Strategia portului Rotterdam de adaptare la schimbările climatice pentru transporturi și activități economice reziliente la schimbările climatice

Portul Rotterdam, în ciuda faptului că este deja proiectat pentru a face față unor inundații minore și creșterii nivelului mării, este expus riscurilor generate de furtuni puternice și de creșterea în continuare a nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice. Proiecțiile de ultimă generație din 2023 privind creșterea nivelului mării (bazade date Rijkswaterstaat Hydra-NL, împreună cu proiecțiile privind schimbările climatice ale Koninklijk Nederlands Meterologisch Institutut - KNMI)indică o creștere a nivelului mării cuprinsă între +26 cm și +124 cm în 2100 și indică o creștere probabilă a daunelor provocate de inundații în timp. Ipoteza de lucru adoptată în strategie este de +35 cm în 2050 și +85 cm în 2100. Zona portuară se află deasupra nivelului mării și în afara sistemului de diguri al Țărilor de Jos. Astfel, aceasta este deja protejată în mod natural împotriva riscurilor de inundații cu care se confruntă porțiunea din teritoriul neerlandez situată sub nivelul mării. Cu toate acestea, fiind în afara sistemului de diguri, aceasta este vulnerabilă la inundațiile preconizate legate de creșterea preconizată a nivelului mării. Amplasarea sa în afara sistemului digului implică, de asemenea, un cadru diferit de reglementare a riscurilor în comparație cu zonele cu diguri. Acest lucru ridică probleme de coordonare între toți actorii privați și publici implicați. O altă provocare provine din caracteristicile diferite ale diferitelor zone din port. Clădirile din diferite zone pot avea înălțimi diferite; zonele în sine pot include sau nu canale și alte rețele de alimentare cu apă. În plus, zonele pot fi diferite în ceea ce privește utilizările lor, care variază de la situri industriale, la noduri logistice de transport de marfă, clădiri de birouri și chiar zone rezidențiale.

Strategia trebuie să ia în considerare nevoile și riscurile cu care se confruntă diferiți actori în diferite locuri. Strategia este un ansamblu de diferite substrategii care trebuie orchestrate cu atenție împreună. Nu toate domeniile au urmat aceeași metodologie în definirea strategiei lor specifice. Noi perspective au apărut de-a lungul drumului în unele domenii. Acestea au fost aplicate strategiilor dezvoltate ulterior, iar abordările diferite rezultă în mod natural din diferențele dintre domenii.

Port of Rotterdam N.V. este compania de dezvoltare portuară. Aceasta își desfășoară activitatea în calitate de proprietar, deoarece închiriază terenurile portuare unor societăți care gestionează operațiuni de terminal, logistică și producție. Aceasta are ca rezultat o rețea complexă de zone interconectate și diverse, situate de-a lungul estuarului râului Mose (Maas), fiecare cu caracteristicile sale fizice specifice și cu activitățile sale economice specifice. Această setare implică diferite subiecte și entități responsabile din punct de vedere juridic și diferențe în ceea ce privește legile și reglementările pe care trebuie să le respecte.

Primul aspect juridic notabil al acestei strategii își are originea în poziția geografică a întregului port. Acesta este situat în afara sistemelor de diguri care mențin uscat partea din teritoriul Țărilor de Jos care se află sub nivelul mării.

În conformitate cu legislația neerlandeză, în zonele din afara sistemului de diguri (în neerlandeză buitendijkse gebieden), nu există standarde juridice pentru protecția împotriva inundațiilor. Utilizatorii și administratorii zonei portuare exterioare a digului sunt responsabili de luarea de măsuri pentru limitarea daunelor provocate de inundații. Cu toate acestea, există încă responsabilități pentru instituțiile publice care garantează un anumit sprijin de referință. Guvernul național, de exemplu, este responsabil pentru comunicarea riscului de inundații.

