eea flag
Strategia de adaptare portuară de la Rotterdam pentru transporturi și activități comerciale reziliente la schimbările climatice

© Wikimedia Commons

Autoritatea portuară, în colaborare cu municipalitatea Rotterdam, cu alte organisme guvernamentale și cu sectorul privat, a elaborat în comun o strategie de adaptare cu scopul de a asigura cea mai mare capacitate de protecție a apelor portuare din Europa. Strategia se bazează pe abordări de prevenire, de amenajare a teritoriului bazată pe adaptare și de gestionare a crizelor și se preconizează că va genera beneficii care vor depăși costurile.

Rotterdam este cel mai mare port din Europa, cu un volum de manipulare a mărfurilor de peste 460 de milioane de tone în 2022, aproximativ 8 % din totalul mărfurilor manipulate în Europa (Eurostat, 2023). Portul Rotterdam N.V. (PoR) este compania de dezvoltare portuară. Aceasta funcționează pe baza unui model de proprietar, și anume PoR închiriază terenul portuar (4600 de hectare) către terminale private, companii de logistică și de producție. Suprafața sa mare (4600 hectare) este împărțită în șase secțiuni principale, fiecare cu caracteristicile sale fizice specifice și activitățile sale economice specifice.

Portul este expus la creșterea nivelului mării și la riscurile de inundații induse de schimbările climatice. Elaborarea unei strategii clare și eficiente pentru a lua în considerare astfel de riscuri și pentru a se pregăti să le abordeze în timp util este motivată de relevanța economică ridicată a portului Rotterdam și de întreprinderile esențiale și vulnerabile care își desfășoară activitatea în zona portuară. Rotterdam este cel mai mare port din Europa, deoarece gestionează 8 % din totalul mărfurilor expediate prin Europa (Eurostat, 2023),peste 460 de milioane de tone în 2022. Autoritatea portuară din Rotterdam și municipalitatea Rotterdam au colaborat cu părțile interesate și cu experții pentru a elabora o abordare de adaptare adaptată vulnerabilităților specifice fiecărei zone a portului. Această abordare de co-proiectare asigură faptul că toate părțile din port iau la timp măsurile corecte și eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Descrierea studiului de caz

Provocări

Portul Rotterdam, în ciuda faptului că este deja proiectat pentru a face față inundațiilor minore și creșterii nivelului mării, este expus riscurilor generate de furtunile puternice și de creșterea în continuare a nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice. Proiecțiile de ultimă generație din 2023 privind creșterea nivelului mării (bazade date Rijkswaterstaat Hydra-NL, împreună cu proiecțiile privind schimbările climatice ale Koninklijk Nederlands Meterologisch Institutut – KNMI)indică o creștere a nivelului mării cuprinsă între +26 cm și +124 cm în 2100 și indică o creștere probabilă a daunelor provocate de inundații în timp. Ipoteza de lucru adoptată în strategie este de +35 cm în 2050 și +85 cm în 2100. Zona portuară se află deasupra nivelului mării și în afara sistemului de diguri din Țările de Jos. Astfel, acesta este deja protejat în mod natural împotriva riscurilor de inundații cu care se confruntă porțiunea teritoriului olandez situată sub nivelul mării. Cu toate acestea, fiind în afara sistemului de diguri, este vulnerabil la inundațiile preconizate legate de creșterea preconizată a nivelului mării. Amplasarea sa în afara sistemului digurilor implică, de asemenea, un cadru diferit de reglementare a riscurilor în comparație cu zonele cu diguri. Acest lucru ridică probleme de coordonare între toți actorii publici și privați implicați. O altă provocare vine din caracteristicile diferite ale diferitelor zone din port. Clădirile din diferite zone pot avea înălțimi diferite; zonele în sine pot include sau nu canale și alte uzine de apă. În plus, zonele pot diferi în ceea ce privește utilizările lor, care variază de la situri industriale, la noduri logistice de marfă, clădiri de birouri și chiar zone rezidențiale.

Strategia trebuie să ia în considerare nevoile și riscurile cu care se confruntă diferiți actori din diferite locuri. Strategia este un ansamblu de diferite substrategii care trebuie să fie atent orchestrate împreună. Nu toate domeniile au urmat aceeași metodologie în definirea strategiei lor specifice. Pe parcurs au apărut noi perspective în anumite domenii. Acestea au fost aplicate strategiilor dezvoltate ulterior, iar abordările diferite rezultă în mod natural din diferențele dintre zone.

