Mediul marin și pescuitul

Mediul marin și pescuitul

Mesaje-cheie

• Impactul schimbărilor climatice asupra apei de mare se cumulează cu alte presiuni antropice, atât pe mare, cât și în zonele de coastă, care afectează deja pescuitul și acvacultura marină, cu randamente modificate și modificări ale zonelor de pescuit și ale speciilor vizate.  În plus, se preconizează că intensificarea evenimentelor extreme, cu condiții mai aspre în largul mării, va afecta toate sectoarele economiei albastre.
• UE abordează aceste efecte prin crearea unor centre de informații științifice, cum ar fi serviciul marin Copernicus și Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin, ca furnizori de date gratuite și deschise pentru toți utilizatorii din întreaga lume. Aceasta vizează, de asemenea, atingerea unei stări ecologice bune a apelor costiere și marine ale UE, abordând adaptarea la schimbările climatice prin intermediul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și prin dezvoltarea și utilizarea unor soluții bazate pe natură pentru ecosistemele marine și costiere.
• Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027 sprijină proiecte inovatoare care contribuie la exploatarea și gestionarea durabilă a resurselor acvatice și maritime, inclusiv în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice.

Impacturi și vulnerabilități

Apele marine devin mai calde, mai acide și cu un conținut redus de oxigen, ca urmare a schimbărilor climatice globale. Încălzirea apei are ca rezultat modificarea distribuției speciilor și modificarea creșterii și distribuției populațiilor de pești. Acidificarea oceanelor va afecta capacitatea speciilor care secretă carbonat de calciu (cum ar fi moluștele, planctoanele și coralii) de a-și produce cochiliile sau scheletele. Deoxigenarea afectează distribuția spațială a speciilor și, în special în bazinele și estuarele închise, evenimentele mai mari și mai frecvente de hipoxie și anoxie, afectând supraviețuirea speciilor și degradând sănătatea ecosistemului. Schimbările climatice se cumulează cu alte presiuni antropice, atât pe mare, cât și în zonele de coastă, cu efecte combinate asupra ecosistemelor marine și a serviciilor ecosistemice esențiale. Pescuitul și acvacultura marină se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice, cu modificarea randamentelor și a zonelor de pescuit și a speciilor vizate.  În plus, se preconizează că intensificarea evenimentelor extreme, cu condiții mai aspre în largul mării, va afecta toate sectoarele economiei albastre, cum ar fi transportul maritim, activitățile portuare și producția de energie offshore.

Cadrul de politică

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (2021) urmărește să realizeze viziunea pentru 2050 a unei Europe reziliente la schimbările climatice. Adaptarea va fi mai inteligentă prin eliminarea decalajului în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și reziliența la acestea. Măsurătorile și observațiile oceanelor vor fi consolidate, precum și centrele de informații științifice, cum ar fi serviciul marin Copernicus și Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODnet),ca furnizori de date gratuite și deschise pentru toți utilizatorii din întreaga lume. Adaptarea va fi mai sistemică prin consolidarea legăturii cu politica comună în domeniul pescuitului și cu alte inițiative ale UE care sprijină adaptarea locală, încurajând, de asemenea, o mai mare implicare a grupurilor de acțiune locală în domeniul pescuitului (FLAG). Rolul soluțiilor bazate pe natură pentru ecosistemele marine și costiere este remarcat ca soluții multifuncționale, fără regrete și eficiente, cu potențial de sechestrare a carbonului. Noile inițiative de finanțare (inclusiv Orizont Europa)vor accelera adaptarea. În cele din urmă, Strategia de adaptare, pentru ca adaptarea să devină internațională, recunoaște necesitatea de a include considerentele legate de schimbările climatice în viitoarele acorduri de protejare a resurselor internaționale, cum ar fi pescuitul internațional și biodiversitatea, chiar și în zonele din afara jurisdicțiilor naționale.

