Mediul marin și pescuitul

Mesaje-cheie

• Impactul schimbărilor climatice asupra apei de mare se cumulează cu alte presiuni antropice atât pe mare, cât și în zonele de coastă, care afectează deja pescuitul și acvacultura marină, cu randamente modificate și modificări ale zonelor de pescuit și ale speciilor vizate.  În plus, se preconizează că intensificarea evenimentelor extreme, cu condiții mai aspre în largul mării, va afecta toate sectoarele economiei albastre.
• UE abordează aceste impacturi prin înființarea unor centre de informații științifice, cum ar fi serviciul Copernicus pentru mediul marin și Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin, ca furnizori de date gratuite și deschise pentru toți utilizatorii din întreaga lume. Aceasta vizează, de asemenea, atingerea unei stări ecologice bune a apelor costiere și marine ale UE, abordând adaptarea la schimbările climatice prin intermediul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și prin dezvoltarea și utilizarea unor soluții bazate pe natură pentru ecosistemele marine și costiere.
• Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027 sprijină proiecte inovatoare care contribuie la exploatarea și gestionarea durabilă a resurselor acvatice și maritime, inclusiv în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

Stuart Rankin on flickr

Apele marine devin din ce în ce mai calde, mai acide și cu un conținut redus de oxigen, ca o consecință a schimbărilor climatice globale. Încălzirea apei are ca rezultat schimbarea distribuției speciilor și modificarea creșterii și distribuției populațiilor de pești. Acidificarea oceanelor va afecta capacitatea speciilor secretoare de carbonat de calciu (cum ar fi moluștele, planctonul și coralii) de a-și produce cochiliile sau scheletele. Deoxigenarea afectează distribuția spațială a speciilor și, în special în bazinele închise, cum ar fi Marea Baltică și în estuare, evenimente mai mari și mai frecvente de hipoxie și anoxie, afectând supraviețuirea speciilor și degradând sănătatea ecosistemului. Înfloririle dăunătoare ale algelor apar ca răspuns la eutrofizare odată cu co-apariția schimbărilor climatice și conduc la efecte negative asupra ecosistemelor marine, a pescuitului, a turismului, a economiei și a sănătății umane.

Temperaturile arctice cresc mai rapid decât media anuală globală, determinând în cele din urmă creșterea nivelului mării și afectând dinamica oceanelor, ceea ce afectează producția primară marină. Acest lucru, împreună cu presiunea umană asupra exploatării regiunii arctice, are un impact asupra biodiversității, a pescuitului și a mijloacelor de subzistență locale.  Schimbările climatice se cumulează cu alte presiuni antropice, cum ar fi pescuitul excesiv și poluarea marină, atât pe mare, cât și în zonele de coastă, cu efecte combinate asupra ecosistemelor marine și a serviciilor ecosistemice esențiale. Pescuitul și acvacultura marină se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice, cu modificarea randamentelor și a zonelor de pescuit și a speciilor vizate.  În plus, se preconizează că intensificarea evenimentelor extreme, cu condiții mai aspre în largul mării, va afecta toate sectoarele economiei albastre, cum ar fi transportul maritim, activitățile portuare și producția de energie offshore.

Evaluarea europeană a riscurilor climatice a identificat riscul pentru ecosistemele marine cauzat de schimbările climatice în combinație cu alți factori antropici ca fiind deosebit de urgent de abordat. Riscurile pentru ecosistemele terestre și de apă dulce pot fi în cascadă pentru ecosistemele marine.

Cadrul de politică

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (2021) urmărește să realizeze viziunea pentru 2050 a unei Europe reziliente la schimbările climatice. Adaptarea va fi mai inteligentă prin eliminarea decalajului în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și reziliența la acestea. Măsurătorile și observațiile privind oceanele vor fi consolidate, precum și centrele de informații științifice, cum ar fi serviciul Copernicus pentru mediul marin și Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODnet),ca furnizori de date gratuite și deschise pentru toți utilizatorii din întreaga lume. Adaptarea va fi mai sistemică prin consolidarea legăturii cu politica comună în domeniul pescuitului și cu alte inițiative ale UE care sprijină adaptarea locală, încurajând, de asemenea, o mai mare implicare a grupurilor de acțiune locală în domeniul pescuitului (FLAG). Rolul soluțiilor bazate pe natură pentru ecosistemele marine și costiere este remarcat ca fiind soluții multifuncționale, fără regrete și eficace, care au, de asemenea, potențial de sechestrare a carbonului. Noile inițiative de finanțare (inclusiv Orizont Europa)vor accelera adaptarea. În cele din urmă, strategia de adaptare, pentru ca adaptarea să devină internațională, recunoaște necesitatea de a include considerente legate de schimbările climatice în viitoarele acorduri de protejare a resurselor internaționale, cum ar fi pescuitul internațional și biodiversitatea, chiar și în zonele din afara jurisdicțiilor naționale.

