Boli transmise prin vectori

Efecte observate

Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci una actuală și remodelează în mod activ peisajul bolilor infecțioase în întreaga Europă (AEM, 2022). Asistăm la o "nouă normalitate" în care bolile tropicale sunt transmise local în Europa. Vectorii invazivi, cum ar fi țânțarul tigru asiatic (Aedes albopictus), sunt acum stabiliți pe întregul continent, împingându-se spre nord și la altitudini mai mari, unde nu au putut supraviețui anterior (Ziua mondială a țânțarilor 2025: Europa stabilește noi recorduri în ceea ce privește bolile transmise de țânțari).

Dovezile sunt clare: un număr record de cazuri locale de infecție cu virusul West Nile și de boală a virusului chikungunya apar în regiuni considerate odată sigure (Wadman, 2025). Această schimbare este determinată de adaptarea biologică: țânțarii dezvoltă „rezistență la frig” pentru a supraviețui iernilor europene, în timp ce agenții patogeni virali suferă mutații pentru a se răspândi mai eficient în mediile noastre locale (Delwel și Mordecai, 2025). Pentru a proteja cetățenii europeni, urgența politică și supravegherea integrată sunt în prezent esențiale pentru gestionarea acestor riscuri tot mai mari pentru sănătate [Regulamentul (UE) 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate].

Efecte preconizate

Caracterul adecvat din punct de vedere climatic al țânțarilor tigri în perioada 2041-2070 în cadrul unui scenariu cu emisii ridicate

(Faceți clic pe hartă pentru a vedea versiunea interactivă)

Indicele Tiger Mosquito Climatic Suitability este relevant pentru sănătatea umană. Țânțarul tigru (Aedes albopictus) este o specie invazivă din Asia de Sud-Est favorizată de un climat mai cald și reprezintă o amenințare gravă, deoarece transmite boli transmise prin vectori, cum ar fi dengue și chikungunya. Factorii de mediu, printre care condițiile meteorologice, afectează atât prezența potențială, cât și activitatea sezonieră a țânțarului tigru. Aici este un exemplu pentru proiecțiile de la mijlocul secolului ‑ (2041-2070) privind adecvarea țânțarilor Tiger în țările UE în cadrul unui scenariu cu emisii ‑ ridicate (RCP 8.5).
Sursă: Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S)

Temperaturile în creștere, iernile mai blânde și precipitațiile schimbătoare prelungesc deja sezoanele țânțarilor și extind populațiile Aedes și Culex din Europa. În ziua țânțarilor (20 august), 2025, ECDC a declarat că verile mai calde și mai lungi și modificările precipitațiilor creează o „nouă normalitate” a sezoanelor de transmitere mai lungi și mai intense a bolilor transmise de țânțari, virusul West Nile și virusul chikungunya fiind detectate în zone noi, iar focarele atingând un număr record (https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/world-mosquito-day-2025-europe-sets-new-records-mosquito-borne-diseases).  Orientările ECDC privind bolile transmise de Aedes avertizează, de asemenea, că schimbările climatice vor prelungi perioadele favorabile de mediu pentru țânțarii Aedes,  sporind potențialul de apariție a febrei denga, a bolii cauzate de virusul chikungunya și a focarelor de boală cauzată de virusul Zika pe continentul european.

The Lancet Countdown Europe raportează că adecvarea climatică este în creștere pentru virusul West Nile, virusul dengue, virusul chikungunya, virusul Zika și paraziții Plasmodium (cauzând malaria), sugerând că încălzirea climei va permite acestor agenți patogeni să persiste mai departe spre nord și mai mult în fiecare an (Van Daalen et al. 2024).

Dar schimbările climatice nu afectează doar bolile transmise de țânțari. Evaluarea de către OMS Europa a borreliozei Lyme arată că căpușele s-au extins deja la latitudini și altitudini mai mari în Europa și că încălzirea viitoare este de natură să faciliteze răspândirea în continuare, reducând în același timp apariția în zonele care devin prea calde și uscate ( https://www.who.int/publications/i/item/9789289022910).

