Reducerea riscului de dezastre

Reducerea riscului de dezastre

Mesaje-cheie

• Europa (și restul lumii) se confruntă deja cu schimbările climatice. Fără a aduce atingere necesității unor măsuri de atenuare a schimbărilor climatice (și a unui nivel net al emisiilor egal cu zero cât mai curând posibil), adaptarea este necesară în toate scenariile, deoarece consecințele schimbărilor climatice vor rămâne vizibile în deceniile (sau chiar secolele) următoare.
• Mai multe fenomene meteorologice extreme sunt acele pericole naturale în care adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre se suprapun. Ambele trebuie să se concentreze asupra întregului ciclu de gestionare a riscurilor, inclusiv asupra măsurilor axate pe prevenire, pregătire și redresare.
• Există sinergii între politicile UE privind gestionarea dezastrelor și adaptarea la schimbările climatice și ambele trebuie integrate în toate politicile UE, cum ar fi cele privind apa (inundații, secete) sau infrastructurile critice.

Impacturi și vulnerabilități

În ultimele decenii, Europa s-a confruntat cu o creștere a frecvenței și gravității pericolelor naturale legate de vreme și climă, cum ar fi secetele, incendiile forestiere, valurile de căldură și precipitațiile abundente. Chiar și cu ambițiile actuale convenite de a reduce rapid emisiile de GES și de a preveni în mod eficient riscul climatic, se preconizează că aceste tendințe vor continua și vor fi amplificate de schimbările socioeconomice și de mediu (de exemplu, dezvoltarea demografică și schimbarea destinației terenurilor) (AEM2021; IPCC 2020; SEE 2017).

Cadrul de politică

Politica UE privind punerea în aplicare a gestionării riscurilor de dezastre (DRM), bazată pe mecanismul de protecție civilă al UE (CPM), promovează cooperarea între sistemele naționale de protecție civilă, încurajând schimbul de bune practici privind DRM, inclusiv modul de a face față impactului schimbărilor climatice.

Comisia Europeană (CE) sprijină Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre (SFDRR), consolidând și promovând mobilizarea veniturilor interne și integrarea acesteia în politicile UE. În 2016, CE a publicat un plan de acțiune, care urmărește să orienteze punerea în aplicare a SFDRR în politicile UE printr-o abordare a elaborării politicilor bazată pe cunoașterea riscurilor de dezastre. În plus, în 2017, CE a publicat o comunicare cu acțiuni-cheie pentru consolidarea gestionării dezastrelor în Europa.

Strategia UE din 2021 privind adaptarea la schimbările climatice încurajează valorificarea în continuare a sinergiilor dintre reducerea riscurilor de dezastre (RRD) și adaptarea la schimbările climatice (ACC), acordând o atenție deosebită riscurilor de dezastre legate de apă și infrastructurii critice. Strategia sprijină, de asemenea, finanțarea riscului de dezastre, deblocarea finanțării private și integrarea rezilienței la schimbările climatice în politica bugetară a statelor membre.

DRM este prezent în mai multe domenii-cheie de politică ale UE: Directiva privind inundațiile, Acțiunea privind deficitul de apă și seceta ( a se vedea pagina privind politica de gestionare a apei) și propunerea de directivă privind infrastructurile critice europene.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impactul, adaptarea și vulnerabilitatea evaluează impactul și riscurile asociate schimbărilor climatice observate și preconizate, precum și opțiunile, procesele și condițiile favorizante pentru gestionarea riscurilor climatice. În raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5 °C au fost luate în considerare schimbările preconizate ale extremelor climatice în funcție de încălzirea globală (1,5 °C față de 2 °C) și implicațiile acestora pentru mobilizarea veniturilor interne. În Raportul special privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare au fost evaluate schimbările extreme și bruște sau ireversibile ale oceanelor și criosferei, pentru a identifica strategii durabile și reziliente de gestionare a riscurilor. Gestionarea riscurilor și procesul decizional în ceea ce privește dezvoltarea durabilă au fost luate în considerare în Raportul special al IPCC privind schimbările climatice și terenurile.

În 2015, CE a lansat Centrul de cunoștințe privind gestionarea riscurilor de dezastre (DRMKC) pentru a contribui la consolidarea rezilienței UE și a statelor membre în fața dezastrelor și a capacității acestora de a preveni, de a se pregăti și de a răspunde situațiilor de urgență printr-o interfață consolidată între știință și politică, cu un registru online al cercetărilor legate de dezastre și cu acces la o serie de rețele și parteneriate. Centrul Comun de Cercetare (JRC) gestionează DRMKC și, din 2017, platforma web GIS Risk Data Hub. Platforma urmărește să îmbunătățească accesul la datele privind riscurile gestionate la nivelul UE și să facă schimb de astfel de date pentru promovarea mobilizării veniturilor interne. În calitate de centru de cunoștințe, se preconizează că Centrul de date privind riscurile va fi punctul de referință pentru datele privind riscurile gestionate la nivelul UE, fie prin găzduirea unor seturi de date relevante, fie prin conectarea la platformele naționale și la rapoartele JRC privind știința pentru mobilizarea veniturilor interne (rapoarteledin 2017 și 2020).