În mai 2021, Comisia a adoptat o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE, aprobând principiile Pactului verde european. Acesta recunoaște efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra oceanelor și coastelor, precum și impactul cumulativ generat de activitățile economice pe mare. Aceasta încurajează întreprinderile să utilizeze sau să genereze resurse regenerabile, să conserve ecosistemele marine, să reducă poluarea și să sporească reziliența la schimbările climatice.

În plus, UE a definit un cadru articulat de politici transversale și sectoriale relevante pentru gestionarea durabilă și guvernanța mării. Politica maritimă integrată (PMI) a UE urmărește să ofere o abordare mai coerentă și mai coordonată a aspectelor marine și maritime, luând în considerare, de asemenea, schimbările climatice. Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) este pilonul de mediu al PMI. Acesta stabilește un cadru comun care impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a atinge și a menține o stare ecologică bună a apelor costiere și marine ale UE. În temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și la elaborarea strategiilor lor marine naționale respective, statele membre trebuie să specifice, după caz, orice dovadă a impactului schimbărilor climatice.

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) stă la baza politicii UE în domeniul pescuitului. PCP definește un set de norme comune menite să garanteze că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social și că oferă o sursă de alimente sănătoase pentru cetățenii UE. Pescuitul sustenabil, realizat prin intermediul PCP, este necesar pentru creșterea rezilienței și punerea în aplicare a Pactului verde european.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care amenință securitatea noastră energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, luând în considerare, de asemenea, riscul pentru sectorul marin și cel al pescuitului.

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impacts, Adaptation and Vulnerability, prezintă cele mai actualizate cunoștințe științifice privind impactul schimbărilor climatice asupra pescuitului și acvaculturii și asupra productivității acestora, concentrându-se, de asemenea, asupra dificultăților din ce în ce mai mari de a răspunde nevoilor umane.

Analiza efectelor schimbărilor climatice asociate încălzirii globale la 1,5 °C în comparație cu 2 °C asupra biodiversității, pescuitului și ecosistemelor marine și a efectelor încălzirii globale continue asupra oceanelor și criosferei este descrisă în alte 2 rapoarte specifice: Raportul special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 °C și Raportul special al IPCC privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare (SROCC).

În urma discuțiilor care au rezultat în urma SROCC, în cadrul COP25 la CCONUSC, care a avut loc la Madrid în decembrie 2019, au fost prezentate recomandările de politică ale inițiativei „Oceanulpentru climă” și ale platformei „Oceanul și clima”; Această COP a fost anunțată de președintele său ca fiind o „COP albastră”, recunoscând legăturile strânse dintre sănătatea climei și sănătatea oceanelor.

Provocarea reprezentată de schimbările climatice pentru pescuit și acvacultură, precum și răspunsurile în materie de adaptare se află în centrul a două rapoarte ale FAO: Global synthesis of current knowledge, adaptation and mitigation options (2018) and Adaptive management of fisheries in response to climate change (2021) (Sinteza globală a cunoștințelor actuale, a opțiunilor de adaptare și atenuare (2018) și a gestionării adaptive a pescuitului ca răspuns la schimbările climatice (2021)).

În cadrul politicii sale privind PMI, UE depune eforturi considerabile pentru a reuni date privind mediul marin din diferite surse (Marine Knowledge 2000). EMODNET oferă acces la o gamă largă de date, produse și metadate legate de batimetrie, geologie, habitatele de pe fundul mării, chimie, biologie, fizică și activități umane. În plus, serviciul maritim Copernicus oferă informații de referință periodice și sistematice cu privire la starea oceanelor fizice și a mărilor regionale, în timp ce Atlasul european al mării partajează o gamă diversă de informații spațiale despre mările și coastele Europei.

Zonele marine protejate (ZMP) sunt recunoscute la nivel internațional ca un instrument de sprijinire atât a adaptării, cât și a atenuării. O imagine de ansamblu și perspective pentru viitorul zonelor marine protejate sunt prezentate în raportul AEM privind rețelele de zone marine protejate în mările Europei (2015). Pe baza studiului CTE/MCI intitulat „Spatial Analysis of Marine Protected Area Networks in Europe's Seas” (Analiza spațială a rețelelor de zone marine protejate în mările Europei), a fost publicată o notă de informare a AEM (2018) privind zonele marine protejate.

