Silvicultură nouă

Silvicultură

Rata rapidă a schimbărilor climatice poate depăși capacitatea naturală de adaptare a ecosistemelor forestiere. Aceasta conduce la creșterea riscului de perturbări cauzate de furtuni, incendii, dăunători și boli, cu implicații pentru creșterea și producția pădurilor. Viabilitatea economică a silviculturii va fi afectată, în special în zonele sudice ale Europei, precum și capacitatea pădurilor de a furniza servicii de mediu, inclusiv modificări ale funcției de absorbant de carbon. În 2013, Comisia a adoptat o nouă strategie a UE pentru păduri, care răspunde noilor provocări cu care se confruntă pădurile și sectorul forestier.

Schimbările climatice sunt identificate ca fiind unul dintre principalele sale domenii prioritare. Acțiunile de menținere și consolidare a rezilienței și a capacității de adaptare a pădurilor se numără printre măsurile identificate pentru a asigura gestionarea durabilă a pădurilor.

Cadrul de politică

Strategia UE pentru păduri (2013) răspunde noilor provocări ale gestionării durabile a pădurilor și rolului multifuncțional al pădurilor ca aspecte-cheie. Acesta menționează importanța acțiunilor de menținere și consolidare a rezilienței și a capacității de adaptare a pădurilor. Acesta oferă o bază pentru acțiuni comune ale UE și ale statelor membre, pentru a sprijini și a consolida gestionarea durabilă a pădurilor și rolul multifuncțional al pădurilor, inclusiv adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora. Politica de dezvoltare rurală a UE, al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC), este unul dintre principalele mijloace de finanțare la nivelul UE a măsurilor forestiere. Strategia încurajează acțiunile de utilizare a resurselor forestiere într-un mod care să reducă la minimum impactul asupra mediului și a climei și acordă prioritate producțiilor forestiere care au o valoare adăugată mai mare.

Planul multianual de punere în aplicare pentru păduri din 2015 include o listă concretă de acțiuni pentru perioada 2015-2020, actorii și calendarul diferitelor activități, precum și rezultatele preconizate. Vor fi abordate în mod specific consolidarea capacităților de adaptare și a rezilienței pădurilor prin intermediul unui material forestier de reproducere robust, punerea în aplicare a unor soluții forestiere bazate pe natură și contribuția pădurilor la adaptarea altor sectoare.

Strategia UE a Comisiei Europene privind adaptarea la schimbările climatice include un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă principii și recomandări pentru integrarea aspectelor legate de adaptarea la schimbările climatice în cadrul programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020.

Politica UE în domeniul biodiversității este, împreună cu PAC, celălalt pilon al politicii europene pentru conservarea și gestionarea durabilă a pădurilor.

Având în vedere natura descentralizată a pădurilor și singularitatea proprietății forestiere și a gestionării pădurilor în UE, planurile de gestionare a pădurilor sunt considerate instrumente-cheie pentru durabilitatea pădurilor prin politicile de dezvoltare rurală și de biodiversitate și ar putea fi, de asemenea, instrumente valoroase pentru adaptarea pădurilor.

Opțiunile de adaptare pentru a menține o acoperire forestieră viabilă și continuitatea tuturor funcțiilor pădurilor variază de la intervenția umană în ceea ce privește alegerea speciilor și a provenienței, adaptarea tehnicilor de gestionare, promovarea conectivității peisajelor, îmbunătățirea sistemelor de prevenire a incendiilor, mecanisme de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor, îmbunătățirea sistemelor de guvernanță, îmbunătățirea monitorizării etc.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Diferențele dintre 2 °C și 1,5 °C în ceea ce privește impactul încălzirii globale asupra diferitelor tipologii de păduri au fost evaluate în raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5 °C.

Consolidarea bazei de cunoștințe este considerată esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Este necesară o colaborare strânsă între statele membre și UE, care să promoveze cercetarea inovatoare și transpunerea rezultatelor în acțiuni.