În cadrul portului, pe lângă legislația maritimă și de navigație privind exploatarea portului, o serie de activități comerciale au legătură cu manipularea și prelucrarea mărfurilor și substanțelor periculoase și, prin urmare, fac obiectul unor reglementări specifice, cum ar fi BRZO (ZwareOngevallen al lui Besluit Risico, Decretul privind riscurile de accidente majore - Regulamentul SEVESO III) și BEVI (Besluitexterne veiligheid inrichtigen - Decretul privind siguranța externă a unităților). Aceste reglementări se referă la gestionarea și prevenirea corectă a riscurilor în spațiile de lucru ale unei firme și, respectiv, în afara spațiilor de lucru ale firmei. Aceasta din urmă are, desigur, un impact direct asupra prevenirii dezastrelor ecologice pe o suprafață mare.

Un alt aspect juridic care trebuie luat în considerare este prezența autorităților care au jurisdicție asupra activităților vizate de strategia de adaptare în zona portuară. Mandatul Autorității Portuare din Rotterdam include „menținerea unei manipulări sigure și fără probleme a tuturor transporturilor maritime”. Orașul Rotterdam și guvernul Regatului Țărilor de Jos sunt, de altfel, cei doi acționari ai Portului Rotterdam. Prin urmare, acestea sunt implicate în planificarea și exploatarea portului Rotterdam atât în calitate de entități de reglementare, cât și în calitate de entități reglementate. Ambii acționari își justifică participarea la Portul Rotterdam în ceea ce privește: (i) protejarea interesului public al activităților portuare (a se vedea de Langen, 2023),în ceea ce privește rolul economic vital al portului Rotterdam pentru economia locală, (ii) necesitatea de a menține condiții de piață eficiente pentru o activitate-cheie care altfel ar fi în mod natural monopolistă sau oligopolistă în cel mai bun caz, (iii) luarea în considerare a siguranței nautice, (iv) utilizarea eficientă a terenurilor din zonă și (v) considerente de durabilitate (din perspectiva reducerii emisiilor de CO_2). Strategia generală pe termen lung a portului Rotterdam, Rotterdam Port Vision, este elaborată în comun de mai multe instituții, printre care orașul Rotterdam, Regatul Țărilor de Jos (prin intermediul Ministerelor Economiei și Schimbărilor Climatice, Internelor și Relațiilor Regatului, Infrastructurii și GospodăririiApelor), provincia Zuid-Holland și asociația de întreprinderi care reprezintă întreprinderile care își desfășoară activitatea în port ( Deltalinqs) și Autoritatea Portului Rotterdam . Viziunea portuară are legături strânse cu strategia de adaptare a portului în ceea ce privește menținerea sănătății și siguranței și criteriile de dezvoltare a zonei. În plus, Rotterdam Port Vision constată că zona portuară face obiectul Directivei-cadru a UE privind apa, care impune autorităților de gestionare a apei (Rijkswaterstaat și autoritățile olandeze din domeniul apei) și utilizatorilor să mențină o bună calitate a apei în zonă.

Obiectivul strategiei de adaptare a portului Rotterdam este de a oferi o serie de măsuri care să fie puse în aplicare în portul Rotterdam, într-un mod care să țină seama de caracteristicile specifice ale diferitelor domenii și actori implicați. Aceasta vizează în principal reducerea daunelor economice care rezultă din inundarea zonelor portuare, care se preconizează că vor fi cea mai mare parte a efectelor negative care ar putea avea loc. În plus, strategia de adaptare sprijină, de asemenea, reducerea daunelor care rezultă din evenimente mai puțin probabile, cum ar fi daunele aduse mediului în urma dispersiei poluanților și a accidentelor umane.

Strategia de adaptare a porturilor prevede o gamă largă de măsuri, care acoperă în principal infrastructura, dar și planuri de pregătire și schimbări comportamentale. Aceste măsuri sunt adaptate la caracteristicile zonelor și la gradul de risc considerat acceptabil de către părțile interesate care își desfășoară activitatea în zonele respective. Acestea se bazează pe măsurile adoptate în zonele din interiorul sistemului olandez de diguri și sunt adaptate la nevoile și caracteristicile unei zone care se află în afara sistemului respectiv. Măsurile sunt grupate în măsuri de prevenire, măsuri de adaptare spațială și măsuri de gestionare a crizelor.