Politică și fundal juridic

Portul Rotterdam N.V. este compania de dezvoltare portuară. Aceasta își desfășoară activitatea în calitate de proprietar, deoarece închiriază terenurile portuare unor societăți care gestionează terminale, operațiuni logistice și de producție. Acest lucru are ca rezultat o rețea complexă de zone interconectate și diverse, situate de-a lungul estuarului râului Mose (Maas), fiecare cu caracteristicile sale fizice specifice și cu activitățile sale economice specifice. Acest cadru implică diferite subiecte și entități responsabile din punct de vedere juridic și diferențe în ceea ce privește legile și reglementările pe care trebuie să le respecte.

Primul aspect juridic notabil al acestei strategii își are rădăcinile în poziția geografică a întregului port. Acesta este situat în afara sistemelor de diguri care mențin uscată partea din teritoriul olandez care se află sub nivelul mării.

În conformitate cu legislația neerlandeză, în zonele din afara sistemului de diguri (în limba neerlandeză, buitendijkse gebieden), nu există standarde juridice pentru protecția împotriva inundațiilor. Utilizatorii și administratorii zonei exterioare a portului digului sunt responsabili pentru luarea măsurilor de limitare a daunelor provocate de inundații. Cu toate acestea, există încă responsabilități pentru instituțiile publice care garantează un anumit sprijin de bază. Guvernul național, de exemplu, este responsabil pentru comunicarea riscului de inundații.

În cadrul portului, pe lângă legislația maritimă și de navigație privind exploatarea portului, o serie de activități comerciale au legătură cu manipularea și prelucrarea mărfurilor și substanțelor periculoase și, prin urmare, fac obiectul unor reglementări specifice, cum ar fi BRZO (Besluit Risico’s Zware Ongevallen, Decretul privind riscurile de accidente majore - Regulamentul SEVESO III) și BEVI (Besluit externe veiligheid inrichtigen - Decretul privind siguranța externă a unităților). Aceste regulamente se referă la gestionarea corectă și, respectiv, la prevenirea riscurilor în interiorul și în afara sediului unei întreprinderi. Aceasta din urmă are, desigur, un impact direct asupra prevenirii dezastrelor ecologice pe o suprafață mare.

Un alt aspect juridic care trebuie luat în considerare este prezența autorităților care au jurisdicție asupra activităților vizate de strategia de adaptare în zona portuară. Mandatul Autorității Portului Rotterdam include "menținerea unei manipulări sigure și fără probleme a tuturor transporturilor maritime". Orașul Rotterdam și guvernul Regatului Țărilor de Jos sunt, de altfel, cei doi acționari ai portului Rotterdam. Prin urmare, acestea sunt implicate în planificarea și exploatarea portului Rotterdam atât în calitate de entități de reglementare, cât și în calitate de entități reglementate. Ambii acționari își justifică participarea la portul Rotterdam în ceea ce privește: (i) protejarea interesului public al activităților portului (a se vedea de Langen, 2023), în ceea ce privește rolul economic vital al portului Rotterdam pentru economia locală, (ii) necesitatea de a menține condiții de piață eficiente pentru o activitate-cheie care altfel ar fi în cel mai bun caz monopolistă sau de oligopol în mod natural, (iii) luarea în considerare a siguranței nautice, (iv) utilizarea eficientă a terenurilor în zonă și (v) considerente de durabilitate (din perspectiva reducerii emisiilor de CO2). Strategia generală pe termen lung a portului Rotterdam, Rotterdam Port Vision, este elaborată în comun de mai multe instituții, printre care orașul Rotterdam, Regatul Țărilor de Jos (prin intermediul ministerelor afacerilor economice și schimbărilor climatice, relațiilor interne și ale Regatului și infrastructurii și gospodăririi apelor), provincia Zuid-Holland și asociația de întreprinderi care reprezintă întreprinderile care își desfășoară activitatea în port (Deltalinqs) și Autoritatea Portului Rotterdam . Viziunea portuară are legături puternice cu strategia de adaptare a portului în ceea ce privește conservarea sănătății și a siguranței și criteriile de dezvoltare a zonei. În plus, Rotterdam Port Vision observă că zona portuară face obiectul Directivei-cadru a UE privind apa, care impune autorităților de gestionare a apei (Rijkswaterstaat și autoritățile olandeze din domeniul apei) și utilizatorilor să mențină o bună calitate a apei în zonă.

