Sănătate

Mesaje-cheie

• Schimbările climatice exacerbează mortalitatea și bolile asociate cu fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile sau incendiile forestiere. Se preconizează, de asemenea, că schimbările climatice vor introduce noi riscuri pentru sănătatea europenilor, în special bolile purtate de vectori, cum ar fi țânțarii tigri. Sănătatea plantelor și a animalelor este, de asemenea, afectată de schimbarea sezonalității, de fenomenele meteorologice extreme și de noile boli și dăunători.
• UE joacă un rol de coordonare în abordarea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice. Noua viziune „UE pentru sănătate” (2021-2027) urmărește să se pregătească pentru viitoarele crize sanitare.
• Pentru a aborda lacunele în materie de cunoștințe privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane, Observatorul european al climei și sănătății a fost lansat în 2021 în cadrul noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor gestionează dovezile științifice privind bolile transmisibile relevante pentru climă. Programul de finanțare a cercetării Orizont Europa va sprijini în continuare cercetarea în domeniul climei și al sănătății umane.
• Legea UE privind sănătatea plantelor și Legea privind sănătatea animală din 2016 acoperă riscurile generate de climă pentru culturi, păduri și animalele de fermă. Cunoștințele privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății plantelor și animalelor au fost colectate prin proiectul CLEFSA al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

Henny Anette Grewe

Schimbările climatice vor amplifica diverse probleme actuale de sănătate și vor genera noi riscuri pentru sănătate. Efectele directe asupra sănătății rezultă în principal din modificări ale intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și inundațiile. Efectele indirecte asupra sănătății pot fi cauzate de boli transmise prin vectori (transmise, de exemplu, de țânțari și căpușe), de boli transmise prin apă și alimente (de exemplu, salmonella și vibrio) sau de modificări ale calității apei, alimentelor și aerului. Schimbările climatice pot afecta, de asemenea, infrastructura de sănătate și siguranța lucrătorilor expuși la condiții climatice extreme. Grupurile deosebit de vulnerabile se confruntă cu riscuri pentru sănătate sensibile la schimbările climatice.

Evaluarea europeană a riscurilor climatice a identificat riscul pentru sănătatea umană cauzat de stresul termic ca fiind deosebit de grav în sudul Europei. Numai în vara anului 2022, între 60 000 și 70 000 de persoane din Europa au murit prematur din cauza expunerii la căldură excesivă. Evaluarea a identificat, de asemenea, riscul de extindere geografică și de creștere a transmiterii bolilor infecțioase, riscul de stres pentru sistemele de sănătate, cum ar fi infrastructura de sănătate, precum și riscul pentru sănătatea lucrătorilor în aer liber cauzat de creșterea stresului termic, care este deosebit de grav în sudul Europei.

Cadrul de politică

Sănătatea umană

Prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane trebuie abordată la mai multe niveluri și în mai multe domenii de politică. În temeiul Tratatului de la Lisabona, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE.

Unul dintre principalele roluri ale politicii UE în domeniul sănătății este coordonarea activităților transfrontaliere. În 2013, Uniunea Europeană a adoptat Decizia privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate. Această decizie consolidează gradul de pregătire în UE și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății. Aceasta ajută statele membre să se pregătească și să protejeze cetățenii împotriva posibilelor pandemii viitoare și a amenințărilor transfrontaliere grave cauzate de boli transmisibile, de evenimente chimice, biologice sau de mediu, inclusiv de cele asociate schimbărilor climatice. În cadrul noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, UE va urmări amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, inclusiv cele generate de schimbările climatice, în cadrul unei noi Autorități europene pentru răspuns în caz de urgență sanitară și pregătire.

În ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme și sănătatea, politicile UE privind reducerea riscului de dezastre acoperă domenii-cheie pentru consolidarea cooperării dintre statele membre ale UE, cu obiectivul de a îmbunătăți atât protecția cetățenilor împotriva dezastrelor, cât și gestionarea riscurilor emergente.

Ca prim rezultat concret al noii strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, a fost lansat Observatorul european al climei și sănătății, pentru a urmări, analiza și preveni mai bine impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane.