Măsurile de prevenire („păstrarea apei în exterior”) includ:

• Ridicarea digurilor și/sau a pantelor: această măsură asigură faptul că zonele joase nu pot fi inundate dacă apa rămâne sub un nivel al apei specificat prin proiectare. Aceasta implică ajustarea înălțimii cheiurilor (inclusiv a zonelor de încărcare și descărcare a substratului) la înălțimea corectă.
• Utilizarea compartimentelor pentru sigilarea secțiunilor portului asigură faptul că inundațiile nu se revarsă în alte subzone. Această măsură poate proteja zonele cu valori economice ridicate expuse riscului de inundații, care pot fi astfel separate de zonele cu valori economice scăzute care nu pot fi protejate în mod eficient din punctul de vedere al costurilor.
• Ridicarea de drumuri pentru a acționa ca bariere: acest lucru necesită ridicarea înălțimii tronsoanelor rutiere joase și instalarea de porți pentru a izola tronsoanele rutiere subterane, cum ar fi tunelurile și metrourile, în caz de inundații.
• Barieră deschisă care poate fi blocată: această măsură poate fi pusă în aplicare prin instalarea unei versiuni de mici dimensiuni a conceptului de barieră Maeslant sau a unei alte bariere care poate fi blocată la scară mică, pentru a reduce nivelul reglementat al apei în zonele din afara sistemului de diguri al portului. Această măsură poate reduce, de asemenea, riscurile de inundații și în zonele adiacente.
• Dike-ul detașabil / bariera (flexibilă) poate funcționa într-un mod similar, cu avantajul de a fi detașabil și, prin urmare, numai atunci când este necesar. Acesta poate fi completat de o barieră verticală, cum ar fi un perete.

Măsurilede adaptare spațială („a trăi cu apă”) includ:

• Proiectarea unui amplasament impermeabil implică (re)localizarea fizică a activităților și instalațiilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații. De exemplu, activitățile critice pentru întreprinderi sau cu utilizare intensivă a capitalului și instalațiile vitale, cum ar fi energia electrică, telecomunicațiile și tehnologia informației, ar trebui relocate în zone mai sigure și mai înalte. Companiile de logistică ar trebui să se asigure că produsele cu cea mai mare valoare sunt stocate pe cele mai înalte terenuri ale site-ului. Acestea ar putea, de asemenea, să pornească de la cele mai înalte locuri pentru a stoca bunuri pentru a se asigura că cât mai puține produse sunt stocate în cele mai mici porțiuni ale site-ului. Acest lucru se aplică numai în cazul în care sunt disponibile niveluri sigure ale solului și îndepărtarea este fezabilă, deoarece unele instalații-cheie pot fi necesare la fața locului.
• Ridicarea subzonelor/amplasamentelor/instalațiilor critice este acțiunea evidentă care trebuie pusă în aplicare dacă este fezabilă, deoarece, în general, cu cât terenul este mai înalt, cu atât este mai protejat împotriva inundațiilor – în special a celor excepțional de înalte. Siturile de ridicare conțin consecințele inundațiilor. Cu toate acestea, ridicarea siturilor existente nu este, de obicei, fezabilă din cauza distrugerii capitalului și/sau a costurilor de reconstrucție a infrastructurilor costisitoare. Cu toate acestea, ridicarea de diguri (printre măsurile de prevenire) se poate dovedi eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru siturile portuare deschise de mari dimensiuni și/sau pentru parcelele aflate în curs de dezvoltare sau programate pentru dezvoltare.
• Spouting implică evacuarea apei printr-un ecluză, ori de câte ori apa poate fi deversată într-un corp de apă extern. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, la ecluzele Haringvliet, unde excesul de apă de râu este deversat în mare atunci când nivelurile apei sunt prea ridicate.
• Protejarea împotriva umezelii implică asigurarea faptului că apa poate inunda un activ până la o înălțime de proiectare identificată în prealabil, fără a provoca daune care nu pot fi remediate printr-o operațiune majoră de curățare și li se permite să intre și să iasă în mod eficient. Acest lucru necesită instalarea tuturor conexiunilor utilităților (cabluri electrice, conducte de gaz etc.) deasupra nivelului proiectat al apei, în timp ce tot ceea ce se află sub acest nivel trebuie să fie impermeabil. Faptul că apa poate, prin concepție, să intre în instalație implică faptul că această opțiune nu este viabilă atunci când natura activității este de așa natură încât nu este de dorit să se permită intrarea apei.
• Impermeabilizarea uscată implică impermeabilizarea completă a unei instalații și consolidarea acesteia pentru a rezista presiunii apei pe suprafața sa exterioară. Aceasta implică instalarea de pereți, ferestre și uși etanșe la apă și etanșarea canalelor de canalizare și a altor conducte de apă pentru a evita fluxurile de apă. Pentru infrastructurile din portul Rotterdam, izolarea chimică uscată este considerată aplicabilă până la un metru înălțime și necesită executarea în timp util a unor acțiuni suplimentare, cum ar fi închiderea ușilor, a ferestrelor și a canalizărilor în caz de inundații. Se recomandă, de asemenea, o analiză preliminară aprofundată a fezabilității.