Contextul politic al măsurii de adaptare

Case developed and implemented as a climate change adaptation measure.

Obiectivele măsurii de adaptare

Obiectivul strategiei de adaptare a portului Rotterdam este de a oferi o serie de măsuri care să fie puse în aplicare în portul Rotterdam, într-un mod care să țină seama de caracteristicile specifice ale diferitelor zone și actori implicați. Aceasta vizează în principal reducerea daunelor economice cauzate de inundațiile din zonele portuare, care se preconizează că vor reprezenta cea mai mare parte a impactului negativ care ar putea avea loc. În plus, strategia de adaptare sprijină, de asemenea, reducerea daunelor rezultate din evenimente mai puțin probabile, cum ar fi daunele aduse mediului ca urmare a dispersiei poluanților și a victimelor umane.

Soluții

Strategia privind adaptarea porturilor prevede o gamă largă de măsuri, care acoperă în principal infrastructura, dar și planurile de pregătire și schimbările comportamentale. Aceste măsuri sunt ajustate în funcție de caracteristicile zonelor și de gradul de risc considerat acceptabil de către părțile interesate care își desfășoară activitatea în zonele respective. Acestea se bazează pe măsurile adoptate în zonele din interiorul sistemului olandez de diguri și sunt adaptate la nevoile și caracteristicile unei zone care se află în afara sistemului respectiv. Măsurile sunt împărțite în măsuri de prevenire, măsuri de adaptare spațială și măsuri de gestionare a crizelor.

Măsurile de prevenire ("păstrarea apei în exterior") includ:

  • Ridicarea terasamentelor și/sau a pantelor: această măsură asigură faptul că zonele joase nu pot fi inundate dacă apa rămâne sub nivelul specificat prin proiectare. Aceasta implică ajustarea înălțimii cheiurilor (inclusiv a zonelor de încărcare și descărcare de substrat) la înălțimea corectă.
  • Utilizarea compartimentelor pentru sigilarea secțiunilor portului asigură faptul că inundațiile nu se răspândesc în alte subzone. Această măsură poate proteja zonele cu valori economice ridicate expuse riscului de inundații, care pot fi astfel separate de zonele cu valori economice scăzute care nu pot fi protejate în mod eficient din punctul de vedere al costurilor.
  • Ridicarea drumurilor pentru a acționa ca bariere: acest lucru necesită ridicarea înălțimii tronsoanelor rutiere joase și instalarea de porți pentru sigilarea tronsoanelor rutiere subterane, cum ar fi tunelurile și metrourile, în caz de inundații.
  • Barieră deschisă care poate fi blocată: această măsură poate fi pusă în aplicare prin instalarea unei mici versiuni a conceptului de barieră Maeslant sau a unei alte bariere la scară mică care poate fi blocată, pentru a reduce nivelul reglementat al apei în zonele din afara sistemului de diguri al portului. Această măsură poate reduce, de asemenea, riscurile de inundații și în zonele adiacente.
  • Bariera detașabilă / (flexibilă) poate funcționa într-un mod similar, cu avantajul de a fi detașabilă și, prin urmare, în loc numai atunci când este necesar. Acesta poate fi completat de o barieră verticală, cum ar fi un perete.

Măsurile de adaptare spațială („viu cu apă”) includ:

  • Proiectarea impermeabilă a sitului implică (re)relocarea fizică a activităților și a instalațiilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații. De exemplu, activitățile critice pentru întreprinderi sau cele cu utilizare intensivă a capitalului și instalațiile vitale, cum ar fi energia electrică, telecomunicațiile și tehnologia informației, ar trebui relocate în zone mai sigure, mai înalte. Companiile de logistică ar trebui să se asigure că produsele cu cea mai mare valoare sunt stocate pe cele mai înalte terenuri ale site-ului. Ei ar putea, de asemenea, să pornească de la cele mai înalte motive pentru a stoca bunuri pentru a se asigura că cât mai puține produse sunt stocate în cele mai mici porțiuni ale site-ului. Acest lucru se aplică numai în cazul în care sunt disponibile niveluri de sol sigure, iar îndepărtarea este fezabilă, deoarece unele instalații esențiale pot fi necesare la fața locului.
  • Ridicarea subzonelor/siturilor/instalațiilor critice este acțiunea evidentă de punere în aplicare, dacă este fezabilă, deoarece, în general, cu cât terenul este mai înalt, cu atât este mai protejat împotriva inundațiilor – în special a celor excepțional de înalte. Creșterea siturilor conține consecințele inundațiilor. Cu toate acestea, creșterea siturilor existente nu este, de obicei, fezabilă din cauza distrugerii capitalului și/sau a costurilor de reconstruire a infrastructurilor costisitoare. Cu toate acestea, ridicarea digurilor (printre măsurile de prevenire) se poate dovedi eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru siturile portuare deschise de mari dimensiuni și/sau pentru parcelele aflate în curs de dezvoltare sau programate pentru dezvoltare.
  • Izbucnirea implică evacuarea apei printr-o ecluză, oriunde apa poate fi evacuată într-un corp de apă extern. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în ecluzele Haringvliet, unde excesul de apă din râuri este deversat în mare atunci când nivelul apei este prea ridicat.
  • Impermeabilizarea presupune asigurarea faptului că apa poate inunda un bun până la o înălțime de proiectare preidentificată, fără a provoca daune care nu pot fi remediate printr-o operațiune majoră de curățare, și că i se permite să intre și să iasă în mod eficient. Acest lucru necesită instalarea tuturor conexiunilor utilităților (cabluri electrice, conducte de gaz etc.) deasupra nivelului proiectat al apei, în timp ce tot ceea ce se află sub acest nivel trebuie să fie impermeabil. Faptul că apa poate, prin proiectare, să intre în instalație implică faptul că această opțiune nu este viabilă atunci când natura activității este de așa natură încât nu este de dorit să se permită intrarea apei.
  • Impermeabilizarea uscată implică impermeabilizarea completă a unei instalații și întărirea acesteia pentru a rezista la presiunea apei pe suprafața sa exterioară. Aceasta implică instalarea de pereți, ferestre și uși etanșe la apă și etanșarea canalelor și a altor conducte de apă pentru a evita fluxurile de apă. Pentru infrastructurile din portul Rotterdam, izolarea uscată este considerată aplicabilă până la un metru înălțime și necesită executarea la timp a unor acțiuni suplimentare, cum ar fi închiderea ușilor, a ferestrelor și a canalelor în caz de inundații. Se recomandă, de asemenea, o analiză preliminară aprofundată a fezabilității.

Măsurile de gestionare a crizelor („pregătirea pentru criză”) implică tot ceea ce poate fi prevăzut și pus în aplicare în ceea ce privește pregătirea pentru inundații și limitarea și remedierea impactului acestora. Aceasta include toate acțiunile întreprinse chiar înainte sau în timpul unei inundații. Acest set de măsuri include:

  • elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și de recuperare specifice instalației (în afara celor obligatorii pentru instalațiile și operațiunile care se ocupă de substanțele periculoase) și a unui plan general pentru regiunea de siguranță Rotterdam-Rijnmond;
  • pregătirea și punerea în aplicare a măsurilor de urgență (cum ar fi constituirea de stocuri de materiale critice, mutarea în zone mai înalte sau protejarea în alt mod a bunurilor și echipamentelor critice sau costisitoare, instalarea de rezerve de energie electrică de urgență etc.);
  • instalarea digurilor și digurilor de urgență.

Caracteristica distinctivă a acestei strategii de adaptare este ajustarea setului de măsuri care urmează să fie puse în aplicare la caracteristicile specifice ale fiecărei zone din port. Aceasta se bazează pe activitățile geografice, tehnice și economice ale fiecărei zone, pe modelarea detaliată a impactului posibil al unui eveniment major de inundații și pe integrarea în elaborarea strategiei a priorităților specificate de societățile care își desfășoară activitatea în diferitele secțiuni ale portului. Prin urmare, strategia constă în meniuri de măsuri specifice fiecărei zone, care se preconizează că vor aborda vulnerabilitățile fiecărei zone în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Aceste meniuri au fost etichetate în funcție de „tema” tipului predominant de măsuri care urmează să fie adoptate într-un domeniu. De asemenea, etichetele corespund aproximativ celor trei clase de măsuri enumerate mai sus (prevenire, adaptare spațială și gestionarea crizelor). De exemplu, pentru zona Botlek, în secțiunea de mijloc a portului, strategia recomandă o strategie de „păstrare a apei în exterior”, care să se concentreze asupra măsurilor de prevenire. În ceea ce privește zona Maasvlakte (cea situată direct pe malul Mării Nordului) și zona Merwe-Vierhavens (cea mai interioară), aceasta sugerează o strategie de „a trăi cu apă”, care se axează pe măsuri de adaptare spațială. Strategia de adaptare pentru Europoort și Waal-Eemhaven combină ambele teme. În zonele în care riscul de inundații depășește pragul acceptabil numai dacă nivelul mării crește cu peste 85 cm (cum este cazul zonei Vondelingenplaat), o strategie bazată pe pregătirea pentru criză este cea mai promițătoare.