Pactul verde european stabilește angajamentul CE de a aborda provocările legate de climă și de mediu. În plus, propunerea pentru cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu solicită consolidarea legăturilor dintre politicile de mediu (inclusiv climatice) și celede sănătate, inclusiv prin „monitorizarea sănătății umane și a impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea”.

Comisia Europeană a propus o nouă viziune a programului „UE pentru sănătate” (2021-2027) pentru a consolida securitatea sanitară și a se pregăti pentru viitoarele crize sanitare. Propunerea de regulament „UE pentru sănătate” urmărește, printre altele, „săcontribuie la combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”. În plus, propunerea Comisiei Europene privind o uniune europeană a sănătății va îmbunătăți și mai mult coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate cu mediul și condițiile climatice.

Sănătatea plantelor

În octombrie 2016, a fost adoptat Regulamentul privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Legea privind sănătatea plantelor), care a intrat în vigoare în decembrie 2019. Scopul său este de a oferi o mai bună protecție împotriva introducerii și răspândirii de noi organisme dăunătoare plantelor. Aceste norme urmăresc, de asemenea, să asigure un comerț sigur, precum și să atenueze impactul și riscurile introduse de noile provocări, în special de schimbările climatice, asupra sănătății culturilor și pădurilor noastre.

Sănătatea animală

În martie 2016, a fost adoptat Regulamentul privind bolile transmisibile ale animalelor (Legea privind sănătatea animală). Acest nou act legislativ unic și cuprinzător privind sănătatea animală sprijină sectorul creșterii animalelor din UE în eforturile sale de a asigura competitivitatea și o piață europeană sigură și fluidă a animalelor și a produselor obținute de la acestea. Acesta sprijină, de asemenea, o mai bună depistare timpurie și control al bolilor animalelor, inclusiv al bolilor emergente legate de schimbările climatice, și urmărește să contribuie la reducerea apariției și a efectelor epidemiilor la animale.

Abordarea „O singură sănătate”

Existența și susținerea planetei noastre Pământ se bazează pe o interacțiune simbiotică între oameni, animale și mediul pe care îl împărtășim. Pentru a asigura sănătatea și existența continuă a oamenilor, este necesar să se examineze interconectarea și interdependența complexă a tuturor speciilor vii și a mediului. „O singură sănătate” este o abordare bazată pe beneficiul sinergic al unei cooperări strânse între științele sănătății umane, animale și de mediu. În acest context, Comisia Europeană va pune în comun și va conecta date, instrumente și expertiză pentru a comunica, monitoriza, analiza și preveni efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane, pe baza unei abordări de tip „O singură sănătate”.

Este important ca inițiativa „O singură sănătate” să ofere un cadru pentru a asigura o abordare la nivelul întregii societăți și la nivelul întregii administrații, deoarece asigură participarea tuturor sectoarelor și disciplinelor relevante pentru a aborda într-un mod cuprinzător și coordonat cele trei componente principale ale inițiativei „O singură sănătate”: Sănătatea umană, sănătatea animală și mediul.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care amenință securitatea noastră energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, luând în considerare, de asemenea, riscul pentru sectorul sănătății.

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impacts, Adaptation and Vulnerability, a raportat în mod clar modul în care, în toate regiunile, mortalitatea și morbiditatea umană cauzate de evenimentele termice, apariția bolilor cu transmitere prin alimente și apă legate de climă și incidența bolilor cu transmitere prin vectori au crescut în mod constant. În plus, bolile animale și umane, inclusiv zoonozele, apar în noi domenii. În ceea ce privește clima viitoare, IPCC a subliniat modul în care schimbările climatice și evenimentele extreme conexe vor spori în mod semnificativ starea de sănătate precară și decesele premature pe termen scurt și lung.

Sectorul sănătății și bunăstarea ar beneficia de abordări integrate de adaptare care integrează sănătatea în politicile privind alimentele, mijloacele de subzistență, protecția socială, infrastructura, apa și salubritatea, necesitând colaborare și coordonare la toate nivelurile de guvernanță. Pentru a consolida reziliența în sectorul sănătății, există într-adevăr mai multe oportunități de investiții și finanțare specifice, cum ar fi sistemele de alertă timpurie și de răspuns la căldura extremă; îmbunătățirea accesului la apă potabilă, reducerea expunerii la apă și la fenomene meteorologice extreme; și o supraveghere eficientă, sisteme de alertă timpurie pentru monitorizarea și reducerea bolilor cu transmitere prin vectori.