În mai 2021, Comisia a adoptat o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE, aprobând principiile Pactului verde european. Acesta recunoaște efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra oceanelor și coastelor, precum și impactul cumulat al activităților economice pe mare. Aceasta încurajează întreprinderile să utilizeze sau să genereze resurse regenerabile, să conserve ecosistemele marine, să reducă poluarea și să sporească reziliența la schimbările climatice.

În plus, UE a definit un cadru articulat de politici transversale și sectoriale relevante pentru gestionarea și guvernanța durabilă a mării. Politica maritimă integrată (PMI) a UE urmărește să ofere o abordare mai coerentă și mai coordonată a chestiunilor marine și maritime, luând în considerare, de asemenea, schimbările climatice. Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) este pilonul de mediu al PMI. Aceasta stabilește un cadru comun care impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a atinge și a menține o stare ecologică bună a apelor costiere și marine ale UE. În temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și la elaborarea strategiilor lor marine naționale, statele membre trebuie să specifice, după caz, orice dovadă a impactului schimbărilor climatice.

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) stă la baza politicii UE în domeniul pescuitului. PCP definește un set de norme comune menite să garanteze că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social și că oferă o sursă de alimente sănătoase pentru cetățenii UE. Pescuitul sustenabil, realizat prin intermediul PCP, este necesar pentru creșterea rezilienței și realizarea Pactului verde european.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impacts, Adaptation and Vulnerability(Impacturi, adaptare și vulnerabilitate) prezintă cele mai recente cunoștințe științifice privind impactul schimbărilor climatice asupra pescuitului și acvaculturii și asupra productivității acestora, concentrându-se, de asemenea, asupra dificultăților tot mai mari de a răspunde nevoilor umane.

Analiza efectelor schimbărilor climatice asociate încălzirii globale la 1,5 °C în comparație cu 2 °C asupra biodiversității, pescuitului și ecosistemelor marine și cele ale încălzirii globale în curs asupra oceanelor și criosferei sunt descrise în alte 2 rapoarte specifice: Raportul special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 °C și Raportul special al IPCC privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare (SROCC).

În urma discuțiilor care au rezultat din SROCC, în cadrul COP25 a CCONUSC, care a avut loc la Madrid în decembrie 2019, au fost prezentate recomandările de politică ale platformei Ocean for Climateși Ocean & Climate. Această COP a fost anunțată de președintele său ca fiind o „COP albastră”, recunoscând legăturile strânse dintre sănătatea climei și sănătatea oceanelor.

Provocarea reprezentată de schimbările climatice pentru pescuit și acvacultură, precum și răspunsurile la adaptare reprezintă nucleul a două rapoarte FAO: Sinteza globală a cunoștințelor actuale, opțiuni de adaptare și atenuare (2018) și gestionarea adaptivă a pescuitului ca răspuns la schimbările climatice (2021).

Ca parte a politicii sale privind PMI, UE depune eforturi considerabile pentru a reuni date privind mediul marin din diferite surse (Cunoaștereamediului marin 2000). EMODNET oferă acces la o gamă largă de date, produse și metadate legate de batimetrie, geologie, habitatele de pe fundul mării, chimie, biologie, fizică și activități umane. În plus, serviciul marin Copernicus oferă informații de referință periodice și sistematice privind starea oceanelor fizice și a mărilor regionale, în timp ce Atlasul european al mărilor oferă o gamă variată de informații spațiale despre mările și coastele Europei.

Zonele marine protejate (ZMP) sunt recunoscute la nivel internațional ca un instrument de sprijinire atât a adaptării, cât și a atenuării. O imagine de ansamblu și perspective pentru viitorul zonelor marine protejate sunt prezentate în raportul AEM privind rețelele de zone marine protejate din mările Europei (2015). Pe baza studiului ETC/ICM „Spațial Analysis of Marine Protected Area Networks in Europe's Seas” (Analiza spațială a rețelelor de zone marine protejate din mările Europei), a fost publicată o notă de informare a AEM (2018) privind zonele marine protejate.