Detalii suplimentare

Participarea părților interesate

Utilizatorii portului Rotterdam (în principal firme de transport și logistică, dezvoltatori, proprietari imobiliari) au fost consultați pentru a aplica „obiectivul privat” prin care sunt evaluate riscurile. Riscurile au fost evaluate pe o bază științifică (exercițiu de modelare bazat pe proiecții climatice). Cu toate acestea, părților interesate relevante din fiecare subzonă a portului li s-a solicitat să le clasifice în categorii „acceptabile” sau „inacceptabile”. Rezultatele acestui exercițiu de consultare au fost îmbinate cu o evaluare similară efectuată de autoritățile publice pentru a lua în considerare punctul de vedere al comunității locale. Această abordare de co-proiectare a condus la o identificare cuprinzătoare și comună a nivelurilor de risc considerate acceptabile pentru diferitele impacturi preconizate în diferitele zone ale portului. La nivel instituțional, luarea în considerare a interesului public este piatra de temelie a mandatului celor doi acționari ai Portului Rotterdam N.V., astfel cum s-a discutat în secțiunea privind aspectele juridice.

Succesul și factorii limitatori

Există patru factori principali care pot spori șansele de succes ale strategiei de adaptare. În primul rând, se bazează pe cunoștințe solide privind funcționarea digurilor și pe modelarea științifică a posibilelor scenarii climatice pentru zona portuară. Această bază științifică face obiectul unei revizuiri și actualizări periodice. În al doilea rând, aceasta are o abordare foarte detaliată a caracteristicilor specifice ale tronsoanelor portuare individuale. Se asigură că sunt puse în aplicare numai măsurile care se potrivesc cel mai bine fiecărui domeniu. În al treilea rând, este conceput în colaborare cu părțile interesate din fiecare domeniu. Astfel, aceasta se poate baza pe sprijinul și cooperarea activităților economice direct afectate. În al patrulea rând, aceasta se bazează pe o analiză cost-beneficiu solidă (a se vedea secțiunea următoare pentru detalii), care asigură faptul că sunt recomandate numai măsurile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Principalii factori limitativi sunt legati de complexitatea extrema a numeroaselor activitati interconectate care au loc in cadrul portului, de legaturile sale economice si de infrastructura cu sistemele economice olandeze, europene si globale, precum si de incertitudinile intrinseci legate de evolutia viitoare a acestor sisteme. Complexitatea portului a avut un impact clar asupra dezvoltării strategiei. Acesta a trebuit să fie ajustat în mod repetat pentru a acoperi diferitele secțiuni ale portului. Acest lucru a dus la calendare diferite ale dezvoltării strategiei sau la luarea în considerare a unor căi alternative de evoluție pentru diferitele domenii. De exemplu, posibilitatea ca proiectele de locuințe rezidențiale să fie dezvoltate în zona Merwe-Vierhavens a determinat luarea în considerare a două scenarii alternative pentru viitorul acestei zone. Unul s-a axat mai mult pe activitățile economice. Celălalt scenariu a luat în considerare o utilizare mixtă în care trebuiau luate în considerare și nevoile de adaptare ale viitorilor rezidenți. Confruntarea cu incertitudinea viitorului face parte din strategia generală a oricărei întreprinderi, iar portul Rotterdam a încorporat incertitudinea legată de climă în principalele sale documente strategice, cum ar fi Port Vision Rotterdam.