Sănătatea umană

Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice afirmă necesitatea unei înțelegeri mai aprofundate a riscurilor climatice pentru sănătate. O evoluție esențială în cadrul noii strategii este Observatorul european al climei și sănătății, o inițiativă a CE care urmărește să sprijine Europa în pregătirea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății prin asigurarea accesului la informații relevante, inclusiv la contextul politic european și național, la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății în Europa, la indicatori privind clima și sănătatea, la sisteme și instrumente de informare privind clima și sănătatea și la sisteme de alertă timpurie privind clima și sănătatea. De asemenea, promovează schimbul de informații și cooperarea între actorii relevanți de la nivel internațional, european, național și neguvernamental.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) este responsabil de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate cu un climat în schimbare. ECDC a dezvoltat Rețeaua europeană de mediu și epidemiologie, care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente pentru evaluarea riscurilor. În plus, ECDC se ocupă de sistemul de colectare și supraveghere a datelor privind bolile transmise prin alimente și apă și zoonozele, dintre care se preconizează că unele vor crește din cauza impactului schimbărilor climatice. În plus, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) găzduiesc VectorNet, o platformă pentru schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolilor artropode în Europa, și au elaborat o gamă largă de studii axate pe evaluarea impactului european și a vulnerabilităților la schimbările climatice.

Uniunea Europeană a finanțat dezvoltarea informațiilor și a expertizei relevante în domeniul climei și al sănătății prin programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020 și prin dezvoltarea serviciului Copernicus privind schimbările climatice. Informații suplimentare cu privire la cele mai relevante proiecte de cercetare și cunoaștere sunt disponibile în Catalogul de resurse al Observatorului european al climei și sănătății.

O parte integrantă a cadrului de cercetare al programului Orizont Europa (2021-2027) o reprezintă misiunile UE, care reprezintă angajamente de soluționare a provocărilor societale majore, inclusiv adaptarea la schimbările climatice. Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice va funcționa ca un portofoliu de acțiuni (proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative) pentru adaptarea la schimbările climatice. Rezumatul misiunii propuse subliniază necesitatea de a proteja sănătatea și bunăstarea umană împotriva efectelor schimbărilor climatice (inclusiv temperaturile ridicate, fenomenele meteorologice extreme și bolile infecțioase), cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile ale populației. În plus, misiunea privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic include promovarea unei tranziții juste pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor, cu beneficii conexe, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului sau stiluri de viață mai sănătoase, subliniind legătura importantă dintre adaptarea la schimbările climatice, atenuare și sănătate.

Sănătatea plantelor și a animalelor

Programul comun european „O singură sănătate” (EJP), prin legăturile existente cu autoritățile naționale și cu factorii de decizie politică din statele membre ale UE, se mândrește cu un parteneriat de referință între 38 de laboratoare și institute renumite din domeniul alimentar, veterinar și medical, cu scopul de a armoniza abordările, metodologiile, bazele de date și procedurile pentru evaluarea și gestionarea zoonozelor transmise prin alimente (FBZ), a rezistenței antimicrobiene emergente (RAM) și a amenințărilor emergente (ET) în întreaga Europă. Colaborarea dintre institute a fost consolidată prin consolidarea cooperării transdisciplinare și a integrării activităților. Acest lucru a fost realizat prin intermediul proiectelor comune de cercetare, al proiectelor integrate comune și al activităților de educație și formare.

Proiectul „Schimbările climatice ca factor determinant al riscurilor emergente pentru siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, sănătatea plantelor și a animalelor și calitatea nutrițională” (CLEFSA) a fost derulat între 2018 și 2020 de EFSA. CLEFSA a identificat numeroase probleme determinate de schimbările climatice și care pot afecta siguranța alimentară în Europa, inclusiv apariția și intensitatea unor boli cu transmitere prin alimente și stabilirea unor specii alogene invazive dăunătoare sănătății plantelor și animalelor; apariția, intensitatea și toxicitatea proliferării algelor și bacteriilor marine și de apă dulce potențial toxice, asupra dominanței și persistenței diferiților paraziți, ciuperci, viruși, vectori și specii invazive, dăunătoare pentru sănătatea plantelor și a animalelor; și (re)apariția de noi pericole, creșterea expunerii sau a sensibilității la pericole cunoscute și modificarea nivelurilor de oligoelemente și macronutrienți din produsele alimentare și hrana pentru animale.