Proiectele finanțate de UE (de exemplu, MPA-ADAPT și MPA-ENGAGE pentru Marea Mediterană, ATLAS pentru Oceanul Atlantic) au oferit informații semnificative privind adaptarea la schimbările climatice pe această temă. Au fost elaborate cadre și instrumente de sprijinire a deciziilor pentru a sprijini factorii de decizie în vederea adaptării. Instrumentul de sprijin pentru adaptare pentru insule a fost dezvoltat de proiectul SOCLIMPACT pentru a ajuta factorii de decizie politică să elaboreze strategii și planuri adaptate de adaptare la schimbările climatice pentru insulele lor. Cadrul de sprijinire a deciziilor ClimeFish conține resurse și sisteme de sprijinire a deciziilor, cu scopul general de a contribui la asigurarea unei producții durabile de fructe de mare în fața schimbărilor climatice.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Noul CFM 2021-2027 asigură 30 % din bugetul său pentru combaterea schimbărilor climatice. Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027 (FEAMPA)sprijină proiecte inovatoare care contribuie la exploatarea și gestionarea durabilă a resurselor acvatice și maritime, contribuind, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, foaia de parcurs pentru politicile UE în domeniul climei și al mediului.

Programul LIFE cofinanțează proiecte care includ refacerea ecosistemelor marine și costiere, sporind reziliența la schimbările climatice. Noul program Orizont Europa include 3 piloni: Excelența științifică, provocările globale și competitivitatea industrială europeană și Europa inovatoare. În cadrul celui de-al doilea pilon, un cluster specific (n.6) este dedicat alimentației, bioeconomiei, resurselor naturale, agriculturii și mediului și include, ca domenii de cercetare, mările și oceanele. Se preconizează noi oportunități prin „Misiunea Starfish 2030” și „Refacereaoceanelor și apelor noastre”,care vizează dezvoltarea cunoștințelor privind oceanele și apele noastre, refacerea și protejarea acestora până în 2030. IPC Oceane este o platformă interguvernamentală, pentru colaborare pe termen lung, deschisă tuturor statelor membre ale UE și țărilor asociate care investesc în cercetarea marină și maritimă. Schimbările climatice reprezintă un domeniu strategic al strategiei IPC privind oceanele pentru perioada 2021-2025, în cadrul unor domenii prioritare interconectate pentru oceane reziliente.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea adaptării de către UE.

Sprijinirea punerii în aplicare

FARNET este comunitatea persoanelor care pun în aplicare dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității în cadrul FEAMPA. Această rețea reunește FLAG-uri, autorități de management, cetățeni și experți din întreaga UE pentru a lucra la dezvoltarea durabilă a pescuitului și a zonelor de coastă. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere o mai mare implicare a organismelor regionale prin intermediul acestor grupuri. Ghidul FARNET intitulat „Strategii orientate spre viitor pentru zonele de pescuit”a raportat că, prin proiecte locale de sensibilizare și de sprijinire a inițiativelor de promovare a schimbărilor stilului de viață care favorizează produsele și serviciile locale și durabile, FLAG-urile pot ajuta comunitățile să atenueze schimbările climatice și să se adapteze la acestea.

MRE de adaptare

Raportul privind primul ciclu de punere în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (2020) arată că cadrul UE pentru protecția mediului marin este unul dintre cele mai cuprinzătoare și ambițioase la nivel mondial. Cu toate acestea, ea trebuie consolidată pentru a putea face față presiunilor predominante, cum ar fi pescuitul excesiv și practicile de pescuit nesustenabile, deșeurile de plastic, excesul de nutrienți, zgomotul subacvatic, poluarea și alte tipuri de presiuni asupra mediului. Deși schimbările climatice se numără printre principalele presiuni pentru mediul marin prezentate de statele membre, temele-cheie, cum ar fi acidificarea oceanelor în mările europene și impactul valurilor de căldură marină asupra biodiversității marine, nu sunt bine stabilite în sistemele de monitorizare la nivelul UE. Zonele marine protejate gestionate în mod eficace fac parte din programul de măsuri al strategiilor marine naționale, menite să evite pierderea și degradarea speciilor și a habitatelor, să sporească protecția zonelor costiere și reziliența ecosistemelor în fața schimbărilor globale.