Transportul

Mesaje-cheie

• Impactul schimbărilor climatice în sectorul transporturilor se referă la fenomene meteorologice și hidrologice extreme, cum ar fi ploile torențiale, furtunile și vântul extrem, valurile de mare, inundațiile sau valurile de căldură. Aceste manifestări ale schimbărilor climatice au un impact în special asupra infrastructurii de transport și, prin urmare, asupra transportului în sine, asupra fiabilității și siguranței acestuia.
• În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, acțiunile de adaptare în domeniul transporturilor vor fi puse în aplicare într-un mod integrat cu alte inițiative ale Pactului verde european, cum ar fi Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă. Prezenta strategie, împreună cu un plan de acțiune, pune bazele modului în care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la schimbările climatice. Un domeniu-cheie al acțiunii UE este imunizarea la schimbările climatice a rețelei transeuropene de transport finanțate de UE. Evaluările privind aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice în domeniul transporturilor sunt furnizate în rapoartele mecanismului de raportare al SEE privind mediul transporturilor.
• Un alt domeniu important este actualizarea standardelor care reglementează siguranța și performanța infrastructurii într-un climat în schimbare, realizată împreună cu organizațiile europene de standardizare.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

ÖBB Infra AG

Transportul este o parte integrantă a economiei și a societății și joacă un rol vital în viața de zi cu zi a oamenilor și a întreprinderilor. Măsurile menite să facă sistemul de transport mai puțin vulnerabil la schimbările climatice ar trebui să fie integrate în eforturile de a face transportul mai puțin intensiv din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, mai durabil și mai inteligent.

Schimbările climatice afectează sectorul transporturilor în mai multe moduri. Cele mai multe impacturi se referă la fenomene meteorologice și hidrologice extreme, cum ar fi ploile torențiale, furtunile și vântul extrem, valurile de mare, incendiile forestiere, inundațiile sau valurile de căldură care sunt susceptibile să apară mai frecvent într-un climat de încălzire.

Evaluarea europeană a riscurilor climatice a identificat riscurile de inundații pluviale, fluviale și costiere pentru infrastructura de transport terestru ca fiind deosebit de urgente. Cu toate acestea, toate modurile de transport terestru, fluvial și maritim sunt expuse pericolelor climatice. Evaluarea subliniază, de asemenea, că activele și rețelele de infrastructură sunt adesea interconectate, astfel încât un eșec la un moment dat al rețelei poate duce în cascadă la alte regiuni și sectoare. De exemplu, condițiile meteorologice extreme pot avea un impact asupra serviciilor de transport, ceea ce poate limita serviciile de sănătate și de urgență.  Nivelurile scăzute ale apei din râuri pot avea consecințe asupra navigației comerciale, cu efecte în cascadă asupra producției industriale și energetice.

Cadrul de politică

La nivel european, procesele politice din sectorul transporturilor vizează în principal atenuarea schimbărilor climatice și reducerea impactului transporturilor asupra mediului, ceea ce aduce beneficii adaptării, dar nu și adaptării în mod specific.

Având în vedere caracterul sistemic al Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, acțiunile de adaptare în domeniul transporturilor vor fi puse în aplicare într-un mod integrat cu alte inițiative ale Pactului verde european, cum ar fi Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă. Prezenta strategie pentru mobilitate, împreună cu un plan de acțiune, pune bazele modului în care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la schimbările climatice. Pachetul „Pregătiți pentru 55” include o propunere legislativă și o inițiativă de politică privind o revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acesteia la transportul maritim, revizuirea normelor privind emisiile generate de aviație și instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri.

Impermeabilizarea la schimbările climatice a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) finanțate de UE este asigurată de legislația UE privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei TEN-T. Procesul de evaluare TEN-T al Comisiei Europene din 2019 a condus la revizuirea regulamentului și a orientărilor respective. Scopul acestui proces de evaluare este de a dezvolta o rețea de transport eficientă, sigură, inteligentă și durabilă, care să integreze digitalizarea și care să abordeze schimbările climatice. Pe baza rezultatelor procesului de evaluare, Regulamentul TEN-T revizuit va fi pregătit și prezentat de Comisie în noiembrie 2021.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care amenință securitatea noastră energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, luând în considerare, de asemenea, riscul pentru sectorul transporturilor.