Măsurilede gestionare a crizelor („pregătirea pentru criză”) implică tot ceea ce poate fi prevăzut și pus în aplicare în ceea ce privește pregătirea pentru o inundație și limitarea și remedierea impactului acesteia. Aceasta include toate acțiunile întreprinse chiar înainte sau în timpul unei inundații. Acest set de măsuri include:

• pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și de recuperare specifice instalației (pe lângă cele obligatorii pentru instalațiile și operațiunile care vizează substanțele periculoase) și a unui plan general pentru regiunea de siguranță Rotterdam-Rijnmond;
• pregătirea și punerea în aplicare a unor măsuri de urgență (cum ar fi constituirea de stocuri de provizii critice, mutarea în zone mai înalte sau protejarea în alt mod a bunurilor și echipamentelor critice sau costisitoare, instalarea de rezerve de energie electrică de urgență etc.);
• instalarea digurilor și digurilor de urgență.

Caracteristica distinctivă a acestei strategii de adaptare este ajustarea meniului de măsuri care urmează să fie puse în aplicare la caracteristicile specifice ale fiecărei zone din port. Aceasta se bazează pe activitățile geografice, tehnice și economice ale fiecărei zone, pe modelarea detaliată a impactului posibil al unui eveniment major de inundații și pe integrarea în concepția strategiei a priorităților specificate de societățile care își desfășoară activitatea în diferitele secțiuni ale portului. Prin urmare, strategia constă în meniuri de măsuri specifice fiecărei zone, care se preconizează că vor aborda vulnerabilitățile fiecărei zone în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Aceste meniuri au fost etichetate în funcție de „tema” tipului predominant de măsuri care urmează să fie adoptate într-un anumit domeniu. De asemenea, etichetele corespund aproximativ celor trei clase de măsuri enumerate mai sus (prevenire, adaptare spațială și gestionarea crizelor). De exemplu, pentru zona Botlek, în secțiunea de mijloc a portului, strategia recomandă o strategie de „menținere a apei în afara portului”, care se axează pe măsuri de prevenire. Pentru zona Maasvlakte (cea aflată direct pe malul Mării Nordului) și zona Merwe-Vierhavens (cea mai interioară), aceasta sugerează o strategie de „a trăi cu apă”, care se axează pe măsuri de adaptare spațială. Strategia de adaptare pentru Europoort și Waal-Eemhaven combină ambele teme. În zonele în care riscul de inundații depășește pragul acceptabil numai dacă nivelul mării crește cu peste 85 cm (cum este cazul zonei Vondelingenplaat), o strategie bazată pe pregătirea pentru criză este cea mai promițătoare.