Sănătatea plantelor

În 2021, IPCC și FAO au furnizat o analiză științifică a impactului schimbărilor climatice asupra organismelor dăunătoare plantelor. În prezentul raport sunt sugerate măsuri de atenuare și adaptare. În plus, a subliniat că există încă lacune în cercetarea privind impactul schimbărilor climatice asupra dăunătorilor și asupra sănătății plantelor.

UE este membră a Convenției internaționale pentru protecția plantelor (CIPP), în cadrul căreia participă activ la stabilirea standardelor internaționale de calitate pentru plante și produse vegetale. IPPC este un tratat interguvernamental semnat de peste 180 de țări, cu scopul de a proteja resursele vegetale ale lumii de răspândirea și introducerea dăunătorilor și de a promova comerțul sigur. Convenția a introdus standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare (ISPM) ca principal instrument pentru a-și atinge obiectivele, devenind singura organizație mondială de stabilire a standardelor pentru sănătatea plantelor.

Grupul pentru sănătatea plantelor (EFSA) a luat naștere în urma unei cereri din partea Comisiei Europene de a evalua dacă un anumit organism dăunător plantelor ar trebui luat în considerare pentru a fi inclus în listele UE de organisme dăunătoare prin efectuarea de clasificări ale organismelor dăunătoare și/sau evaluări ale riscurilor legate de organismele dăunătoare sau, în unele cazuri, prin evaluarea evaluărilor riscurilor legate de organismele dăunătoare realizate de o parte terță. De la introducerea în 2016 a noii Legi privind sănătatea plantelor, EFSA a avut o serie de proiecte interconectate menite să sprijine Comisia Europeană să protejeze teritoriul UE de dăunătorii și bolile plantelor și să ajute statele membre să se pregătească pentru viitoarele amenințări fitosanitare.

Sănătatea animală

EFSA a elaborat profiluri interactive ale bolilor care oferă informații ușor de utilizat și bazate pe dovezi privind bolile cu transmitere prin vectori și bolile enumerate în Legea privind sănătatea animală. Profilurile bolilor sunt actualizate prin intermediul a șapte analize sistematice care acoperă: 1) Distribuția geografică; 2) Infecții experimentale; 3) eficacitatea vaccinării; 4) Supraviețuirea agentului patogen; 5) Precizia testului de diagnosticare; 6) Controlul vectorului; și 7) Eficacitatea tratamentului. Atunci când se constată și se revizuiesc suficiente studii, se efectuează automat o metaanaliză a datelor extrase, iar rezultatele sunt vizualizate în profilurile bolilor. În plus, sunt furnizate linkuri către alte evaluări ale riscurilor privind bolile efectuate de EFSA.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Sănătatea oamenilor, a plantelor și a animalelor

În decembrie 2020, UE și-a publicat cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Peste 50 % din cuantumul total al următorului buget pe termen lung și al NextGenerationEU este dedicat sprijinirii modernizării prin politici care includ cercetarea și inovarea, prin intermediul programului Orizont Europa; tranziții climatice și digitale echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală; pregătirea, redresarea și reziliența, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al rescEU și al unui nou program în domeniul sănătății. În acest context, EU4Health – cel mai mare program al UE în domeniul sănătății de până acum (2,45 miliarde EUR, + 3,30 miliarde EUR în temeiul articolului 5 din CFM) – urmărește să prevină bolile și să promoveze sănătatea și cooperarea internațională în domeniul sănătății prin sprijinirea acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. Programul „UE pentru sănătate” va avea o contribuție semnificativă în următorii ani prin abordarea „o singură sănătate” – atunci când este cazul – recunoscând în mod oficial că sănătatea umană este strict legată de sănătatea animalelor și de mediu.

Programul de finanțare a cercetării Orizont Europa (2021-2027) se va ridica la 94 de miliarde EUR pentru a spori sprijinul european acordat activităților de cercetare și inovare în domeniul sănătății și al climei.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a măsurilor de adaptare.