Pentru a răspunde nevoii urgente de a partaja și colecta informații armonizate la nivel european privind pădurile, a fost înființat Sistemul european de informații privind pădurile (FISE) pentru a colecta și armoniza în mod voluntar informații la nivel european cu privire la păduri și pentru a integra fostele sisteme europene de informații, cum ar fi Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS) și platformele de date, cum ar fi Centrul european de date privind pădurile (EFDAC), care includ toate datele detaliate spațial colectate în temeiul regulamentelor anterioare ale UE și rezultatele proiectelor finanțate anterior de UE. FISE va conține un modul specific privind schimbările climatice.

Statisticile anuale privind producția și comerțul cu lemn și produse din lemn pentru țările UE și AELS furnizate de Eurostat oferă, de asemenea, informații cu privire la impactul potențial al schimbărilor climatice asupra producției de lemn.

În 2015, Agenția Europeană de Mediu a publicat un raport tehnic privind potențialul de retenție a apei al pădurilor din Europa, care constă în abordări de gestionare durabilă bazate pe ecosisteme care cuprind studii de caz privind pădurile.

AEM a publicat, de asemenea, o informare privind pădurile în cadrul raportului privind starea mediului și perspectivele pentru 2015. Pădurile sunt, de asemenea, incluse în rapoartele AEM privind biodiversitatea, de exemplu în raportul din 2010 intitulat „Assessingbiodiversity in Europe” (Evaluarea biodiversității în Europa)și în publicația Comisiei privind Natura 2000 și pădurile.

Obiectivul inițiativei de programare în comun privind agricultura, securitatea alimentară și schimbările climatice (FACCE-JPI) între 21 de țări este de a identifica și de a promova măsuri care să ofere beneficii conexe reducerii emisiilor și creșterii rezilienței agriculturii, silviculturii și biodiversității la schimbările climatice.

În 2012, a fost lansat Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI)pentru a contribui la strategia Uniunii Europene „Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. PEI-AGRI depune eforturi pentru a promova o agricultură și o silvicultură competitive și durabile, contribuind la asigurarea unei aprovizionări constante cu alimente, furaje și biomateriale, dezvoltându-și activitatea în armonie cu resursele naturale esențiale de care depinde agricultura.

Pentru a face schimb de cunoștințe și a conecta asociațiile forestiere și lucrătorii, au fost înființate mai multe rețele și asociații: rețeaua ERIAFF a regiunilor europene pentru inovare (@ERIAFF_Network) , Uniunea silvicultorilor europeni și Casa forestieră europeană. Casa a fost înființată în martie 2007 de Confederația Proprietarilor de Păduri din Europa (CEPF) și de Asociația Forestieră de Stat din Europa (EUSTAFOR). De atunci, a oferit un loc de lucru și de întâlnire vibrant și de profil înalt pentru diverse organizații europene din domeniul forestier. În plus, Institutul Forestier European (IFE)a fost înființat de statele europene pentru a desfășura activități de cercetare și a oferi sprijin politic cu privire la aspecte legate de păduri, conectând cunoștințele cu acțiunile.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Finanțarea din partea UE pentru adaptarea la schimbările climatice în sectorul forestier este disponibilă prin intermediul programului LIFE pentru politici climatice și al fondurilor de dezvoltare rurală.

În conformitate cu Strategia UE pentru păduri, Comisia consideră că fondurile de dezvoltare rurală ar trebui utilizate pentru a sprijini punerea în aplicare a gestionării durabile a pădurilor, inclusiv adaptarea la schimbările climatice. Celelalte fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), inclusiv programul INTERREG Europe, le pot completa.

Programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020 vizează în principal cunoștințele pentru adaptarea la schimbările climatice în silvicultură în cadrul provocării societale 2 „Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabile, cercetarea marină, maritimă și a apelor interioare și bioeconomia”.