Utilizatorii portului Rotterdam (în principal firme de transport și logistică, dezvoltatori, proprietari imobiliari) au fost consultați pentru a aplica „obiectivul privat” prin care sunt evaluate riscurile. Riscurile au fost evaluate pe o bază științifică (exercițiu de modelare bazat pe proiecții climatice). Cu toate acestea, părților interesate relevante din fiecare subzonă a portului li s-a solicitat să le sorteze în categorii „acceptabile” sau „neacceptabile”. Rezultatele acestui exercițiu de consultare au fost îmbinate cu o evaluare similară efectuată de autoritățile publice pentru a lua în considerare punctul de vedere al comunității locale. Această abordare bazată pe coproiectare a condus la o identificare cuprinzătoare și comună a nivelurilor de risc considerate acceptabile pentru diferitele impacturi preconizate în diferitele zone ale portului. La nivel instituțional, luarea în considerare a interesului public este piatra de temelie a mandatului celor doi acționari ai Portului Rotterdam N.V., astfel cum s-a discutat în secțiunea privind aspectele juridice.

Există patru factori principali care pot spori șansele de succes ale strategiei de adaptare. În primul rând, se bazează pe cunoștințe solide privind funcționarea digurilor și pe modelarea științifică a posibilelor scenarii climatice pentru zona portuară. Această bază științifică este supusă revizuirii și actualizării periodice. În al doilea rând, are o abordare foarte detaliată a caracteristicilor specifice ale secțiunilor portuare individuale. Se asigură că sunt puse în aplicare numai măsurile care se potrivesc cel mai bine fiecărui domeniu. În al treilea rând, acesta este conceput în comun cu părțile interesate din fiecare domeniu. Astfel, aceasta se poate baza pe sprijinul și cooperarea activităților economice direct afectate. În al patrulea rând, aceasta se bazează pe o analiză cost-beneficiu solidă (a se vedea secțiunea următoare pentru detalii), care asigură faptul că sunt recomandate numai măsurile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Principalii factori limitativi sunt legați de complexitatea extremă a numeroaselor activități interconectate care au loc în cadrul portului, de legăturile sale economice și de infrastructură cu sistemele economice olandeze, europene și mondiale, precum și de incertitudinile intrinseci legate de evoluția viitoare a acestor sisteme. Complexitatea portului a avut un impact clar asupra dezvoltării strategiei. Acesta a trebuit să fie ajustat în mod repetat pentru a acoperi diferitele secțiuni ale portului. Acest lucru a avut ca rezultat calendare diferite de dezvoltare a strategiei sau luarea în considerare a unor căi alternative de evoluție pentru diferitele domenii. De exemplu, posibilitatea ca proiectele de locuințe rezidențiale să fie dezvoltate în zona Merwe-Vierhavens a determinat luarea în considerare a două scenarii alternative pentru viitorul acestei zone. Unul s-a axat mai mult pe activitățile economice. Celălalt scenariu a luat în considerare o utilizare mixtă în care trebuiau luate în considerare și nevoile de adaptare ale viitorilor rezidenți. Confruntarea cu incertitudinea viitorului face parte din strategia generală a oricărei întreprinderi, iar portul Rotterdam a inclus incertitudinea legată de climă în principalele sale documente strategice, cum ar fi Port Vision Rotterdam.

