Silvicultură

Mesaje-cheie

• Pădurile sunt ecosisteme complexe și sunt afectate de schimbările climatice, indiferent dacă acestea modifică temperatura, precipitațiile, concentrația de CO2 în atmosferă, frecvența furtunilor sau a incendiilor forestiere. Schimbările climatice schimbă nu numai condițiile pentru copaci, ci și restul ecosistemului. Schimbările în ceea ce privește durata sezonului și temperaturile pot duce la creșterea apariției dăunătorilor invazivi și a bolilor, precum și la perturbarea ciclurilor de viață ale multor specii forestiere indigene.
• Pădurile joacă un rol important în economia și societatea noastră, creând locuri de muncă, furnizând alimente, medicamente, materiale, apă curată și multe altele. Pădurile găzduiesc o biodiversitate bogată și depindem de capacitatea lor de a elimina CO2 din atmosferă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Furnizarea acestor funcții și servicii este afectată și, în multe cazuri, amenințată de schimbările climatice prin creșterea mortalității arborilor, reducerea creșterii vegetației și provocarea unor furtuni mai severe și a unor incendii mai frecvente.
• UE a instituit un cadru de politică cuprinzător pentru a promova păduri rezistente la schimbările climatice, capabile să furnizeze numeroasele servicii ecosistemice solicitate de societate. Acesta cuprinde Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030 și Strategia UE privind solul pentru 2030. În plus, aceasta include acte legislative precum Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura, Legea UE privind refacerea naturii, propunerea de lege a UE privind monitorizarea pădurilor și propunerea de regulament al UE privind materialul forestier de reproducere.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

Josef Hinterleitner, Climate Change PIX /EEA

Aproximativ 160 de milioane de hectare (39 % din terenurile UE) sunt acoperite de păduri sau de alte terenuri împădurite (a se vedea silvicultura UE explicată). Jumătate din rețeaua Natura 2000 este o zonă forestieră protejată, care acoperă 38 de milioane de hectare.

Rata schimbărilor climatice este mai rapidă decât capacitatea ecosistemelor forestiere de a se adapta în mod natural. Frecvența și gravitatea fenomenelor climatice și meteorologice extreme sunt în creștere, cauzând evenimente fără precedent, cum ar fi incendii forestiere în Cercul Arctic, secete grave în regiunea mediteraneeană și în Europa Centrală, focare fără precedent de gândaci de scoarță în Europa Centrală și de Est, cu efecte devastatoare pentru pădurile europene. Nu numai schimbările climatice, ci și schimbările de utilizare a terenurilor și gestionarea pădurilor au fost factori semnificativi ai fragmentării observate a pădurilor și ai vulnerabilității sporite a pădurilor la schimbările climatice. În consecință, viabilitatea economică a pădurilor este și va fi afectată. Schimbările climatice și neclimatice ale pădurilor au, de asemenea, un impact asupra capacității pădurilor de a furniza servicii de mediu, cum ar fi apă și aer curate, alimente și fibre, eliminarea CO2, stocul de carbon, controlul eroziunii și asigurarea unui habitat pentru biodiversitatea forestieră. O informare recentă a AEM sugerează că rata mortalității coronamentului în Europa s-a dublat de la sfârșitul secolului al XX-lea, afectând echivalentul a 1 % din suprafața forestieră a UE-27 în fiecare an. Acest lucru a condus, de asemenea, la o scădere semnificativă a absorbanților forestieri din Europa.

Potrivit evaluării europene a riscurilor climatice, riscul pentru biodiversitate și absorbanții de carbon cauzat de creșterea frecvenței și intensității incendiilor forestiere, sudul Europei fiind o regiune-hotspot, iar riscul unor evenimente mai grave și mai frecvente legate de uscarea la cald și de focarele conexe de insecte dăunătoare sunt cele mai urgente de abordat. Având în vedere numeroasele servicii ecosistemice furnizate de păduri, evaluarea a identificat, de asemenea, riscul unor efecte în cascadă pe scară largă ale degradărilor forestiere declanșate de schimbările climatice.

Cadrul de politică

Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 își propune să protejeze și să refacă pădurile din Uniunea Europeană. Scopul său este de a sprijini funcțiile socioeconomice ale pădurilor, de a proteja și de a reface zona forestieră a UE pentru a combate schimbările climatice și a inversa declinul biodiversității. Strategia se axează pe: monitorizarea eficace prin propunerea de lege privind monitorizarea pădurilor, stimulente financiare pentru proprietarii de păduri pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea pădurilor din UE, promovarea utilizării durabile a pădurilor, dezvoltarea competențelor și capacitarea oamenilor pentru a practica gestionarea durabilă a pădurilor, reîmpădurirea și împădurirea pădurilor bogate în biodiversitate prin plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030. Ultima face parte din angajamentul de a proteja și de a reface natura, împreună cu noua Lege a UE privind refacerea naturii, convenită la sfârșitul anului 2023.

Ca parte a Pactului verde european și a noii Strategii a UE privind biodiversitatea pentru 2030, noua strategie pentru păduri include măsuri de consolidare a protecției și refacerii pădurilor, de consolidare a gestionării durabile a pădurilor și de îmbunătățire a monitorizării și a planificării descentralizate eficace a pădurilor din UE, promovând rolul multifuncțional al acestora și contribuind la cerințele de adaptare.

În plus, Regulamentul LULUCF are un angajament obligatoriu de reducere a emisiilor, pentru a asigura contabilizarea nu numai a pădurilor, ci și a tuturor utilizărilor terenurilor (inclusiv a zonelor umede până în 2026). Acest lucru va sprijini silvicultorii printr-o mai mare vizibilitate a beneficiilor climatice ale produselor din lemn, care pot stoca carbonul sechestrat din atmosferă și pot înlocui materialele cu emisii ridicate.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care amenință securitatea noastră energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, luând în considerare, de asemenea, riscul pentru sectorul forestier.