Răspunsuri în materie de politici

Politica UE privind bolile cu transmitere prin vectori (BVB) a trecut treptat de la o abordare în mare măsură reactivă – axată pe răspunsul la focare pe măsură ce apar – la un cadru mai proactiv și mai integrat, care reflectă „noua normalitate” a riscurilor pentru sănătate generate de climă. Temperaturile în creștere, pierderea biodiversității și perturbările ecologice, împreună cu globalizarea, extind gama geografică și intervalele de transmitere sezonieră a agenților patogeni cu transmitere prin vectori. În acest context, UE a integrat din ce în ce mai mult pregătirea pentru VBD în viziunea mai amplă a uniunii europene a sănătății, care urmărește să consolideze reziliența pe termen lung și acțiunea coordonată în toate statele membre, mai degrabă decât să se bazeze pe măsuri temporare de izolare (https://commission.europa.eu/topics/public-health/european-health-union_en).

Un pilon esențial al acestei strategii în evoluție este îmbunătățirea gradului de pregătire prin investiții în inovare și în securitatea sanitară, cum ar fi o acțiune comună a UE pentru extinderea sistemelor naționale ale statelor membre pentru capacitățile de detectare și control al amenințărilor vectoriale. Această acțiune comună va stabili programe interdisciplinare de monitorizare a distribuției vectorilor și a dinamicii populației și va elabora și pune în aplicare contramăsuri pentru controlul vectorilor de transmitere a bolilor, inclusiv metode fizice, biologice și chimice, completate de campanii de informare a publicului.

La nivel operațional, politica UE avansează, de asemenea, către supravegherea și controlul integrat al vectorilor. În loc să se concentreze doar pe cazurile clinice la om, UE promovează o abordare bazată pe principiul „O singură sănătate”, care include supravegherea animalelor [prin intermediul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)] și monitorizarea entomologică. Proiectul VectorNet finanțat de ECDC-EFSA joacă un rol central în colectarea și schimbul de date privind populațiile de țânțari, căpușe și alți vectori din întreaga Europă, permițând detectarea timpurie a riscurilor și intervenții mai bine direcționate înainte ca focarele să se răspândească pe scară largă (https://www.vectornetdata.org/).

Coordonarea științifică între agențiile UE consolidează și mai mult acest cadru integrat. EFSA, în special prin intermediul Grupului său pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, oferă consiliere științifică independentă privind bolile zoonotice transmise prin vectori care afectează animalele (https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/vector-borne-boals). EFSA colaborează îndeaproape cu ECDC pentru a face schimb de informații privind supravegherea și ambele agenții administrează în comun rețeaua VectorNet de tip „O singură sănătate” și proiectul privind vectorii cu relevanță pentru sănătatea veterinară și publică.

Împreună, pe baza datelor colectate de statele membre, EFSA și ECDC își unesc forțele pentru a evalua apariția virusului West Nile în Europa și pentru a elabora rapoarte lunare comune privind infecțiile la oameni și animale, sprijinind elaborarea de politici bazate pe date concrete și consolidând cooperarea transsectorială în centrul strategiei UE privind bolile cardiovasculare.

În paralel cu aceste evoluții instituționale și în materie de reglementare, UE își consolidează, de asemenea, bazele științifice și operaționale pentru amenințările la adresa sănătății legate de schimbările climatice ‑ prin intermediul Clusterului european pentru climă și sănătate (Climate Health), o cooperare în cadrul programului Orizont Europa care reunește șase proiecte majore de cercetare și inovare: BlueAdapt, CATALYSE, CLIMOS, HIGH Horizons, IDAlertși TRIGGER. Acționând în mod colectiv, aceste proiecte generează dovezi, date, instrumente de supraveghere și capacități timpurii de avertizare ‑ care sprijină în mod direct pregătirea UE pentru vectorii ‑borne și alte boli sensibile la schimbările climatice ‑. Clusterul promovează sinergii între comunitățile de cercetare în domeniul mediului, al climei și al sănătății, îmbunătățește traducerea politicilor științifice ‑ și dezvoltă indicatori armonizați și abordări de modelare care contribuie la anticiparea riscurilor emergente, mai degrabă decât să răspundă la acestea în mod reactiv. Prin integrarea cunoștințelor științifice de ultimă oră de la ‑edge în inițiative precum Uniunea Europeană a Sănătății, HERA și Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, clusterul climă-sănătate acționează ca o punte între cercetare, politică și practică – consolidând capacitatea UE de a anticipa amenințările, de a orienta intervențiile specifice și de a construi reziliența pe termen lung a ‑ într-un climat în schimbare rapidă.