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impacturi, adaptare și vulnerabilitate acoperă vulnerabilitățile și opțiunile de adaptare pentru sectorul transporturilor în cadrul mai multor capitole, dintr-o perspectivă globală și din mai multe perspective regionale, inclusiv Europa, Marea Mediterană și regiunea arctică. Transportul este considerat o componentă a agregatelor mai ample, cum ar fi așezările urbane și infrastructurile-cheie, în principal în ceea ce privește creșterea nivelului mării sau dezghețarea permafrostului. Perturbarea infrastructurii de transport este un factor de risc major în cadrul riscului-cheie reprezentativ pentru sistemele costiere joase și pentru securitatea alimentară, având în vedere relevanța comerțului mondial cu alimente. În regiunea arctică, se preconizează că transporturile se vor confrunta cu transformări importante din cauza schimbărilor climatice: se preconizează că deschiderea de noi rute va genera noi oportunități, precum și noi provocări, atât pentru navele de marfă, cât și pentru navele de pasageri; Se preconizează că dezghețarea permafrostului va cauza perturbări majore ale rutelor de transport terestru din regiunea arctică, cu un domeniu de aplicare foarte limitat pentru punerea în aplicare a unor soluții eficace de adaptare.

Cunoștințele CCIVA în domeniul transporturilor în Europa sunt dezvoltate și îmbunătățite treptat prin cercetare finanțată de UE și prin procese de evaluare periodică de către organizații de renume, inclusiv rapoarte de evaluare IPPC , rapoarte GEO ale UNEP și rapoarte ale Mecanismului de raportare privind transporturile și mediul (TERM) al AEM .

Raportul AR5 al IPPC a subliniat că, pentru sectorul transporturilor, se recomandă măsuri structurale de adaptare, îmbunătățiri ale infrastructurii și gestionarea riscului de dezastre, în timp ce unele răspunsuri în materie de adaptare pot implica beneficii conexe semnificative, sinergii și compromisuri.

OCDE răspunde provocării adaptării la schimbările climatice prin sprijinirea guvernelor în planificarea și punerea în aplicare a unor politici de adaptare eficace, eficiente și echitabile. În 2016, OCDE, în cooperare cu Forumul Internațional al Transporturilor, a publicat raportul Adaptarea transporturilor la schimbările climatice și la condițiile meteorologice extreme, care abordează provocările fundamentale pe care schimbările climatice le prezintă pentru proprietarii de infrastructuri de transport. Acest raport examinează strategiile care pot ajuta autoritățile de transport să reducă riscurile de performanță a rețelei asociate cu schimbarea modelelor meteorologice extreme.

Aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice în domeniul transporturilor sunt, de asemenea, abordate în rapoartele TERM ale AEM.  Raportul AEM intitulat „Soluții bazate pe natură în Europa: Politica, cunoștințele și practicile pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre consideră transportul urban durabil ca parte integrantă a orașelor adaptate și rezistente la schimbările climatice. Raportul AEM Adaptarea transporturilor la schimbările climatice în Europa analizează practicile actuale de adaptare la schimbările climatice în ceea ce privește transporturile în țările europene. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor și a situației acțiunilor de adaptare, o revizuire a mai multor inițiative din diferite țări și concluzii privind o posibilă cale de urmat.

Proiectele de cercetare care vizează adaptarea transporturilor la schimbările climatice au fost sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 și, în special, ca parte a provocărilor societale legate de transporturile inteligente, ecologice și integrate. Scopul principal al proiectului RESilient transport InfraSTructure to extreme events este de a spori rezistența operațiunilor de transport la evenimente extreme naturale și provocate de om. Un alt proiect, intitulat Future proofing strategies FOr RESilient transport networks against Extreme Events, vizează creșterea rezilienței elementelor critice ale infrastructurii de transport multimodal, cum ar fi podurile, tunelurile și terminalele. Scopul proiectului este de a proiecta, valida și implementa metode holistice, strategii, instrumente și intervenții tehnice pentru a crește în mod semnificativ reziliența infrastructurii de transport interior. dezvoltarea unui sistem de sprijinire a deciziilor pentru a spori reziliența infrastructurii de transport pe baza utilizării combinate a senzorilor tereștri și aeropurtați; și instrumentele avansate de modelare reprezintă scopul principal al proiectului PANOPTIS.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

În cadrul financiar multianual (CFM), alocarea totală a programului Mecanismul pentru interconectarea Europei – Transporturi este de 12,8 miliarde EUR pentru întreaga perioadă de programare 2021-2027. Aceste fonduri ar trebui să fie investite în dezvoltarea infrastructurii de transport și în creșterea rezilienței acesteia, inclusiv a rețelei TEN-T.

Proiectele de transport la nivel național care vizează, printre altele, creșterea rezilienței transporturilor la schimbările climatice vor fi sprijinite financiar prin intermediul instrumentelor financiare ale UE din cadrul politicii de coeziune, prin intermediul programelor operaționale. Alocarea totală a contribuției UE pentru întreaga perioadă de programare va fi de 274,3 miliarde EUR.