Proiectele finanțate de UE (de exemplu, MPA-ADAPT și MPA-ENGAGE pentru Marea Mediterană, ATLAS pentru Oceanul Atlantic) au oferit informații semnificative cu privire la adaptarea la schimbările climatice pe această temă. Cadrele și instrumentele de sprijinire a deciziilor au fost dezvoltate pentru a ajuta factorii de decizie să se adapteze. Instrumentul de sprijin pentru adaptare destinat insulelor a fost elaborat de proiectul SOCLIMPACT pentru a ajuta factorii de decizie politică să elaboreze strategii și planuri adaptate de adaptare la schimbările climatice pentru insulele lor. Cadrul de sprijin decizional al ClimeFish conține resurse și sisteme de sprijin decizional cu scopul general de a contribui la asigurarea unei producții durabile de fructe de mare în fața schimbărilor climatice.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Noul CFM 2021-2027 pune la dispoziție 30 % din bugetul său pentru combaterea schimbărilor climatice. Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027 (FEAMPA)sprijină proiecte inovatoare care contribuie la exploatarea și gestionarea durabilă a resurselor acvatice și maritime, contribuind, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, foaia de parcurs pentru politicile UE în domeniul climei și al mediului.

Programul LIFE cofinanțează proiecte care includ refacerea ecosistemelor marine și costiere, creșterea rezilienței la schimbările climatice. Noul program Orizont Europa include trei piloni: Excelența științifică, provocările globale și competitivitatea industrială europeană și Europa inovatoare. În cadrul celui de-al doilea pilon, un cluster specific (n.6) este dedicat alimentației, bioeconomiei, resurselor naturale, agriculturii și mediului și include, ca domenii de cercetare, mările și oceanele. Se preconizează noi oportunități prin „Misiunea Starfish 2030” și „Refacereaoceanelor și a apelor noastre”,care vizează dezvoltarea cunoștințelor privind oceanele și apele noastre, refacerea și protejarea acestora până în 2030. JPI Oceans este o platformă interguvernamentală, destinată colaborării pe termen lung, deschisă tuturor statelor membre ale UE și țărilor asociate care investesc în cercetarea marină și maritimă. Schimbările climatice reprezintă un domeniu strategic al strategiei IPC privind oceanele 2021-2025, într-un cadru de domenii prioritare interconectate pentru oceane reziliente.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a adaptării.

Sprijinirea punerii în aplicare

FARNET este comunitatea persoanelor care pun în aplicare dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității în cadrul FEAMPA. Această rețea reunește FLAG-uri, autorități de management, cetățeni și experți din întreaga UE pentru a lucra la dezvoltarea durabilă a pescuitului și a zonelor de coastă. În cadrul strategiei UE de adaptare, se are în vedere o mai mare implicare a organismelor regionale prin intermediul acestor grupuri. Ghidul FARNET „Strategii orientate spre viitor pentru zonele de pescuit”a raportat că, prin proiecte locale de sensibilizare și de sprijinire a inițiativelor de promovare a schimbărilor stilului de viață care favorizează produsele și serviciile locale și durabile, FLAG-urile pot sprijini comunitățile în vederea atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea.

MRE de adaptare

Raportul privind primul ciclu de punere în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (2020) arată că cadrul UE pentru protecția mediului marin este unul dintre cele mai cuprinzătoare și mai ambițioase la nivel mondial. Cu toate acestea, ea trebuie consolidată pentru a putea face față presiunilor predominante, cum ar fi pescuitul excesiv și practicile de pescuit nesustenabile, deșeurile de plastic, excesul de nutrienți, zgomotul subacvatic, poluarea și alte tipuri de presiuni asupra mediului. Deși schimbările climatice sunt raportate printre principalele presiuni asupra mediului marin prezentate de statele membre, teme-cheie precum acidificarea oceanelor în mările europene și impactul valurilor de căldură marină asupra biodiversității marine nu sunt bine stabilite în sistemele de monitorizare la nivelul UE. Zonele marine protejate gestionate în mod eficace fac parte din programul de măsuri al strategiilor marine naționale, menite să evite pierderea și degradarea speciilor și a habitatelor, să sporească protecția zonelor costiere și reziliența ecosistemelor în fața schimbărilor globale.