Costuri și beneficii

Strategia conține o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare a măsurilor selectate pentru diferitele zone portuare. Acest document include o defalcare detaliată a costurilor și beneficiilor, precum și un tabel care le rezumă în funcție de principalele măsuri și de secțiunile portuare afectate. În ansamblu, valoarea actualizată a costurilor măsurilor recomandate este estimată la aproape 90 de milioane EUR. Beneficiile estimate, în ceea ce privește reducerea preconizată a daunelor economice ca urmare a acestor măsuri, sunt de aproximativ 611 milioane EUR. Acest lucru generează un raport beneficiu-cost pozitiv de 6,8. Strategia ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor posibile intervenții extraordinare de întreținere: costurile de întreținere sunt determinate pentru fiecare măsură și sunt incluse în analiza cost-beneficiu. Documentul discută, de asemenea, pachetele de măsuri alternative și oferă o comparație cu cele recomandate. Din aceste informații, Comisia concluzionează că ar fi fezabil un pachet care să genereze beneficii mult mai mari în cazul unei inundații extreme, dar punerea în aplicare a acestuia ar fi mult mai costisitoare decât pachetul recomandat. Această soluție alternativă ar fi o barieră "blocabilă deschisă" de dimensiuni complete, similară conceptului de barieră Maeslant. Aceasta ar costa mult mai mult decât toate măsurile pe suprafață cumulate (820 de milioane EUR față de 90 de milioane EUR) și ar genera un beneficiu economic global de 1,608 milioane EUR. Astfel, deși valoarea totală absolută a beneficiilor ar fi mai mult decât dublă decât cea a pachetului recomandat, raportul cost-beneficiu ar fi de numai 2 în loc de 6,8. Acest lucru indică o soluție în general mai puțin adecvată. De asemenea, ar trebui să se țină seama de faptul că bariera Maeslant are deja un impact protector asupra celor mai interioare secțiuni ale portului (în special Vondelingenplaat), deoarece este situată pe porțiunea râului care duce la acestea.

Timp de implementare

Strategia a fost finalizată în 2021/2022 și notificată tuturor societăților care își desfășoară activitatea în zona portuară în septembrie 2022.

Perioadele de punere în aplicare a diferitelor măsuri, recomandate în strategia de adaptare a porturilor, sunt foarte variabile. Timpul de punere în aplicare depinde de intervalul de timp în care trebuie puse în aplicare măsurile, în funcție de caracteristicile lor specifice. Acestea pot varia de la ore și zile pentru măsurile de gestionare a crizelor la câteva luni sau ani pentru a construi o infrastructură specifică de protecție împotriva inundațiilor. În plus, unele măsuri vor avea sens numai în viitorul îndepărtat, și anume atunci când se vor materializa proiecțiile privind creșterea nivelului mării. În strategia portului Rotterdam, fiecare măsură a fost încadrată în mod convențional într-unul dintre cele patru orizonturi de timp posibile: punerea imediată în aplicare; înainte de 2050, înainte de 2100, după 2100. Aceasta din urmă face obiectul rezervei că punerea în aplicare efectivă poate depinde de acțiunile altor entități în afară de autoritatea portuară (de obicei, responsabilitatea este partajată cu societățile care își desfășoară activitatea în zona portuară).

Durata de viață

Durata de viață a diferitelor măsuri recomandate în strategia de adaptare portuară este foarte variabilă. Strategia în sine face obiectul unei revizuiri constante pe măsură ce sunt puse la dispoziție noi informații. Strategia este concepută pentru a orienta eforturile de adaptare ale portului Rotterdam cel puțin până în 2100, dar acest lucru nu exclude o durată de viață mai lungă. Strategia este un protocol viu. Portul Rotterdam va evalua și va ajusta strategiile pentru diferitele zone portuare aproximativ o dată la 10 ani. Această actualizare va lua în considerare creșterea reală și preconizată a nivelului mării în viitor. Se preconizează deja o revizuire majoră, având în vedere noile previziuni climatice preconizate pentru 2024.

Informații de referință

Contact

Port of Rotterdam
Europaweg 902
3199 LC Maasvlakte Rotterdam

Port of Rotterdam General Information: +31 (0)10 252 10 10

https://www.portofrotterdam.com/nl/form/standard-contact?nid=2252

Publicat în Climate-ADAPT: Apr 11, 2025

Please contact us for any other enquiry on this Case Study or to share a new Case Study (email climate.adapt@eea.europa.eu)

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.