În fosta perioadă de finanțare 2014-2020, politica de coeziune a fost sprijinită de fondurile structurale și de investiții europene, iar printre prioritățile în materie de investiții, relevante pentru adaptarea în domeniul transporturilor, s-au numărat „Infrastructura rețelei în domeniul transporturilor și al energiei”, cu un buget total de 67,3 miliarde EUR, și „Adaptarea la schimbările climatice și amplificarea acestora; prevenirea riscurilor”, cu un buget de 43,2 miliarde EUR. Comisia Europeană a publicat o fișă informativă privind schimbările climatice și proiectele majore, care prezintă în detaliu cerințele legate de schimbările climatice și orientările pentru proiectele majore.

Proiectul Civitas SUMP plus, finanțat prin programul Orizont 2020, ajută la citirea tuturor dimensiunilor în punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acest proiect creează noi abordări și instrumente în șase „laboratoare urbane”, cum ar fi Anvers în Belgia și Platanias în Grecia. Bunele practici și lecțiile învățate din aceste laboratoare vor fi transferate politicienilor, practicienilor și cercetătorilor din statele membre, precum și materialelor și instrumentelor de orientare.

O continuare a programului Orizont 2020 este programul de cercetare și inovare Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, cu un buget total de 95,5 miliarde EUR. Structura programului constă în patru priorități de cercetare. În cadrul priorității „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, proiectele din sectorul transporturilor vor fi finanțate în cadrul temei „Climă, energie și mobilitate”, cu un buget total de 15,1 miliarde EUR.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare

Pentru ca transporturile din UE să devină mai puțin vulnerabile la schimbările climatice, este important să se elaboreze și să se utilizeze pe scară largă standarde de infrastructură rezistente la schimbările climatice. Infrastructura de transport reprezintă coloana vertebrală a sistemului de transport, iar aplicarea acestor standarde va contribui la asigurarea rezilienței infrastructurii la efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile, vântul puternic sau temperaturile extrem de ridicate. Comisia a colaborat cu organizațiile europene de standardizare pentru a actualiza standardele care reglementează siguranța și performanța infrastructurii într-un climat în schimbare. La începutul anului 2015, a fost înființat Grupul de coordonare CEN-CENELEC privind adaptarea la schimbările climatice, în urma mandatului UE de a revizui și de a dezvolta standarde de infrastructură reziliente la schimbările climatice. În prima fază a acestei cereri de standardizare, au fost selectate 13 standarde pentru revizuire de către comitetele tehnice, dintre care două standarde, și anume aplicația electrică și electronică pentru echipamentele de asistență la sol pentru căi ferate și aeronave, legate de sectorul transporturilor. În a doua etapă, care a început la sfârșitul anului 2017, a continuat revizuirea standardelor. În paralel, Ghidul CEN-CENELEC pentru abordarea adaptării la schimbările climatice în standarde a fost elaborat pentru a sprijini comitetele tehnice în revizuirea standardelor în ceea ce privește schimbările climatice. Comisia a încurajat statele membre să implice standardizarea națională în punerea în aplicare a strategiilor lor naționale de adaptare.

Comisia Europeană sprijină mobilitatea urbană durabilă prin promovarea conceptului de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD), care este prezentat în Comunicarea „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Obiectivul general al PMUD este de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor prin abordarea principalelor provocări în materie de transport legate de mediu în orașe, cum ar fi poluarea aerului/zgomotului, schimbările climatice și integrarea noilor servicii de mobilitate. Punerea în aplicare a PMUD asigură faptul că sistemul de transport va fi mai diversificat și mai ecologic, astfel încât să fie, de asemenea, mai rezilient la impactul schimbărilor climatice. Ediția revizuită a Orientărilor pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de mobilitate urbană durabilă a fost elaborată ca urmare a unui proces de implicare a părților interesate de un an.

MRE de adaptare

Procesele paneuropene de monitorizare, raportare și evaluare din sectorul transporturilor au loc în principal în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, și anume intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de transporturi și emisiile de gaze cu efect de seră (raportarea către CCONUSC), utilizarea surselor regenerabile de energie în transporturi sau performanța de mediu a transporturilor. Nu există o raportare la nivel european, obligatorie și bazată pe legislație, care să ofere o imagine de ansamblu asupra impactului, vulnerabilităților și adaptării transporturilor în țările membre ale UE.

În viitor, punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare urbană durabilă ar trebui monitorizată și evaluată periodic în conformitate cu orientările PMUD pentru a maximiza eficacitatea și valoarea adăugată pentru calitatea vieții în orașe și adaptarea transporturilor la schimbările climatice.