul Europei, se poate datora amenințării tot mai mari a secetei, care limitează producția de alimente și poate perturba turismul în zonă. În plus, firmele cu operațiuni care sunt mai vulnerabile la fenomene meteorologice extreme – cum ar fi sectoarele infrastructurii, inclusiv energia electrică, utilitățile, transporturile, construcțiile și serviciile (cel mai probabil ospitalitatea) – sunt, de asemenea, mai susceptibile să perceapă riscuri fizice mai mari.

Riscurile de tranziție sunt mai puțin evidente, deoarece depind de angajamentele globale de decarbonizare. Pe măsură ce crește gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice, preferințele consumatorilor se orientează către produse și practici mai durabile (de exemplu, creșterea cererii de produse locale). Acest lucru poate afecta vânzările și cererea pentru anumite produse, deoarece consumatorii pot alege să achiziționeze produse de la companii care acordă prioritate sustenabilității și își reduc amprenta de carbon.

Cadrul de politică

Cadrul de politică pentru adaptarea la schimbările climatice pentru întreprinderile și industriile din UE este stabilit în principal prin Strategia UE privind adaptarea. Strategia stabilește un cadru de acțiune și identifică o serie de măsuri care trebuie luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

În special, Strategia UE privind adaptarea subliniază necesitatea ca întreprinderile și industriile să se adapteze la schimbările climatice pentru a le asigura viabilitatea și reziliența pe termen lung. Aceasta recunoaște că întreprinderile și industriile vor fi afectate de impactul schimbărilor climatice.

În plus, UE a adoptat mai multe regulamente și directive care impun întreprinderilor și industriilor să ia măsuri de adaptare la schimbările climatice. De exemplu, Directiva UE privind raportarea nefinanciară impune anumitor întreprinderi mari să raporteze cu privire la performanța lor socială și de mediu, inclusiv cu privire la riscurile și oportunitățile legate de schimbările climatice.

Taxonomia UE este un sistem de clasificare care stabilește o listă a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv adaptarea la schimbările climatice. Aceasta ar putea juca un rol important în sprijinirea UE în vederea intensificării investițiilor durabile și a punerii în aplicare a Pactului verde european. Taxonomia UE va oferi întreprinderilor, investitorilor și factorilor de decizie definiții adecvate pentru activitățile economice care pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv criterii pe care activitățile economice trebuie să le îndeplinească pentru a contribui în mod semnificativ la adaptarea la schimbările climatice. În acest fel, ar trebui să creeze securitate pentru investitori, să protejeze investitorii privați împotriva dezinformării ecologice, să ajute întreprinderile să devină mai favorabile climei, să atenueze fragmentarea pieței și să contribuie la transferul investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Pentru chestiunea specifică a sectorului financiar, vă rugăm să accesați aici.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Proiectul CERES, care reprezintă "Schimbările climatice și resursele acvatice europene", este un proiect de cercetare care își propune să îmbunătățească înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra pescuitului și acvaculturii europene și să dezvolte strategii de adaptare pentru aceste industrii. Proiectul include studii de caz în diferite regiuni ale Europei și se axează pe îmbunătățirea rezilienței industriilor pescuitului și acvaculturii la impactul schimbărilor climatice.

În plus, dialogul privind reziliența la schimbările climatice urmărește să reducă acest decalaj în materie de protecție a climei –decalajul dintre suma pierdută și suma asigurată – și să găsească modalități de stimulare a investițiilor în buna adaptare. Principala sarcină a dialogului privind reziliența la schimbările climatice este de a face schimb de opinii cu privire la modul de abordare a pierderilor suferite în urma dezastrelor legate de climă și de a identifica modul în care industria asigurărilor poate contribui mai mult la adaptarea la schimbările climatice, de la acțiuni care sporesc pătrunderea asigurărilor împotriva riscurilor climatice pentru industrie și pentru întreaga societate, la crearea condițiilor propice pentru mai multe investiții în soluții bune de adaptare.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Comisia Europeană, împreună cu Banca Europeană de Investiții, a lansat Planul de investiții pentru Europa. Scopul planului este de a mobiliza investițiile publice și private pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană (UE). O parte a acestui plan este Fondul european pentru investiții strategice.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții au fost create pentru a mobiliza investiții în întreaga Europă. FEIS ar trebui să sprijine proiecte în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de energie, climă și eficiență prevăzute în Strategia Europa 2020 și în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, care vizează îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. FEIS vizează sprijinirea investițiilor strategice în domenii-cheie, cum ar fi infrastructura, eficiența energetică, energia din surse regenerabile, cercetarea și inovarea, precum și creșterea accesului la finanțare pentru entitățile cu până la 3 000 de angajați, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pe întreprinderile mici cu capitalizare medie.

„Fondul pentru climă și infrastructură” este o nouă linie de activitate în cadrul Fondului European de Investiții (FEI). FEI este o instituție a UE înființată în 1994 pentru a sprijini IMM-urile, oferindu-le acces la finanțare. Obiectivul principal al FEI este de a promova creșterea economică și competitivitatea Europei prin sprijinirea dezvoltării și creșterii IMM-urilor, care sunt considerate motorul economiei europene. În acest scop, FEI oferă o serie de produse și servicii financiare, inclusiv garanții, investiții de capital și alte forme de finanțare cu partajarea riscurilor. Mecanismul FEI este alcătuit în prezent din două surse de finanțare cu o capacitate totală de investiții de 400-600 de milioane EUR anual până în 2027. Este probabil ca în viitorul apropiat să urmeze și alte surse de finanțare. Investițiile Fondului pentru climă și infrastructură al FEI se axează în primul rând pe acțiunile climatice și pe durabilitatea mediului.

Sprijinirea punerii în aplicare a adaptării

• COSME, programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.
• serviciile climatice ale UE, care furnizează servicii de care beneficiază milioane de persoane și întreprinderi.
• Oasis Hub este un agregator global independent pentru date, instrumente & servicii privind catastrofele, condițiile meteorologice extreme, schimbările climatice și riscurile de mediu, precum și furnizarea de servicii de îmbunătățire a seturilor de date, de agregare a datelor și de comercializare. Scopul său este de a crea o platformă de date deschisă și transparentă, care să contribuie la furnizarea de informații privind mediul, schimbările climatice, catastrofele și riscurile pentru industrie și sectorul public.

De asemenea, UE oferă întreprinderilor o serie de servicii de sprijin prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene privind reziliența, pentru a capacita IMM-urile să își consolideze reziliența întreprinderilor la provocările viitoare, cum ar fi schimbările climatice, și al programului Erasmus pentru tinerii antreprenori.