Dovezile recente rezumate în raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impacturile, adaptarea și vulnerabilitatea arată că practicile din ce în ce mai nesustenabile de utilizare a terenurilor afectează în mod negativ biodiversitatea și capacitatea ecosistemelor de a se adapta la schimbările climatice. Schimbările climatice preconizate, combinate cu practicile nesustenabile de gestionare a pădurilor, vor cauza pierderea și degradarea pădurilor lumii. Riscurile de pierdere a biodiversității sunt moderate până la ridicate în ecosistemele forestiere. Adaptarea pentru păduri include conservarea, protecția, refacerea, precum și practicile de gestionare durabilă a pădurilor. Consolidarea bazei de cunoștințe este considerată esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor, cu provocările suplimentare generate de schimbările climatice. Alte rapoarte speciale ale IPCC (Schimbărileclimatice și terenurile și raportul privind încălzirea globală cu 1,5 °C)indică impacturi grave pentru diferite tipuri de păduri și evaluează opțiunile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestionare durabilă a pădurilor.

Sistemul european de informații privind pădurile (FISE) este punctul unic de intrare pentru date și informații în sprijinul politicilor legate de păduri în Europa. Acesta conține legături, instrumente și alte resurse relevante pentru îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind starea pădurilor și sănătatea acestora, precum și pentru îmbunătățirea rezilienței pădurilor, inclusiv adaptarea la schimbările climatice în sectorul forestier. Secțiunea Adaptare în sectorul forestier din Climate-ADAPT oferă un punct de intrare în cele mai relevante cunoștințe, date, instrumente și orientări pentru punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare pe teren. Forest Europe este, de asemenea, un portal și o resursă importantă privind procesele paneuropene de dialog și cooperare, politicile forestiere din Europa, inclusiv informații privind gestionarea durabilă a pădurilor, mecanismul paneuropean pentru riscul de incendiu, locurile de muncă verzi și educația în domeniul forestier. EUROSTAT dispune, de asemenea, de numeroase statistici paneuropene privind pădurile pentru fiecare țară.

Aplicația Forest Forward a fost, de asemenea, dezvoltată pentru a informa proprietarii de întreprinderi și personalul tehnic cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra distribuției speciilor de valoare către industria forestieră. Acesta utilizează datele furnizate de serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S), iar alte servicii Copernicus pot fi utilizate pentru a dezvolta aplicații orientate către păduri în vederea optimizării gestionării pădurilor și a activităților economice conexe.

Mai multe studii de caz și articole din raport au fost publicate recent pe Climate-ADAPT pentru a contribui la descrierea unor adaptări ale pădurilor din diferite regiuni europene (de exemplu, pentru pădurile din bazinul mediteraneean și din pădurea belgiană Sonian). A se vedea, de asemenea, cele mai recente dovezi privind capacitatea pădurilor din Europa de a sprijini biodiversitatea, eliminând și stocând în același timp carbonul din atmosferă sau orientările privind gestionarea pădurilor mai aproape de natură.

Au fost create mai multe rețele și asociații pentru a face schimb de cunoștințe și pentru a conecta asociațiile și lucrătorii din sectorul forestier: Rețeaua ERIAFF a regiunilor europene pentru inovare, Uniunea Silvicultorilor Europeni, Casa Silvică Europeană (de către Confederația Proprietarilor Europeni de Păduri), Asociația Europeană a Pădurilor de Statși Federația Europeană pentru Agrosilvicultură. În plus, Institutul Forestier European și Forest Europe desfășoară activități de cercetare și oferă sprijin politic cu privire la aspecte legate de păduri, corelând cunoștințele cu acțiunile.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 este cel mai mare buget pe termen lung al UE finanțat vreodată și, împreună cu instrumentul Next Generation EU, se ridică la 1,8 mii de miliarde EUR. Obiectivul CFM este: (i) sprijinirea modernizării Uniunii Europene prin cercetare și inovare, (ii) promovarea tranziției climatice și a celei digitale, (iii) îmbunătățirea pregătirii, a redresării și a rezilienței. 30 % din bugetul UE va fi cheltuit pentru combaterea schimbărilor climatice, acordându-se o atenție deosebită protecției biodiversității. În cadrul PAC există sprijin financiar pentru silvicultură, de exemplu pentru împădurire, crearea de suprafețe împădurite, prevenirea daunelor forestiere cauzate de incendii sau refacerea pădurilor deteriorate. Există, de asemenea, un document de sprijin și orientări recente privind schemele de plăți publice și private pentru serviciile ecosistemice forestiere.

Alte surse de finanțare ale UE pentru adaptarea la schimbările climatice în sectorul forestier sunt disponibile prin intermediul programului LIFE pentru politici climatice și al fondurilor de dezvoltare rurală cu al doilea pilon al politicii agricole comune. Celelalte fonduri structurale și de investiții europene (fondurileESI),în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), inclusiv programul INTERREG Europe, le pot completa.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a măsurilor de adaptare.

MRE de adaptare

O mai bună monitorizare a pădurilor în întreaga Europă va permite luarea de măsuri împotriva amenințărilor transfrontaliere reprezentate de dăunători, secete și incendii forestiere, care sunt exacerbate de schimbările climatice, și va sprijini respectarea legislației UE convenite. Din acest motiv, Comisia a propus o nouă lege a UE privind monitorizarea pădurilor.  Aceasta va permite colectarea și schimbul de date cuprinzătoare, în timp util și comparabile privind pădurile, obținute cu ajutorul tehnologiei de observare a Pământului și al măsurătorilor la sol, pentru a sprijini procesul decizional și punerea în aplicare a politicilor.