CE încurajează o mai bună informare și comparabilitate a datelor privind dezastrele, cum ar fi informațiile privind pierderile economice cauzate de dezastre. În acest context, un raport publicat în 2018 de JRC oferă o analiză a mai multor baze de date dezvoltate pentru a colecta, înregistra și agrega informații cu privire la diferite pierderi de pericole și, astfel, pentru a îmbunătăți comparabilitatea unei mari varietăți de evenimente declanșate de orice tip de pericol. În plus, seria de proiecte PESETA ale JRC oferă o imagine de ansamblu asupra posibilelor consecințe biofizice și economice ale viitoarelor schimbări climatice pentru Europa.

Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS) oferă informații cu privire la mai multe pericole legate de climă, inclusiv inundații, secete și incendii forestiere, pentru răspunsul în situații de urgență și gestionarea riscurilor de dezastre.

În ultimii ani, s-au depus eforturi pentru a spori coerența dintre cercetarea, politica și practicile ACC și RRD. În cadrul proiectului PLACARD H2020, a fost dezvoltată o platformă pentru dialog, schimb de cunoștințe și colaborare între cele două comunități diferite. În plus, AEM a publicat un raport de evaluare a practicilor actuale în materie de RRD și ARC, precum și a nivelului de know-how.

AEM actualizează în fiecare an un indicator privind pierderile economice cauzate de fenomenele climatice extreme. Proiectele europene, cum ar fi LODE, s-au axat pe dezvoltarea unor sisteme de informații privind daunele și pierderile pentru RRD și ACC. De asemenea, Grupul Băncii Mondiale a realizat studii pentru Uniunea Europeană privind economia pentru prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru dezastre în Europa (2021). Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale a elaborat un tablou de bord pilot care abordează decalajul în materie de protecție împotriva catastrofelor naturale.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Încurajarea investițiilor eficiente și mai mari în prevenirea dezastrelor este o acțiune prioritară pentru Comisia Europeană. Finanțarea UE pentru adaptare este sprijinită de cadrul financiar multianual 2021-2027, care asigură integrarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în toate programele majore de cheltuieli ale UE.

Fondul de solidaritate al UE a fost creat pentru a finanța statele membre în caz de dezastre majore. Acesta a fost creat ca răspuns la un eveniment de inundații masive în Europa Centrală și de Est în 2002, și sprijin în ajutor în caz de dezastre, restaurarea infrastructurilor publice, și protecția patrimoniului cultural.

Cercetarea privind reducerea riscului de dezastre este finanțată prin programele-cadru de cercetare și inovare ale UE, în special în perioada 2021-2027, prin programul Orizont Europa, care include adaptarea la schimbările climatice ca domeniu de misiune, cu scopul de a ajuta comunitățile și regiunile europene să înțeleagă, să se pregătească și să gestioneze mai bine riscurile climatice. Clusterul 3 – Securitatea civilă pentru societate urmărește să răspundă provocărilor generate de pericolele naturale și provocate de om și, prin urmare, este deosebit de relevant pentru sectorul reducerii riscului de dezastre.

În plus, în fiecare an, mecanismul de protecție civilă al UE lansează o cerere de finanțare pentru proiecte privind prevenirea și pregătirea. Consolidarea mobilizării veniturilor interne se încadrează, de asemenea, în obiectivele programului de finanțare LIFE.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea din partea UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare

La nivelul UE se desfășoară activități de pregătire pentru a contribui la atingerea stării de pregătire și a capacității mijloacelor umane și materiale și pentru a asigura un răspuns eficace și rapid în caz de dezastre. Sistemele de avertizare timpurie (pentru dezastreîn general, mai multe detalii pentru inundații, secetăși incendii forestiere), modulele și programele de formare sunt părți esențiale ale acestor activități. În acest context, Rețeaua de cunoștințe a Uniunii în materie de protecție civilă a fost creată pentru a spori cooperarea, coordonarea, competențele și expertiza, îmbunătățind capacitatea UE de a se pregăti pentru dezastre, de a le preveni și de a răspunde la acestea.

În plus, Rezerva europeană de protecție civilă a fost instituită pentru a promova cooperarea europeană în domeniul protecției civile și pentru a permite un răspuns european mai rapid, mai bine coordonat și mai eficace la dezastrele provocate de om și la pericolele naturale.

MRE de adaptare

În conformitate cu MPC al Uniunii Europene, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene o dată la trei ani (1) un rezumat al evaluărilor riscurilor, (2) o evaluare a capacității de gestionare a riscurilor, precum și (3) informații privind măsurile prioritare de prevenire și pregătire. Raportarea pune, de asemenea, accentul pe măsurile de adaptare la schimbările climatice: Statele membre trebuie să includă sinergii între măsurile de reducere a riscului de dezastre și măsurile CCA stabilite la nivel național sau subnațional pentru principalele riscuri legate de schimbările climatice. Pe baza rezumatelor evaluărilor naționale ale riscurilor prezentate la sfârșitul anului 2018, CE a publicat versiunea actualizată a prezentării generale a riscurilor la nivelul UE .

Pe de altă parte, în prezent nu există niciun mecanism sistematic prin care țările să raporteze pierderile Comisiei Europene sau AEM.