eea flag

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale

Principalele căi ale impactului schimbărilor climatice asupra sănătății mintale în Europa (a se vedea raportul de referință).
Sursă: Elaborare AEM, pe baza Lawrance et al. (2021) și Berry et al. (2010)

Sănătatea mintală: povara suplimentară a schimbărilor climatice

În țările UE și în Regatul Unit, 84 de milioane de persoane sunt afectate de probleme de sănătate mintală (OCDE și CE, 2018). Cu toate acestea, sănătatea mintală este în mod sistematic subreprezentată în bugetele publice și în sistemul de sănătate (OMS, 2018). Se preconizează că schimbările climatice vor înrăutăți rezultatele în materie de sănătate mintală la nivel mondial (Lawrance et al., 2021: Romanello et al., 2021), în special pentru persoanele și comunitățile vulnerabile (IPCC, 2022).

Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale rămân în mare măsură neexplorate în comparație cu impactul asupra sănătății fizice. Acest lucru este deosebit de îngrijorător având în vedere expunerea tot mai mare a populației la valuri de căldură, inundații sau incendii forestiere, deoarece cazurile de traume psihologice cauzate de orice formă de dezastre legate de climă pot fi de 40 de ori mai mari decât cele de vătămare fizică (Lawrance et al., 2021). În plus, impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este cel mai important în cazul comunităților vulnerabile din punct de vedere social (Ingle și Mikulewicz, 2020).

Schimbările climatice pot avea un impact asupra sănătății mintale prin mai multe căi: fenomenele meteorologice extreme cauzează tulburări de stres posttraumatic, anxietate și depresie; temperaturile extreme afectează starea de spirit, agravează tulburările comportamentale, cresc riscul de sinucidere și au un impact asupra bunăstării persoanelor cu probleme de sănătate mintală; stresul asociat schimbărilor climatice și de mediu în curs sau anticipate care provoacă anxietate climatică; și impactul asociat cu schimbarea mijloacelor de subzistență și coeziunea socială a unor comunități întregi. Acestea sunt descrise mai jos și sunt prezentate mai detaliat în raportul de context.

Căi ale impactului schimbărilor climatice asupra sănătății mintale

Impactul asupra sănătății mintale al pierderilor și daunelor asociate fenomenelor meteorologice extreme

Deteriorările, pierderea mijloacelor de subzistență și strămutările cauzate de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile, pot avea un efect semnificativ asupra sănătății mintale a persoanelor sub forma tulburării de stres posttraumatic (PTSD), a tulburărilor de anxietate și depresie (Fernandez et al., 2015; Tong, 2017). Numărul total de persoane din Europa care raportează tulburări mintale ca urmare a faptului că au fost afectate de inundații între 1998 și 2018 este estimat între 1,72 și 10,6 milioane (Jackson și Devadason, 2019).

De asemenea, faptul de a fi afectat de incendii forestiere a fost legat de o prevalență mai mare a simptomelor precum depresia, anxietatea, ostilitatea, anxietatea fobică și paranoia în comparație cu cele neafectate (Papanikolaou et al., 2011), precum și de un consum mai mare de medicamente utilizate pentru tratarea tulburărilor de somn și de anxietate (Caamano-Isorna et al., 2011). Simptomele PTSD, depresiei și anxietății pot persista în rândul populației expuse până la câțiva ani după incendiu (To et al., 2021).

Se constată adesea că fermierii sunt foarte vulnerabili la riscurile pentru sănătatea mintală asociate factorilor de mediu, cum ar fi seceta (Cianconi et al., 2020), dar există studii limitate din Europa care ar susține acest lucru. Potrivit unei analize globale a dovezilor efectuate de Daghagh Yazd et al. (2019), variabilitatea climatică/seceta apare ca fiind unul dintre cei patru factori care afectează cel mai mult sănătatea mintală a fermierilor.

Impactul temperaturilor ridicate asupra sănătății mintale

Temperaturile ridicate, de exemplu în timpul valurilor de căldură, sunt asociate cu tulburări de dispoziție și comportament, inclusiv cu creșterea comportamentului agresiv și a criminalității. Au fost identificate legături între temperaturile ridicate și o creștere a riscului de sinucidere, în special pentru bărbați, precum și riscul de internări legate de sănătatea mintală și de vizitele la departamentul de urgență (Thompson et al., 2018).

Un grup specific vulnerabil la efectele temperaturilor extrem de ridicate sunt persoanele cu afecțiuni mintale preexistente (Palinkas et al., 2020: Page et al., 2012), pentru care căldura este asociată cu suferință psihologică, înrăutățirea sănătății mintale și o mortalitate mai mare (Charlson et al. 2021). Riscul de a muri pentru pacienții cu sănătate mintală în timpul perioadelor fierbinți este crescut de interacțiunea căldurii cu diureticele și medicamentele psihotrope (Page et al. 2012).

Dificultăți cauzate de schimbările climatice și de mediu în curs și anticipate

Preocupările asociate cu schimbările climatice pot afecta negativ bunăstarea mintală. Aceasta poate lua forma „solastalgiei”, adică a suferinței induse de schimbările de mediu care afectează locul iubit; „anxietate ecologică” sau „anxietate climatică”, și anume teama cronică de cataclism ecologic care provine din observarea impactului aparent irevocabil al schimbărilor climatice și a preocupării asociate pentru viitorul unei persoane și pentru viitorul generațiilor următoare; sau „ecoparalizie”, definită ca sentimentul de a nu putea lua măsuri eficiente pentru a atenua efectele schimbărilor climatice (Albrecht et al., 2007; Albrecht, 2011; Clayton et al., 2017).

