Abordări ecosistemice

Mesaje-cheie

• Abordările ecosistemice se axează pe refacerea ecosistemelor și pe îmbunătățirea serviciilor ecosistemice pentru a proteja societatea împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice. Pe măsură ce schimbările climatice se fac simțite din ce în ce mai mult, de exemplu, secetele, fenomenele meteorologice extreme și inundațiile, urgența măsurilor de adaptare crește.
• Abordările ecosistemice sunt recunoscute ca soluții multifuncționale care sunt adesea mai eficiente decât măsurile tehnice tradiționale. Strategia UE privind adaptarea, actualizată recent, pune un accent puternic pe abordările ecosistemice și, în special, pe soluțiile bazate pe natură. Acestea sunt, de regulă, orientate către părțile interesate și adaptate la condițiile regionale. Cadrele de politică relevante sunt, prin urmare, nu numai Strategia UE privind adaptarea, ci și Strategia privind infrastructura ecologică și Strategia privind biodiversitatea. Obiectivele privind refacerea ecosistemelor sunt deosebit de relevante în acest sens.
• Dependența de inițiativele regionale ale părților interesate subliniază importanța consolidării capacităților și a schimbului de cunoștințe. La nivelul UE au fost create mai multe platforme de informare relevante în acest scop. Inițiativele regionale sunt sprijinite în continuare prin scheme de finanțare specifice și inițiative de colaborare în rețea.

Impacturi și vulnerabilități

Schimbările climatice afectează multe sectoare și regiuni din întreaga Europă. Abordările ecosistemice în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre sunt aplicabile pe scară largă și, prin urmare, foarte variate. Acestea cuprind mai multe concepte conexe, inclusiv soluțiile bazate pe natură (NbS), infrastructura verde (GI) și infrastructura albastră, adaptarea bazată pe ecosisteme (EbA), măsurile de retenție naturală a apei (NWRM) și abordările ecosistemice ale reducerii riscurilor de dezastre (eco-DRR). Raportul AEM privind soluțiile bazate pe natură în Europa oferă o imagine de ansamblu detaliată a diferitelor concepte.

Aceste concepte au în comun faptul că urmăresc să sporească reziliența socială și de mediu prin refacerea, menținerea și îmbunătățirea ecosistemelor și, astfel, prin îmbunătățirea serviciilor lor pentru societate, cum ar fi reținerea apei și prevenirea eroziunii solului, a inundațiilor și a secetei.

Abordările ecosistemice răspund mai multor obiective de politică de mediu și sectoriale (de exemplu, în ceea ce privește biodiversitatea, calitatea apei sau gestionarea agricolă și forestieră) și generează multiple beneficii socioeconomice care depășesc adesea soluțiile tehnice.

Cadrul de politică

Ca parte a Pactului verde european, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care recunoaște refacerea naturii ca o contribuție esențială atât la atenuarea schimbărilor climatice, cât și la adaptarea la acestea și promovează, de asemenea, integrarea acesteia în planificarea urbană.

Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice identifică abordările ecosistemice ca fiind o prioritate transversală. Punerea lor în aplicare este, de exemplu, esențială pentru gestionarea integrată a bazinelor hidrografice în temeiul Directivei-cadru privind apa.

Revizuirea din 2019 a Strategiei privind infrastructura verde subliniază beneficiile economice, sociale și alte beneficii conexe care decurg din infrastructura verde și din soluțiile ecosistemice. Două documente de orientare recente privind serviciile ecosistemice și infrastructura verde se axează pe punerea în aplicare de către factorii de decizie a infrastructurii verzi și albastre la nivelul UE: documentul de orientare al UE privind un cadru strategic și documentul de orientare al UE privind integrarea ecosistemelor și a serviciilor acestora în procesul decizional.

La nivel mondial, Convenția privind diversitatea biologică a sprijinit în mod explicit abordările bazate pe ecosisteme, stabilind obiective asociate și adoptând recent orientări voluntare pentru conceperea și punerea în aplicare efectivă a acestora. De asemenea, Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030 încurajează abordările ecosistemice pentru consolidarea rezilienței și reducerea riscului de dezastre.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

În cadrul programului Orizont 2020, finanțat de UE, s-au depus eforturi de colaborare substanțiale pentru a oferi practicienilor un cadru cuprinzător de evaluare a impactului SNB și un set solid de indicatori și metodologii pentru evaluarea impactului SNB. Acest lucru a avut ca rezultat un manual pentru practicieni și o anexă corespunzătoare a metodelor, precum și o prezentare generală a studiilor și publicațiilor privind infrastructura verde finanțate de Comisia Europeană.

Mai multe portaluri și pagini web oferă exemple și informații generale despre EbA:

• Scopul platformei OPPLA este de a face schimb de cunoștințe practice privind capitalul natural, serviciile ecosistemice și soluțiile bazate pe natură, oferind o gamă largă de studii de caz, produse și instrumente;
• Site-ul web Nature-based Urban Innovation NATURVATION conține informații cu privire la aproape 1 000 de exemple de soluții bazate pe natură din 100 de orașe europene care contribuie la adaptarea sistemului urban la schimbările climatice;
• Platforma ThinkNature este un centru de studiu de caz și resurse dedicat soluțiilor bazate pe natură;
• Platforma privind măsurile naturale de retenție a apei (MRNA)colectează informații privind infrastructura verde aplicată sectorului apei, cu un catalog amplu de acțiuni și studii de caz;
• Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) deține o „bază de date privind abordările ecosistemice ale adaptării” în cadrul Portalului de cunoștințe privind adaptarea;
• Portalul de soluții EbA promovează schimbul de studii de caz și exemple de EbA din diferite regiuni și ecosisteme din întreaga lume;
• Inițiativa privind soluțiile bazate pe natură este un program interdisciplinar axat pe știința, politica și practica NbS și oferă două platforme globale asociate („Platforma de dovezi privind soluțiile bazate pe natură” și „Platformade politici privind soluțiile bazate pe natură”).

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește bugetul UE. Pentru perioada de cheltuieli 2021-2027, cel puțin 30 % din bugetul total al UE este alocat obiectivelor climatice.

Cercetarea UE până în 2030 este finanțată în cadrul programului Orizont Europa, clusterul 6 fiind cel mai relevant pentru abordările ecosistemice ale adaptării la schimbările climatice și ale reducerii riscului de dezastre.

Noua Strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030 a evidențiat faptul că o proporție semnificativă din cele 25 % din bugetul UE dedicate acțiunilor climatice va fi investită în biodiversitate și în soluții bazate pe natură.

În general, finanțarea adaptării poate fi combinată din diferite surse și multe dintre acestea sprijină, de asemenea, abordările ecosistemice ale adaptării.

Sprijinirea punerii în aplicare

Statele membre ale UE au dezvoltat o gamă largă de activități legate de IG în ceea ce privește cadrul național de politică, integrând IG în politicile sectoriale, consolidând baza de cunoștințe și punând în aplicare proiecte specifice privind IG.  Aceste informații pot fi găsite în Sistemul european de informații privind biodiversitatea .

Pentru a dezvolta o metodologie solidă și un sistem integrat de contabilizare a capitalului natural, UE dispune de proiectul INCA, aliniat îndeaproape la activitatea sa generală privind „cartografierea și evaluarea stării ecosistemelor și a serviciilor acestora” (MAES). INCA-MAES a publicat o prezentare generală și un raport intermediar privind contabilitatea capitalului natural în Uniunea Europeană.