Strategia conține o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare a măsurilor selectate pentru diferitele zone portuare. Acest document include o defalcare detaliată a costurilor și beneficiilor, precum și un tabel care le sintetizează în funcție de principalele măsuri și de secțiunile portuare afectate. În ansamblu, valoarea actualizată a costurilor măsurilor recomandate este estimată la aproape 90 de milioane EUR. Beneficiile estimate, în ceea ce privește reducerea preconizată a daunelor economice ca urmare a acestor măsuri, sunt de aproximativ 611 milioane EUR. Aceasta generează un raport beneficiu-cost pozitiv de 6,8. Strategia ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor posibile intervenții extraordinare de întreținere: costurile de întreținere sunt stabilite pentru fiecare măsură și sunt incluse în analiza cost-beneficiu. Documentul discută, de asemenea, despre pachetele de măsuri alternative și oferă o comparație cu cele recomandate. Pe baza acestor informații, Comisia concluzionează că un pachet care ar aduce beneficii mult mai mari în cazul unor inundații extreme ar fi fezabil, dar punerea sa în aplicare ar fi mult mai costisitoare decât pachetul recomandat. Această soluție alternativă ar fi o barieră "deschisă, încuiabilă", similară conceptului de barieră Maeslant. Aceasta ar costa mult mai mult decât toate măsurile pe suprafață cumulate (820 de milioane EUR față de 90 de milioane EUR) și ar genera un beneficiu economic global de 1,608 milioane EUR. Astfel, deși valoarea totală absolută a beneficiilor ar fi mai mult decât dublă față de cea a pachetului recomandat, raportul cost-beneficiu ar fi de numai 2 în loc de 6,8. Acest lucru indică o soluție în general mai puțin adecvată. De asemenea, ar trebui să se țină seama de faptul că bariera Maeslant are deja un impact protector asupra secțiunilor cele mai interioare ale portului (în special Vondelingenplaat), deoarece este situată pe porțiunea râului care duce la acestea.

Strategia a fost finalizată în 2021/2022 și notificată tuturor societăților care își desfășoară activitatea în zona portuară în septembrie 2022.

Timpii de punere în aplicare a diferitelor măsuri, recomandați în strategia de adaptare portuară, sunt foarte variabili. Timpul de punere în aplicare depinde de calendarul măsurilor care trebuie puse în aplicare, în funcție de caracteristicile lor specifice. Acestea pot varia de la ore și zile pentru măsurile de gestionare a crizelor la câteva luni până la ani pentru a construi o infrastructură personalizată de protecție împotriva inundațiilor. În plus, unele măsuri vor avea sens numai în viitorul îndepărtat, și anume atunci când proiecțiile privind creșterea nivelului mării se vor materializa. În cadrul strategiei privind portul Rotterdam, fiecare măsură a fost încadrată în mod convențional într-unul dintre cele patru orizonturi de timp posibile: punerea în aplicare imediată; înainte de 2050, înainte de 2100, după 2100. Aceasta din urmă face obiectul rezervei potrivit căreia punerea în aplicare efectivă poate depinde de acțiunile altor entități în afară de autoritatea portuară (de obicei, responsabilitatea este partajată cu societățile care își desfășoară activitatea în zona portuară).

Durata de viață a diferitelor măsuri recomandate în strategia de adaptare portuară este foarte variabilă. Strategia în sine face obiectul unei revizuiri constante pe măsură ce sunt puse la dispoziție noi informații. Strategia este concepută pentru a orienta eforturile de adaptare ale portului Rotterdam cel puțin până în 2100, dar acest lucru nu exclude o durată de viață mai lungă. Strategia este un protocol viu. Portul Rotterdam va evalua și ajusta strategiile pentru diferitele zone portuare aproximativ o dată la 10 ani. Această actualizare va lua în considerare creșterea reală și preconizată a nivelului mării în viitor. Se preconizează deja o revizuire majoră, având în vedere noile previziuni climatice preconizate pentru 2024.

Port of Rotterdam
Europaweg 902
3199 LC Maasvlakte Rotterdam

Port of Rotterdam General Information: +31 (0)10 252 10 10

https://www.portofrotterdam.com/nl/form/standard-contact?nid=2252

de Langen, P. (2023). Promovarea intereselor publice prin proprietatea statului: Cazul Portului Rotterdam. GeoJournal, articolul 88 alineatul (6), articolele 6507-6521.

Een waterveilige Rotterdamse haven - Een adaptatiestrategie voor een veilige haven - nu en in de toekomst (în Dutch)

Port Vision din Rotterdam