Copiii, tinerii și adulții tineri sunt deosebit de vulnerabili la stresul și problemele de sănătate mintală legate de schimbările de mediu (Burke et al., 2018). Schimbările climatice se dovedesc a fi una dintre cele mai mari cauze de îngrijorare pentru copii și tineri (UNICEF și Eurochild, 2019). Într-un sondaj global, care a inclus și mai multe țări europene, sentimentele legate de schimbările climatice afectează negativ viața de zi cu zi și funcționarea a aproape jumătate dintre copii și tineri, iar 75 % dintre respondenți au considerat că viitorul lor este „înfricoșător” (Marks et al., 2021; Hickman et al., 2021).

Impactul la nivel de comunitate

Modul în care impactul asupra sănătății mintale asupra indivizilor se traduce în efecte pentru comunitate este determinat de mulți factori. Acestea includ nivelul de expunere a unei anumite comunități la un anumit tip de amenințare (intensitatea, durata, recurența sau persistența pericolelor climatice). De exemplu, orașele expuse la temperaturi ridicate pot deveni mai violente (Cianconi et al., 2020). Studiile evidențiază o corelație între temperatură și infracțiuni (Murataya și Gutiérrez, 2013), de exemplu, violența în cuplu (Sanz-Barbero et al., 2018). Un alt factor este vulnerabilitatea comunității, adică alcătuirea populației care o poate face predispusă la rezultate negative în materie de sănătate mintală. Persoanele vulnerabile - femeile, persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu boli psihiatrice anterioare și persoanele cu venituri mici sau cu rețele sociale sărace, precum și comunitățile indigene și native - au o probabilitate crescută de a dezvolta psihopatologii (Cianconi et al., 2020).

La nivel de comunitate, schimbările climatice pot exercita, de asemenea, presiuni asupra comunităților din cauza lipsei de resurse, ceea ce duce la strămutare, violență și criminalitate (Hayes și Polonia, 2018). Acest lucru poate fi valabil în special pentru comunitățile indigene și tradiționale, precum și în regiunile în care schimbările de mediu progresează într-un ritm rapid (de exemplu, regiunea arctică sau bazinul mediteraneean).

Impactul preconizat al schimbărilor climatice asupra sănătății

Se preconizează că frecvența și intensitatea valurilor extreme de căldură vor continua să crească în toate scenariile privind emisiile de gaze cu efect de seră (IPCC, 2021). În plus, tendința observată a condițiilor mai calde și mai uscate din sudul Europei va continua în următoarele decenii, ceea ce va duce la creșterea gravității și a apariției incendiilor forestiere, cu un efect probabil sporit asupra sănătății mintale.

În cazul inundațiilor, gravitatea problemelor mintale este proporțională cu amploarea impactului inundațiilor asupra vieții unei persoane – nivelul pierderilor și al daunelor, perturbarea rutinelor zilnice etc. (Fernandez et al. (2015). Astfel, creșterea preconizată a frecvenței și a amplorii inundațiilor va avea probabil un impact mai mare asupra sănătății mintale în viitor. Previziunile estimează că numai inundațiile costiere ar putea provoca anual cinci milioane de cazuri suplimentare de depresiune ușoară în UE până la sfârșitul secolului XXI, în cadrul unui scenariu de creștere ridicată a nivelului mării și în absența adaptării (Bosello et al., 2011).

În regiunea mediteraneeană, combinația dintre creșterea populației și impactul schimbărilor climatice ar putea crea o penurie de resurse esențiale, punând în pericol securitatea alimentară și a apei, ceea ce ar putea pune în pericol coeziunea comunității și ar putea înrăutăți rezultatele în materie de sănătate mintală ale persoanelor (MedECC, 2019). În țările nordice, cum ar fi Finlanda, reducerea preconizată a zăpezii și creșterea acoperirii cu nori ar putea provoca noi provocări în materie de sănătate mintală din cauza luminozității scăzute și a prevalenței crescute a tulburării afective sezoniere (Burenby et al., 2021; Meriläinen et al., 2021).

Răspunsul în materie de politici

Chiar dacă în Europa există eforturi politice de abordare a sănătății mintale în general, există puține politici care să vizeze în mod specific impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale. De exemplu, nouainițiativă a Comisiei Europene privind bolile netransmisibile „Mai sănătoși împreună” (2022-27) va ajuta statele membre să reducă povara bolilor netransmisibile, sănătatea mintală fiind una dintre cele cinci direcții de acțiune prevăzute. Biroul regional pentru Europa al OMS, în recentul Cadru european de acțiune privind sănătatea mintală 2021-2025 (OMS/Europa, 2021), recunoaște importanța sănătății mintale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, schimbările climatice nu sunt incluse în mod explicit în aceste strategii.

Un număr tot mai mare de țări europene dispun de strategii generale în materie de sănătate mintală (OCDE și CE, 2018). Cu toate acestea, potrivit analizei AEM a politicilor naționale de adaptare și de sănătate, impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este recunoscut doar într-o mică parte a acestora și chiar mai puține dintre aceste documente de politică includ măsuri concrete.

Recomandări pentru factorii de decizie de a reduce impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale de Lawrance et al. (2021) includ prioritizarea politicilor de adaptare la schimbările climatice care au beneficii conexe pentru sănătatea mintală și reduc inegalitățile sociale (de exemplu, îmbunătățirea accesului la natură); intervenții proactive de adaptare pentru comunitățile cele mai vulnerabile; alocarea de fonduri pentru cercetarea relevantă; și o comunicare atentă pe tema schimbărilor climatice.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.